Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă

Băsescu şi Ponta se merită unul pe altul printre Crini

1. E, acum, vine greul, dragii mei! V-am lăsat o săptămână de relaxare să vă obişnuiţi cu blogul. Dar, gata cu misterul! De ce mister? Simplu! Toate lumea ştie că Băsescu minte! Ei, bine, nimeni, niciodată, nu şi-a dat seama că Băsescu a minţit cu privire la cifrele pe care le-ar fi obţinut pentru România, ca alocări de fonduri din bugetul comunitar 2014-2020, la Consiliul European din februarie 2013. Sigur, guvernul lui Ponta a spus că sunt prea mici faţă de ce s-ar fi putut obţine. Dar, Ponta şi echipa lui de incompetenţi, cunoscuţi de adulatorii premierului sub numele de miniştri (un fel de oaste de mirmidoni strânşi în jurul unui Ahile de carton, al cărui punct slab nu este călcâiul, ci zona mult mai la Nord a corpului) nu au văzut minciuna! Căci, dacă ar fi mirosit-o, măcar, ar fi vuit presa anti-Băsescu, iar corul suspendacilor de ocazie s-ar fi întrecut pe sine în triluri omologate de “vizionarii” neamului ca fiind chiar vocea “boborului”! Deh, iubitorii de frumos, de flori, de Crin, luptătorii împotriva fărădelegilor lui Băsescu (după ce au trudit, cu sârg, la realegerea “Tiranului”, la fiecare vot lăsat de la Dumnezeu, din 2004 până în iulie 2012, fie prin participare directă, fie prin admiraţie nedisimulată la adresa hâtrului, înţeleptului, iubitului de popor, necruţătorului cu toţi corupţii preşedinte) şi, evident, “noi plagiatorii”, mă vor urî! Nimic nou sub soare!

2. Atenţie, aceia dintre dumneavoastră care nu aveţi timp de prea multă analiză, puteţi sări direct la paragrafele despre minciuna lui Băsescu! E de o simplitate năucitoare şi oricine o poate înţelege, fără a mai pierde vremea cu elaborările mele explicatorii adresate, în general, unei categorii restrânse de oameni şi, pe alocuri, cetăţeni ai României. Aşadar, nu vă trebuie nimic din polologhia de până la paragrafele cu minciuna propriu-zisă pentru a o înţelege. Ca să facilitez accesarea imediată a minciunii, am numerotat paragrafele acestei postări. Aşadar, mergeţi direct la paragrafele 21-33! Sau, mai simplu decât atât, abandonaţi această postare şi citiţi, mai sus, Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Scurtă! Este acelaşi text din paragrafele 21-33 ale postării de faţă, cu privire, exclusiv, la minciună, dar prezentat într-o postare separată.

3. În această fază a devoalării misterului încărcat de semnificaţia mistică a liderului hărăzit să mintă (Băsescu) şi a Prea-iubitului de Popor pentru că Minte mai Frecvent şi mai Inconştient decât Băsescu (Ponta), nu voi intra în prea multe detalii tehnice. Voi prezenta doar strictul necesar pentru a înţelege cu toţii dimensiunea impotenţei în care ne aflăm: Un lider care minte cu privire la bugetul comunitar pentru România (Băsescu) şi un şef de guvern incapabil să sesizeze minciuna, deşi e presupus a fi văzut toate documentele publice măsluite de Băsescu (Ponta)! Dar, atenţie! Încercarea mea de a scrie, cât de cât, pe înţelesul tuturor, nu înseamnă că vor înţelege toţi! Nu vor înţelege mai ales cei care, e adevărat, nu sunt “cu naşul în suflet”, ci cu Crinul în piept! Sau cu Poanta pe buze! Sigur, nu precizez cu care parte a trupului Poantei sunt pe buze, din respect faţă de cei care nu au înţeles Poanta! Aşa că, no sweat, cum se zice pe axa Bucureşti-Washington!

Convergenţa, minunea inefabilă

4. Mai întâi, unul din capitolele importante de negociere pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 (bugetul comunitar), este Politica Agricolă Comună (PAC)! În cadrul PAC, ne interesează plăţile directe şi fondurile pentru dezvoltare rurală. Pentru că eu lucrez cu materialul clientului, vă sugerez, ca să înţelegeţi “mai bine” PAC, să accesaţi pagina MAE român, unde vi se dau explicaţii cu privire la acest lucru, evident, pagină neactualizată şi, pe alocuri, total ineptă (http://www.mae.ro/node/1625).

5. Atunci când România a intrat în UE, la fel ca şi alte state nou venite în perioada 2004-2007, nu a primit, prin Tratatul de aderare, alocări, în cadrul plăţilor directe pentru agricultură, la nivelul a ceea ce era îndreptăţită să primească. Iar ceea ce era îndreptăţită să primească s-a calculat în funcţie de aşa-zisele referinţe istorice (modalităţi de calcul al subvenţiei la hectar în funcţie de nivelul producţiei anilor ’90, adică au fost favorizaţi agricultorii cu tehnici de producţie intensive, în aşa fel că 80% din ajutoarele acestui capitol din PAC merg spre 20% din exploatările agricole-vezi: http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html). România, lesne de înţeles, e puternic dezavantajată de această modalitate de calcul. Nu e singura ţară în această situaţie. De aceea, de-a lungul timpului, în discuţiile cu privire la echilibrarea acestor decalaje, şi-a făcut loc conceptul de convergenţă, adică ajustarea alocărilor în aşa fel încât, la orizontul lui 2020, agricultorii din România (şi din alte state UE defavorizate, cu cifrele aferente) să ajungă la un maxim posibil de până la 220 euro pe hectar (cifra de 220 este avansată de domnul Leonard Orban, fost Comisar UE, consilier prezidenţial şi ministru al lui Băsescu, ministru al lui Ponta şi iubit şi respectat de toţi actorii din devălmăşia politică USL-PDL-Băsescu, vezi: http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=24852).

6. Adică, mai precis, să sară de la 112 euro (după Băsescu, veţi vedea mai jos) undeva spre 220 de euro (după Orban). Vom avea prilejul să mai discutăm despre convergenţă (când veţi afla din nou lucruri spectaculoase despre guvernul Ponta). Ea ar fi trebuit să se realizeze în patru ani, dar, prin deciziile Consiliului European din februarie 2013, procesul va lua şase ani (s-ar încheia în 2020). Ce este, aşadar, convergenţa? Răspunde Traian Băsescu: “Convergenţă înseamnă să se reducă mai rapid diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi subvenţie mai mare (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Răspuns corect!

