Europass Curriculum Vitae   I
Personal information
First name(s) /Surname(s) Valentin STAN
Address(es) 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Telephone(s) (+40.21)314.53.89;
Fax(es) (+40.21)310.06.80;
Nationality Romanian
Date of birth 23.02.1959
Gender male
Work experience
Dates  2009-present
Occupation or position held professor of international relations and contemporary world history with the Faculty of History, University of  Bucharest
Main activities and responsibilities I provide courses in: History of Euro-Atlantic Integration; Euro-Atlantic Security Institutions; European Security and Defence Policy (ESDP); Theories and Mechanisms of International Relations
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3,   Bucharest, Romania
Type of business or sector  Education
Dates 2002-2010
Occupation or position held Jean Monnet European Module Professor
Main activities and responsibilities I delivered lectures on European Integration (political dimension) and Euro-Atlantic security structures
Name and address of employer University of Bucharest, 36-46 Blvd. M. Kogălniceanu, 050107, Sector 5, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 2002-2009
Occupation or position held associate professor (reader) of international relations and contemporary world history with the Faculty of History, University of Bucharest;
Main activities and responsibilities I provided courses in:History of Euro-Atlantic Integration; Euro-Atlantic Security Institutions; European Security and Defence Policy (ESDP); Theories and Mechanisms of International Relations. I delivered the course on Euro-Atlantic Security (2002) as part of the Master’s programme on Southeast European Studies, hosted by the University of Athens on behalf of the Network of Southeast European Universities.
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 2000-2001
Occupation or position held Fulbright Visiting Scholar
Main activities and responsibilities Theme of research: Romanian-US security relationship and the European Security and  Defence  Identity (ESDI)
Name and address of employer The George Washington University, Elliott School of International Relations, Institute for European, Russian and Eurasian Studies, Washington, D.C.
Type of business or sector Research / education
Dates 1997-2002
Occupation or position held lecturer in international relations with the Faculty of History, University of Bucharest
Main activities and responsibilities I provided courses and seminars in Contemporary World History; I delivered the course on The History of Minorities in Europe-Security Studies as part of the European Master on Minority Rights organized by The International Foundation for Promoting Studies and Knowledge of Minority Rights and The Université Robert Schuman of Strasbourg
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 1995-1997
Occupation or position held Programme manager with the Romanian Helsinki Committee
Main activities and responsibilities Monitoring and assessing minority rights
Name and address of employer Association for the Defence of Human Rights in Romania-The Helsinki Committee, 8A Nicolae Tonitza St., 030113, Sector 3, Bucharest, Romania.
Type of business or sector NGO sector
Dates 1993-1994
Occupation or position held scientific researcher with the Romanian Institute for International Studies
Main activities and responsibilities Research activities on Romania’s international relations
Name and address of employer Romanian Institute for International Studies, Bucharest, Romania
Type of business or sector Research
Dates 1990-1993
Occupation or position held diplomat with the Romanian Ministry of Foreign Affairs
Main activities and responsibilities Diplomatic activities
Name and address of employer Romanian Ministry of Foreign Affairs, 31 Aleea Alexandru, 011822, Sector 1, Bucharest, Romania
Type of business or sector Public sector
Dates 1988-1990
Occupation or position held scientific researcher with the Institute for Historical and Socio-Political Studies
Main activities and responsibilities National Historical Studies
Name and address of employer