Ce-o mai fi şi phasing-in-ul ăsta?

7. Aşadar, am aflat ce este convergenţa! Numai că procedura plăţilor directe mai presupune un proces legat de momentul aderării României la Uniunea Europeană şi anume procedura de phasing-in. Scriam mai sus că România, la momentul intrării în UE, prin Tratatul de aderare, nu a primit alocări, în cadrul plăţilor directe pentru agricultură, la nivelul a ceea ce era îndreptăţită să primească. Nivel care era, oricum, inferior alocărilor pentru ţările deja membre UE, cu agricultură semnificativă. A primit o formulă de eşalonare a alocărilor pentru plăţi directe, alocări ce urmau a creşte anual, într-un ritm stabilit prin tratat. Ce spune Băsescu despre acest lucru? Iată: “România are în Tratatul de aderare, Articolul 143, mi se pare, litera u, care face trimitere la un aşa-numit ‘Phasing in’, deci, o obligaţie asumată de toate statele, pentru că Tratatul nostru de aderare a fost ratificat de toate statele UE. Este un proces prin care treptat, subvenţiile pentru suprafaţă cresc, cu tendinţa de a ajunge la media subvenţiei pe Uniunea Europeană. Sigur, aici ar fi multe de discutat, dacă s-a negociat bine acest „Phasing in” sau nu. Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”.

8. Răspuns relativ corect al preşedintelui, pentru că subvenţiile la care era îndreptăţită România erau oricum mai mici decât acea medie de care vorbea domnia sa. Dar, răspunsul e OK, cu oarece indulgenţă. Hai, să vedem ce zice Tratatul de aderare, la care ne trimite preşedintele. În Tratatul de Accedere, protocol, anexa III (TREATY OF ACCESSION: PROTOCOL, ANNEX III), se precizează: “următorul paragraf va fi adăugat articolului 143a”. Aceasta este formularea corectă şi să vedem ce este in paragraful cu pricina: “Totuşi, pentru Bulgaria şi România, plăţile directe vor fi introduse în concordanţă cu următorul grafic de creşteri, exprimat ca procent al nivelului unor astfel de plăţi aplicat, atunci, în Comunitate, după cum s-au constituit pe 30 aprilie 2004”. Adică mai simplu spus/scris, România nu primea imediat fondurile acelea, de care zicea Băsescu, la care era îndreptăţită prin Tratat, ci în alocări eşalonate, de la an la an, exprimate în procente din suma la care trebuia să se ajungă în final, după cum urmează: “25% în 2007, 30% în 2008, 35% în 2009, 40% în 2010, 50% în 2011, 60% în 2012, 70% în 2013, 80% în 2014, 90% în 2015, 100% începând din 2016”.

9. Acum, să recapitulăm. Am vorbit/scris despre PAC şi, în cadrul PAC, despre plăţi directe şi dezvoltare rurală. Plăţile directe sunt alocări la hectar, în funcţie de diferite criterii, pe care nu le discutăm aici, ca subvenţie comunitară pentru exploatările agricole din Comunitate. Dezvoltarea rurală se referă la un set complex de domenii susţinute financiar de UE şi care ţin de PAC (în funcţie de criterii riguros stabilite), cum ar fi, printre altele, dezvoltarea economică în zonele rurale, creşterea competitivităţii, organizarea filierei agroalimentare, conservarea ecosistemelor, utilizarea eficientă a resurselor, promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei etc.

10. Plăţile directe sunt legate de două proceduri, în ceea ce priveşte România. Phasing-in-ul, procedură inclusă în Tratatul de aderare şi prin care România cunoaşte un proces treptat de alocare a resurselor financiare, până la plafonul stabilit prin Tratat şi care este mult sub cel de care se bucură vechile state membre UE. Şi convergenţa, procedură care nu este inclusă în Tratatul de aderarea fiind o convenţie supusă fluctuaţiei voinţei politice exprimate de ţările membre UE, în structurile de conducere (Consiliu, în primul rând). Prin această convenţie, maximul la care poate ajunge România, prin phasing-in, urmează a fi adaptat progresiv şi eşalonat, într-o anume perioada de timp (iniţial, 4 ani, prin evaluări ale Comisiei fără valoarea instituţională; ulterior, prin deciziile Consiliului European din februarie 2013, 6 ani; în realitate, după evaluarea mea personală, după mult mai mulţi ani) la valori mai apropiate de cele ale ţărilor favorizate din UE.

11. Vă voi arăta, în postările viitoare, spre disperarea iubitorilor de Crini şi Poante, ce confuzii copioase fac guvernanţii actuali între phasing-in si convergenţă începând cu ministrul agriculturii şi terminând cu premierul României. Dar, toate, la timpul lor.

Joaca de-a cifrele

12. Şi, acum, să ne amintim de o zicere a preşedintelui nostru, din postarea de faţă: “România are în Tratatul de aderare, Articolul 143, mi se pare, litera u, care face trimitere la un aşa-numit „Phasing in”, deci, o obligaţie asumată de toate statele, pentru că Tratatul nostru de aderare a fost ratificat de toate statele UE. Este un proces prin care, treptat, subvenţiile pentru suprafaţă cresc, cu tendinţa de a ajunge la media subvenţiei pe Uniunea Europeană. Sigur, aici ar fi multe de discutat, dacă s-a negociat bine acest „Phasing in” sau nu. Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”.

13. Ce voia să zică preşedintele pe 20 noiembrie 2012 (citatul de mai sus), în plin proces de negociere pentru bugetul comunitar? Se discuta cât să fie bugetul! Nu intru în amănunte, puteţi obţine cifrele din diferite surse, ştim cu toţii că bugetul total, pe 2014-2020, este mai mic decât bugetul pe 2007-2013, caz unic în istoria UE! Sigur, avem micile răzvrătiri ale Parlamentului European, care şi-a dat o rezoluţie, pe 13 martie 2013, prin care contestă înţelegerile din cadrul Consiliului European, în baza cărora s-a stabilit bugetul UE şi, care, veţi vedea, vor avea un impact minor (a se citi “0”) asupra cifrelor negociate, deja, la nivelul statelor membre. Aşadar, ce voia să spună preşedintele? Simplu! Voia să spună că oricât ai putea negocia pentru o cifră sau alta (capitol sau altul), din bugetul UE, pentru România, există un domeniu unde nu ai cum să pierzi bani, ci doar să câştigi! La plăţi directe, în cadrul PAC, fiindcă, acolo, funcţionează o schemă de alocare progresivă, de la an la an (iat-o din nou: “25% în 2007, 30% în 2008, 35% în 2009, 40% în 2010, 50% în 2011, 60% în 2012, 70% în 2013, 80% în 2014, 90% în 2015, 100% începând din 2016”). Oricine vede această schemă şi ia în considerare anul cu pricina, vede clar că alocarea creşte. Aşadar, spune preşedintele ceva de tipul: “Poate nu am negociat bine phasing-in-ul! Poate nu negociem bine acum! Poate vom avea bani mai mulţi, în general, poate vom avea mai puţin, în general! Dar, în esenţă, banii prevăzuţi a creşte prin tratat, in materie de plăţi directe nu au cum fi mai puţini! Aşa că să stăm în tratat! Bravo, bravo!

14. Înainte să trecem la minciuna grosieră a preşedintelui, hai să ne amuzăm amar cu privire la soarta noastră şi să spicuim din câteva declaraţii ale preşedintelui, în perioada fierbinte a negocierilor pentru bugetul comunitar, cu privire la plăţile directe, în cazul României. Vă rog să observaţi data la care sunt făcute afirmaţiile şi fluctuaţia cifrelor enunţate de preşedinte, deşi, pe 20 noiembrie 2012, spunea că cifrele sunt date de Tratat şi, chiar aşa părea, dacă ne uităm la formula de calcul!

15. A. “Comunicat de presă
(23 noiembrie 2012)

Departamentul de Comunicare Publică
23 Noiembrie 2012

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European de la Bruxelles

<<Ce ştiu însă cert este că, în momentul de faţă, pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin 5 miliarde de euro, deci la acele 5,5 se vor mai adăuga încă, minim, 5 miliarde de euro>> (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14044&_PRID=lazi)”.

16. Aşadar creştere de cel puţin 5 miliarde! Cool!

17. B. “Comunicat de presă
(26 noiembrie 2012)

Departamentul de Comunicare Publică
26 Noiembrie 2012

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut luni, 26 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:
<<Din punct de vedere al banilor pentru agricultură, dacă la dezvoltare rurală se menţine bugetul existent în exerciţiul 2007 – 2013, şi vom vedea după ajustările de încă 30 de miliarde, sper că vom obţine, să nu avem afectat acest buget. La plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde, ceea ce ne va permite o creştere gradată, graduală, a plăţilor directe către agricultori, de la 112 euro, cât avem acum pe hectar, la 183 de euro pe hectar în anul 2016>> (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14046&_PRID=lazi)”.

18. Aici, apar unele mici probleme! Pe 23 noiembrie 2012, la sfârşitul Consiliului European, unde s-a discutat, în primă fază, bugetul comunitar, Băsescu spunea că primim în plus, la plăţi directe, cel puţin 5 miliarde de euro. Pe 26 noiembrie 2012, devine mai clar: o creştere cu 5,3 miliarde. OK! Se încadrează la cel puţin 5 miliarde de euro. O mică problemă ar fi următoarea: dacă, în 2016, se ajunge la 183 euro pe hectar, adică în anul care marchează sfârşitul phasing-in-ului, de ce ne mai trebuie convergenţă, de vreme ce, prin convergenţă, putem atinge maxim vreo 220 de euro (după Orban, colaboratorul lui Băsescu) abia prin 2020, adică nesemnificativ faţă de ce ne aduce finalul phasing-in-ului în 2016? Ştiţi ce, hai să nu fim răutăcioşi, sunt mici diferenţe de cifre, mici confuzii între convergenţă şi phasing-in, nu moare lumea din atât, Băsescu a negociat la greu, se vede asta din modul cum stăpâneşte aiurea conceptele. Şi, oricum, românii îl iubesc pe Ponta, nu pe Băsescu! Hai, să trecem la punctul C.

19. C. “Comunicat de presă

(08 Februarie 2013)

Departamentul de Comunicare Publică

(08 Februarie 2013)

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles

<<În ceea ce priveşte politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar bugetul alocat pentru exerciţiul 2014 – 2020 este 17 miliarde 516,9 milioane. Asta înseamnă, pe bugetul rezervat politicii agricole comune, că România are o creştere de 3,7 miliarde de euro. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020 avem alocate 10 miliarde 393 de milioane. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de un miliard de euro>> (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

20. Aoleu! Domnul preşedinte, nu e bine, domnule preşedinte! Lăsăm la o parte că pierdem bani grei la dezvoltare rurală. Păi, ce spuseserăţi dumneavoastră românilor iubitori de Poante şi Crini, pe 23 noiembrie 2012? Că, “la plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde”. Adică o creştere de 5,3 miliarde. Că, aşa e în Tratat, ziceaţi pe 20 noiembrie 2012 (vedeţi mai sus), cu referire la phasing-in, adică, totul era stabilit în Tratat! Cum s-ar zice pe axa Bucureşti-Washington, no fear, no surprises: “Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând”. Păi, cum respectând Tratatul, am ajuns de la 5,3 miliarde euro în plus, la “un plus de 4, 74 miliarde”. Adică, la o pierdere de câteva sute bune de milioane de euro, peste jumătate de miliard? Dom’le preşedinte, v-a întrebat ceva domnul Ponta de această diferenţă? Evident nu, am uitat că nu vorbeşte cu dumneavoastră! Atunci, dragi români, luaţi de la Băsescu!

25% pentru români, de la Traian Băsescu, fără număr…

21. Şi, acum, minciuna! Mare, neaoşă, adevărată! Incredibilă! Înghiţită pe nerăsuflate de Crini, Poante şi alte acareturi ale gospodarului român, presă băsistă şi antibăsistă, academici, oengişti şi oameni de bine. Ia, să vedem! Pe 8 februarie 2013, la finalul Consiliului European, care  a stabilit cifrele Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, Traian Băsescu ne-a anunţat unul din succesele sale la negocieri:

22. “În sfârşit, un lucru extrem de important pe care noi l-am obţinut a fost flexibilitate la politica agricolă comună, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul unu, dezvoltare rurală, şi pilonul doi, plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni, că nu este puţin să iei 25% de la plăţi directe să-i duci la dezvoltare rurală sau, invers, de la dezvoltare rurală la plăţi directe. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 politica agricolă comună şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

23. Aşadar, preşedintele a anunţat că a obţinut (sigur, nu singur, au fost şi alţii, probabil, care au dorit acelaşi lucru, în negocieri) să poată face transfer între dezvoltare rurală şi plăţi directe, 25% din sumele alocate pentru dezvoltare rurală. De asemenea, poate transfera 25% şi invers, de la plăţi directe la dezvoltare rurală! Super tare! Nu o să vă povestesc aici de ce o astfel de prevedere are o importanţă covârşitoare, căci are, mă voi mărgini să spun că această flexibilitate între cei doi piloni PAC, pe asemenea sume, este un plus pentru orice ţară membră.

24. Pe 10 februarie 2013, într-o declaraţie pentru popor, neamuri, Crini ofiliţi şi Poante răsuflate, preşedintele tuturor românilor a venit cu nişte clarificări, inclusiv pentru a spulbera “controversele care au apărut acasă de la foarte mulţi ‘părerologi’. Ei îşi mai spun şi analişti, unii din ei, desigur”. Bravo, domnule preşedinte, puneţi-i la punct pe părerologii ăia! Măreţul preşedinte s-a referit şi la Poantele răsuflate care îi suflă în ciorbă arătând fără putinţă de tăgadă că dă lecţii, în materie de negocieri, tuturor acestora: “Aici suntem acum, iar domnii care îşi manifestă dezamăgirea ar trebui în primul rând să se bată să cheltuim banii, să probăm că putem să îi cheltuim. Uniunea Europeană nu este dispusă să aloce unei ţări nişte bani în condiţiile în care există un risc foarte mare să nu fie cheltuiţi. Sigur, sunt unii care la viaţa lor nu au negociat decât funcţii de partid. Nu au negociat cu alte state, nu au negociat pe spinarea contribuabilului din alte ţări, nu ştiu cât este de greu. Lipsa lor de experienţă o putem vedea foarte uşor în modul în care au negociat acordul cu Fondul. Aşa că îi invit să nu dea lecţii (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14159&_PRID=lazi)”.

25. Marele Negociator relua, pe 10 februarie 2013, expunerea succesului de a transfera 25% între cei doi piloni ai PAC, plăţi directe şi dezvoltare rurală:

O altă prevedere care va trebui apărată este legată de posibilitatea de a transfera 25% din sumele alocate între cei doi piloni de la Politica Agricolă Comună. Este un element de flexibilitate care lasă la latitudinea statelor, dacă utilizează bani mai mulţi pentru subvenţii sau diminuează subvenţiile, plăţile directe, în favoarea dezvoltării regionale sau invers, mută 25% din banii de la dezvoltare rurală la subvenţii, la plăţi directe pentru agricultori. Aici Guvernul va lua decizie, dar vă pot spune că este, de asemenea, o discuţie care, cu certitudine, va fi parte a dezbaterilor în Parlamentul European.” Aşadar, 25% de la plăţi directe la dezvoltare rurală sau invers! Fabulos!

Sorry, erau doar 15%

26. Hai să vedem ce scrie în Concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013, subcapitolul Flexibilitate între piloni, paragrafele 68 şi 69, pe care le citează Traian Băsescu, în calitatea sa de preşedinte, conducător al delegaţiei care a negociat termenii bugetului comunitar şi care a obţinut posibilitatea transferului a 25% între cei doi piloni PAC, atât de la plăţi directe către dezvoltare rurală, cât şi de la dezvoltare rurală la plăţi directe (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/135344.pdf); (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/135369.pdf).

27. “Flexibilitate între piloni

68. Statele membre pot decide să pună la dispoziţie, sub formă de sprijin suplimentar pentru măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală-n. mea), până la 15 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2014-2019, prevăzute în anexa II la Regulamentul privind plățile directe. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu va mai fi disponibil pentru acordarea plăților directe.

28. 69. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe în temeiul Regulamentului privind plățile directe, până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în perioada 2015-2020. Statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe, un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală. Prin urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru măsuri de sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală.”

29. Păi, ce făcurăm dom’le chestor? Ia, să vedem, poate transfera România 25% din fonduri între plăţi directe şi dezvoltarea rurală, ca şi între dezvoltare rurală şi plăţi directe, cum ne asigură Marele Negociator?

30. Dacă vorbim de transfer de la dezvoltare rurală la plăţi directe, se pot transfera (art. 69) “până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală”. Având în vedere că România se încadrează în rândul statelor UE “care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE”, ţara noastră poate acorda “un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală”. Aşadar, prin adunare, obţinem cei 25% de care vorbeşte Băsescu. Aici, Marele Negociator a fost corect!

31. Dacă vorbim de transfer de la plăţi directe la dezvoltare rurală (art. 68), România poate să aloce “până la 15 %” din plafonul său național anual “pentru anii calendaristici 2014-2019”, prevăzut “în anexa II la Regulamentul privind plățile directe”. Şi a stat! Adică, doar atât! Care 25%, dom’le chestor? Este o minciună cât casa, menită a mai atenua din eşecul vizibil al României, în negocierile pentru partea sa de buget comunitar, în exerciţiul financiar 2014-2020! A observat cineva din guvernul Ponta această teribilă mistificare? Categoric, nu! Nu m-ar mira ca viitoarele construcţii bugetare ale României să plece de la baza că guvernul poate transfera 25% de la plăţi directe către dezvoltare rurală, aşa cum i-a raportat Marele Negociator Marelui Premier!

32. Dacă ar fi posibil procedural, nu m-aş mira să dăm noi, românii, din buzunar, cei 10% lipsă din calculul mincinos al lui Băsescu şi lipsa de atenţie a Poantei guvernamentale, împodobite cu Crini pe toate părţile! Noroc că nu se poate, deşi resursele de prostie înmagazinate de guvernanţi în această ţară sunt inepuizabile! Oricum, mă abţin să dau sugestii incompetenţilor! Apropo, credeţi că e capabil vreun susţinător USL să înţeleagă în ce pericol de moarte e România cu asemenea guvernanţi? Cu Băsescu? La fel, cu Ponta? Eu cred că nu!

33. Dar, ce aţi zice dacă v-aş spune că guvernul Ponta a acţionat împotriva accelerării proceselor de convergenţă, în Politica Agricolă Comună, convergenţă atât de necesară agricultorilor români? Şi, asta, doar pentru că miniştrii guvernului, în frunte cu Ponta, impotenţi politic şi nuli, din punct de vedere intelectual, au fost incapabili să înţeleagă sensul mişcărilor politice în spaţiul comunitar şi să decripteze corespunzător mesajele partenerilor din UE? Ce ziceţi, domnilor şi doamnele, 70% din electoratul acestei ţări fără pereche?

7 thoughts on “Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă

  1. Domnule profesor,

    Am avut intr-adevar o saptamna de relaxare… cu criza din Cipru. Acolo unde “inteligentii” care conduc azi UE, ECB si IMF au incercat sa impuna o solutie “geniala”. Confiscarea partiala (6.75%) a depunerilor sub 100 000 euro! Ca aceste fonduri sunt asigurate conform unor legi bancare ale statului si UE n-a contat pentru Merkel si restul. Ca banii pot fi ai unor pensionari amarati iar nu conteaza. De vina e oligarhii rusi care au fost buni cand au depus bani dar e nasoi daca intr-o zi ii vor inapoi. Pentru ca banii s-au dus in bondurile Greciei care intamplator e tot in UE si nu in Rusia. “Statul de drept” e doar o vorba pentru prostii de la periferia UE. Pentru Merkel exista doar alegatorii ei.
    De aceea va spun sincer ca incapabilii nostrii Basescu si Ponta incep sa arate ca niste mici gainari si smenari de duzina.
    Sunt convins ca analiza dvs e corecta si profesionista. Dar nu cred ca ii pasa cuiva in Romania sau in UE de ea.
    Incercati sa va gasiti o tara unde exista corectitudine si legalitate. Din pacate aici nu am nicio sugestie. “The (UE) Gods” are just a legend for naives and today they struggle with their own stupidity. But nothing last forever. Nici macar sperantele noastre.

    • D-nule Logic D, chiar daca subiectul Cipru reprezinta o deviere de la elementele tratate pana acum pe blog, am sa raspund la stereotipurile inghitite de dumneavoastra si raspandite apoi mai departe.

      Am sa raspund la multe dintre aceste stereotipuri.

      “UE, ECB si IMF au incercat sa impuna o solutie “geniala”. Confiscarea partiala (6.75%) a depunerilor sub 100 000 euro! .. fonduri sunt asigurate .. n-a contat pentru Merkel si restul”

      Fals. Cititi pozitia ministrului de finante german:
      “Germany’s finance minister said on Sunday Berlin would have respected the bank deposit guarantee on small savers’ insured deposits but the Cypriot government, European Commission and European Central Bank (ECB) decided against this”
      http://www.reuters.com/article/2013/03/17/us-eurozone-cyprus-germany-idUSBRE92G0HP20130317

      Cititi pozitia Eurogrupului:
      “All Eurogroup ministers wanted the 100,000 euros to be untaxed,” one Greek finance ministry official said. “Cyprus doesn’t want to impose a large tax above 100,000 because the money will flow out. Two thirds of deposits are from abroad.”
      http://www.iii.co.uk/news-opinion/reuters/news/81450

      Deci tragem urmatoarea concluzie. Cipru este cu spatele la zid. Banii din depozite atrasi de statutul de paradis fiscal depasesc cu mult capacitatea tarii de a rezista la retragerea chiar si partiala a acestora. Iar taxarea cu 15% doar a celor neasigurate ar fi generat o fuga a capitalului imediat. Parerea lor, a cipriotilor.

      “Pentru ca banii s-au dus in bondurile Greciei care intamplator e tot in UE si nu in Rusia”

      Aveti partial dreptate. Bancile Marfin si Bank of Cyprus aveau in total cam 30 mld E in titluri de stat grecesti. Nu cred ca pierderile sunt publicate, dar posibil ca urmare a “haircut” sa fi pierdut 7-10 mld E.

      Dar sa nu confundam lucrurile, depozitele sunt depozite, titlurile sunt ale bancilor din care platesc dobanzile deponentilor. Nu rusii au cumparat titlurile ci bancile in cauza.

      ““Statul de drept” e doar o vorba pentru prostii de la periferia UE. Pentru Merkel exista doar alegatorii ei.”

      Partial adevarat ca Merkel este foarte ingrijorata de pierderea coalitiei. Nu asta este important aici. Statul de drept este in continuare respectat. Pentru ca sunteti european ca si mine sau d-nul Stan, trebuie sa punem pe tapet Conventia Europeana a Drepturilor Omului si dreptul la proprietate care nu a intrat pe lista drepturilor fundamentale dar a fost adaugat prin Protocolul 1, art 1, semnat de Cipru in 1961.

      http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/009.htm

      “Article 1 – Protection of property

      Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law.

      The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.”

      Se poate deduce din art 1 ca interesul public primeaza in fata controlului proprietatii private. Se pot face comparatii cu alte regiuni ale globului dar asta este situatia in Europa. Ceea ce are o invatatura pe care o putem cu totii trage. Acest tip de conditionalitate a proprietatii private TREBUIE sa cointereseze electoratul european in actul guvernantei. Conceptia ca statul este dincolo iar cetateanul privat se poate izola intr-un iglu, cu arma si biscuiti este fals. Trebuie sanctionata orice greseala altfel proprietatea privata va avea de suferit cand statul va recurge la salvarea situatiei prin taxe asupra proprietatii.

      “Incercati sa va gasiti o tara unde exista corectitudine si legalitate”

      Si pentru ca pare ca va plangeti de mila, trebuie sa pun lucrurile intr-o alta perspectiva. Iata lista de vinovati din cazul Cipru, in ordinea descrescatoare a vinovatiei.

      – bancile (Marfin, Bank of Cyprus pentru o iresponsabila gestionare a riscului bancar pentru plasamentele facute)

      – Banca Nationala a Ciprului (este un caz cras de greseala de supervizare bancara; nu stiu ce pesti a pescuit Isarescul lor toata ziua dar are o mare parte de vina in falimentul tarii; banca nationala este instrumentul care da credibilitate unui sistem bancar prin supervizarea draconica pe care trebuie sa o faca)

      – guvernarea cipriota (pentru proasta gestionare a crizei – vezi alegerile pe care a trebuit sa le faca; pentru pasarea responsabilitatii pe Troica; pentru incapacitatea de a gasi solutii inainte de criza – haircutul grecesc este din 2011 – deci a avut 2-3 ani pentru asa si nimic; pentru incapacitatea de a gasi alte solutii alternative de finantare pe baza resurselor naturale sau altceva)

      – Troica ECB, IMF, EU (pentru ca nu a gasit alte solutii alternative de exemplu reducerea cotelor Ciprului din fondurile de Coeziune sau din cele ale Politicii Agricole Comune; ar fi facut viata cipriotilor mai grea pe un termen putin mai lung dar nu acutiza criza actuala a subfinantarii bancilor locale ce s-a ivit in 2011; mai trebuia sa fie de acord si guvernul cipriot)

      • Domnule Cristi,

        Nu e nimic fals in ceea ce am scris. E greu cu sensul cuvinetelor si logica nu-i asa?

        “Troika” UE, ECB, IMF a luat o decizie COMUNA de a se confisca din TOATE conturile bancilor cipriote. E adevarat au fost si cipriotii acolo dar un pic nauciti de ideia confiscarii pe care se chinuie din februarie sa o elimine ca solutie.

        http://uk.news.yahoo.com/cyprus-rejects-losses-depositors-eurogroup-skirts-issue-192250629–sector.html#ulamIsu

        Duminica realizand cat de oribila e confiscarea, Ministrul Schäuble (prezent la decizie) face un pas la ofsaid plasand vina pe Cipru, ECB si CE.
        Asa cum citati si dvs: [..] but the Cypriot government, European Commission and European Central Bank (ECB) decided against this”
        “Elegant” nimic de zis. Deci Schäuble insusi ne spune ca EC si ECB au fost factori decizionali. “Competenti” nu-i asa?
        Dar decizia COMUNA a avut si acordul lui Schäuble. Nu mai conteaza care a fost prima propunere a Germaniei si nici “Cine a avut ideia cu conturile sub 100k?” vehiculata in unele articole. Daca pentru el ar fi contat cu adevarat confiscarea din conturi sub 100 000 atunci s-ar fi opus. Pentru ca in presa occidentala intr-adevar circula un “stereotip”: cica Germania ar fi prima putere economica si financiara a UE si actorul principal in criza Greciei si a Cirprului. Si recunosc ca l-am “inghitit”.

        Dar iata de ce pentru Schäuble n-a contat cu adevarat:
        (from Washington Post March19)
        “Naturally, the Cypriot president tried to find a way around it, but there was none,” Schaeuble said in an interview on Deutschlandfunk today. He added that the levy doesn’t violate deposit guarantees, because such protections are “only as good as a state’s solvency.”
        Schäuble nu pare sa aiba problema cu “deposit guarantees” nu-i asa? In plus nu are notiunea timpului. El nu intelege ca legile au sens intr-un cadru temporal. Intr-o anumita succesiune si nu la intamplare. Intai se declara falimentul si pe urma aplici legile falimentului. Si nu invers adica: “Vedeti, daca nu va luam banii (fara consimtamant si negociere) intram in faliment. Sigur nu avem nicio lege acum dar peste noapte face guvernul una noua si totul o sa fie legal!”
        De ce e nevoie de o lege noua daca totul era legal?
        Pentru ca nici macar din conturile neasigurate nu ai voie sa iei bani discretionar pana nu declari faliment legal. Altfel se chema hotie.
        ——————

        Despre private property. (Cu materialul clientului. )

        “No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law.”

        Ati inteles ce implica “subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law”.
        Sa va explic intelesul concret. Aveti o casa pe ruta unei viitoare sosele. N-o sa ramaneti izolat in mijlocul soselei inconjurat de placi cu semn giratoriu. Si ca urmare o sa fiti expropiat in interes public. Pana aici cred ca we are on the same page. Mai departe…
        In statul de drept se evalueaza casa la pretul pietii , vi se dau banii si sunteti expropiat la un anumit termen anuntat.
        In statul lui Papa Doc vi se dau niste bilete la Loto si vi se spune: “Puteti in viitor castiga pretul casei de zece ori”. Sau actiuni in ceva falimentar pe care nu le vor investitorii dar sunt bune la fraierii de rand.
        In Coreea de Nord o sa vi sa dea doar multa fericire pentru ca ati ajutat natiunea.
        Tot in statul de drept o sa fiti anuntati din timp. In celelalte doua o sa va scoata (surprise!) dimineata dupa ce se voteaza noaptea o lege exceptionala in quick succession.
        Cu alte cuvinte exista o compensatie reala in bani reali.
        Cam in ce categorie credeti ca s-ar incadra Ciprul cu noile legi ? Dar UE? Va spun eu. In categoria lovitura de stat bancara. Dar nu va ingrijorati e un stat mic si nu conteaza! Nu locuiti in Cipru, de ce sa va suparati pentru atata lucru? E la ei pe o insula mica, de pescari. Pt ca asta e viitorul lor.
        Doar ei au fost singurii care au gresit!
        ——————
        UE e o constructie complexa si dificila. A ajuns ca o companie mult prea mare cu prea multe divizii si pentru care ai nevoie de manageri cu adevarat exceptionali. Astia sunt rar si in privat si de aceea sunt platiti exorbitant. Managerii UE de azi sunt un dezastru si se vede acum la scena deschisa.
        Integrarea exagerata s-ar putea sa nu fie viabila. Europa nu e omogena ca US iar presedintele american nu urmareste interesul unui singur stat. (Nu mai zic nimic de Merkel ca sa nu cad in “stereotipuri” si sa ma autodemasc ca “antieuropean”)

        In orice caz nu se poate construi o Europa fara SOLIDARITATE. In care bancile cipriote sunt chipurile mai vinovate decat bancile europene (si alea americane au fost un dezastru in 2008). Toate bancile au facut greseli uriase. “Genialii” de azi care conduc vremelnic UE n-au vazut ca bancile cipriote au acumulat bani de 8-9 ori GDP-ul. Era greu…foarte greu.
        Dar in UE de azi o tara mica e calcata in picioare pentru ca e doar 0.2% din economia ei. Romania ar fi spulberata la o adica.
        Pentru mine asta e o dezamagire uriasa si nu plangere de mila asa cum ati inteles gresit dvs. Pentru mine conteaza chit ca nu locuiesc in Romania. (si nici in Cipru!)

        • Aveti o intelegere foarte specifica insotita si de speculatii. Amestecati de exemplu si rolul Bancii Centrale a Cipru cu cei de la UE care ar fi trebuit sa faca “ceva” … Sunteti greu de contracarat, cu convingeri foarte solide bazate pe informatii foarte firave. Dar Internetul este plin de astfel de bloguri si opinenti (care ma obosesc).

          >>“Troika” UE, ECB, IMF a luat o decizie COMUNA de a se confisca din TOATE conturile bancilor cipriote

          ++ Incorect deocamdata. Aceasta informatie este prezumata, nu demonstrata. Nu este o decizie comuna. Informatiile disponibile sunt ca ajutorul de 10 mld este conditional de 6 mld pe care Cipru sa le obtina din veniturile sale proprii. Veniturile au fost crescute prin majorarea mica a unor taxe. A cui a fost ideea taxarii depozitelor nici nu mai conteaza: ca a fost un expert UE, ca au fost cipriotii. Fapt este ca Cipru inoata intr-o mare de bani (depozite) de 4 ori mai mare decat propriul GDP. Nu au multe proprietati (doar 250 de mii de apartamente) pentru a fi taxate, nu au multe masini, nu au diamante si nici alte resurse minerale. Cum sa scoata bani din piatra seaca? In fata acestei realitati obiective, nedistorsionata de o germanofobie psihotica, SINGURA sursa de venit suplimentar era taxarea depozitelor bancare.

          Alternativa la sursa de venit era falimentul, iesirea din euro si inflatia galopanta.

          European Commission statement on Cyprus (MEMO/13/264)
          “Finally, last Saturday, in the Eurogroup, there was a unanimous agreement between the Member States including Cyprus on a programme that met the conditions fixed by the Member States, the ECB and the IMF, agreeing to lend EUR 10 bn to Cyprus. These conditions included reaching an acceptable level of debt sustainability and the corresponding financing parameters.

          Whilst this programme did not in all its elements correspond to the Commission’s proposals and preferences, the Commission felt the duty to support it since the alternatives put forward were both more risky and less supportive to Cyprus’s economy.

          Regarding the one off levy on deposits BELOW 100.000 €: The Commission made it clear in the Eurogroup BEFORE the vote in the Cypriot parliament, that an alternative solution respecting the financing parameters would be acceptable, preferably without a levy on deposits below 100.000 €. The Cypriot authorities did not accept such an alternative scenario.”

          Din sursele anterioare reiese ca tot Eurogrupul si EC nu ar fi vrut taxarea depozitelor mici, Germania a spus singura ca nu a vrut. Mai ramane ECB de scos din calcul.

          Intr-un material publicat de Bloomberg, vedem si un alt context al deciziei la care s-a opus Troica:
          “The bank tax in Cyprus was an alternative to imposing losses on senior bondholders, a step that was opposed by the Cypriot government, the European Commission and the ECB, Schaeuble said on ARD television Sunday night. Forcing bondholders to take losses would make it impossible for some euro-region lenders to issue bonds in the future, analysts said.”

          Deci alegerile au fost:
          A) Implicarea creditorilor seniori in bail-in, impreuna cu deponentii
          B1) Implicarea doar a deponentilor, indiferent de suma, pentru a micsora taxa
          B2) Implicarea doar a deponentilor peste 100 de mii de euro

          Cipru si Troica au respins A. Este o alta discutie, mai larga, dar probabil ca au dreptate. Deocamdata. Pana cand cadrul de rezolvare a crizelor bancare (acum in stadiu de proiect) va fi activat. Acum exista ambiguitate in cadrul legislativ si este un aspect reglementat specific de catre tarile membre, nu standard. Ma rog, nu dezvolt … Cititi http://ec.europa.eu/internal_market/bank/crisis_management/index_en.htm

          Cipru a respins categoric B2. Stim cu totii asta din diferite comentarii facute de partea cipriota. Mentinerea paradisului fiscal este prioritate de top pentru ei. Pe buna dreptate: nu au decat piatra seaca frumoasa de vizitat.

          Cipru favorizeaza B1 (devine singura optiune de pe masa). Eurogrupul nu este favorabil dar nici nu se opune cu putere (pana la urma sunt banii cipriotilor). EC, la fel. ECB, nu stim (putem presupune, dar nu mai conteaza). FMI-ului ii este indiferent (reglementare specifica UE).

          Singura entitate din acest forum care trebuia sa reactioneze la incalcarea Directivei 94/19/EC de garantare a depozitelor sub 100 de mii de euro ar fi trebuit sa fie ECB. Totusi, aceasta intalnire nu avea rol jurisprudential. Niciunul nu era judecator. Locul unde Cipru ar fi trebuit dat in judecata de catre deponentii mici era Curtea Europeana de Justitie CEJ. Un caz similar este Icesave unde CEJ a judecat cazul E-16/11 “EFTA Surveillance Authority v. Iceland” cu privire la incapacitatea Islandei de a acoperi daunele falimentului bancar sistemic. Si Islanda a castigat. Schauble chiar are dreptate: depozitele mici sunt acoperite doar in masura in care sistemul bancar este viabil. In cazul cipriot ele sunt falite rau de tot.

          “144 Consequently, it must be held that Article 7 of the Directive does not lay down
          an obligation on the State and its authorities to ensure compensation if a depositguarantee
          scheme is unable to cope with its obligations in the event of a systemic
          crisis.”

          “150 Furthermore, reference should be had to Articles 1(3) and 9(3) and recitals 3, 10
          and 25 in the preamble to the Directive. However, these provisions show that the
          Directive deals – at least primarily – with a failure of individual banks and not
          with a systemic crisis.”

          “170 Accordingly, consumer protection under the Directive does not entail full
          protection (compare, as regards the coverage level, Germany v Parliament and
          Council, cited above, paragraph 48), since increasing consumer protection may
          reach a point where the costs outweigh the benefits.”

  2. Am citit ambele variante.

    Bun. Daca aveam un Guvern competent si care sa-i
    pese de soarta natiunii, aveam feed-back in timp real.

    Dar din ce vad avem doar niste:
    a) panglicari care molfaie cuvinte care “dau bine” in
    proprii(le) ochi/urechi pe sticla;
    b) unii care nu difera cu nimic de maretul cirmaci
    pentru ca au vazut despre ce e vorba, dar au tainuit
    informatii de interes national cu singurul scop de a-l
    infunda pe hahaitor mai tirziu “metre, am mers pe mina
    matale, ai facut tara praf, tu esti de vina !”, sacrificind
    insa tarisoara si poporanii, si in mare parte mascindu-si
    propria impotenta intr-ale guvernarii (am un deja-vu
    apropo de privatizarea aia “cu strigaturi” la care a venit
    un baiat “pă persoană fizica in numele poporului” si a
    facut circ impreuna cu organizatorii).

    Avem parte deci de urmatoarea combinatie: distribuire
    intentionata de informatii false (2x) +/- incompetenta.

    Eu nu am abilitatea de a cotrobai prin hatisul birocratic
    european, nici nu am acces la extra-informatii si nici
    rabdarea de a-l mai asculta pe ala ce debiteaza de la
    pupitrul lui (cum de altfel mi s-a luat de atunci de la
    investirea lui unguent – cind alde Ponta s-a dus sa fie
    european cu papion la investirea unui “$pion”).

    Totusi, pina la un punct am luat-o babeste cu foaia in fata.
    Ce este descurajator, ca sa nu zic o dovada de mare nesimtire,
    este faptul ca transparenta lipseste in cazul fondurilor europene.
    Nu am vazut explicate pe indelete si nici puse cap-la-cap
    capitolele (cu sumele defalcate) din concluziile alea din 8 Feb
    pe vreun site guvernamental romanesc.
    Poate n-oi fi cautat eu, dar daca erau, logic ar fi sa fi sarit lumea
    de fund in sus de aproape 2 luni de zile, nu ?
    De exemplu, ca sa aflii niste amarite de serii ale GNI PPP
    (perioada de referinta 2008-2010) trebuia sa mergi pe site-ul
    Bancii Mondiale. Eu am mari dubii ca oamenii obisnuiti vor
    parcurge infrigurati site-ul eurostat si ec.europa.eu, precum si
    alte site-uri pentru a afla indicatorii si a reface grandiosul puzzle.
    Apropo, a vizitat careva site-ul irlandezilor unde-s descrisi pasii
    vis-a-vis de fonduri ?

    In ceea ce-l priveste pe hahaitor, omu’ a bagat fara jena, din
    poignet, procentul 25% dintr-un buzunar virtual intr-altul, dupa
    pofta inimii (de parca era bugetul propriu, din vinzari anterioare),
    fara ca ailaltii (cu dreptatea pina la capat in suflet) sa ciriie.

    Finalul pct. 13 din expunerea dvs. (varianta lunga) este grandios !
    Pct. 15: OMG, omu’ STIA mie-n-suta ca atit vom primi !
    Pct. 19: deci e ca la Radio Yerevan, nu ni s-a dat, ni s-a luat ?

    Cool, in viata urmatoare nu ma mai fac prompterista la rubrica sport,
    ci sef de stat de lumea a III-a, domnule, ca sa-i prostesc pe prosti !

    Minciuna, combinata cu prostie si ornata din belsug cu glazura
    de ticalosie e incredibila.
    Aici nu mai e vorba de alde prezidentul despre care stim toti cit
    ii poate pielea, ci despre ailalti.
    Nefiind nici-o diferenta, inseamna ca ei, toti, acesti titani intr-ale
    politicii, sint o mare familie fericita pe banii si pe viata noastra…

  3. Felicitari domnul profesor, foarte documentat articolul ….dar care este concluzia?
    Scriati mai sus : “Vă voi arăta, în postările viitoare, spre disperarea iubitorilor de Crini şi Poante, ce confuzii copioase fac guvernanţii actuali între phasing-in si convergenţă începând cu ministrul agriculturii şi terminând cu premierul României…”
    Deci, care este diferenta dinte basescu si cei actuali ? Ne intoarcem la Hegel ? Pai cam da.
    Fara suparare, este bine si cu analizele detaliate dar spre ce ne conduc aceste analize? Fara concluzi tot ce scriem nu face doua parale…
    Da ,este adevarat ca acest guvern ponta nu prea face mare lucru in interesul romanilor. Intrebarea este de ce? Nu poti sa-i banuiesti de impotenta intelectuala sau politica…ci mai degraba jucatori in alta echipa, alta decat cea pe care ne-ar place noua sa-i vedem ca joaca…Ceva imi spune ca aveti cunostinta despre asta dar nu va place sa faceti mentiuni despre asa ceva si va multumiti sa ramaneti in tabara analizelor conventionale,cum ca n u s-au respectat nu stiu ce pacte, conventii, ca nu s-a semnat la timp nu stiu ce document, ca am dat dovata de lipsa de diplomatie in cadrul a nu stiu ce intrunire, ca politica agricola comuna nu stiu ce nu a indeplinit,etc…Dupa parerea mea de amator , toate aceste discutii le gasesc menite doar sa incurce lucrurile intr-atat incat sa creeze un nou Babilon…si atat. 🙂
    Cu mult drag si respect.

    • D-nule Florin,

      “care este diferenta dinte basescu si cei actuali”
      Nu stiu daca trebuie sa va raspund la intrebare, daca ea este retorica. basescu a avut persistenta de a nu se schimba niciodata. Eu sper ca cei de azi au obrazul mai fin. Numai timpul va confirma sau infirma asta.

      “Fara concluzi tot ce scriem nu face doua parale”
      Concluzile sunt inserate in text. Chiar daca unele sunt extrem de subiective. basescu poate oricand sustine ca nu a prezentat schema 15-25% deoarece era complicat de explicat nemtenilor si a simplificat.

      “Da ,este adevarat ca acest guvern ponta nu prea face mare lucru in interesul romanilor”
      Asta este un contraexemplu de concluzionare proasta, nefondata pe argumente partiale si eventual generalizare pornind de la cazuri deocamdata izolate. O astfel de concluzie este prematura.

      Concluzia d-nului Stan ca sunt incompetenti este o usoara generalizare (de exemplu, d-na Pivniceru este membru al guvernului Ponta dar nu il cred pe domnul Stan ca se refera la domnia sa), dar, din pacate, poate fi probata. Asta nu inseamna ca un grup incompetent nu poate “face ceva in interesul romanilor”, chiar daca cu ajutoare. Eu pot numi 3 realizari importante din ultimul an (exista si suficiente dusuri reci, dar nu fac bilant): refacerea etica a pensiilor (chiar si retroactiv, fara a lua in considerare imbecilitatea CCR evidentiata la Conexiuni) si a salariilor, refacerea Hidroelectrica, 1-2 miliarde de dolari atrase din piata de capital in februarie la o dobanda de 4.6%.

      Ultimul lucru pe care il dorim in timp ce apreciem reflectiile de pe acest blog, este sa cadem in speta motoului sau.

Leave a Reply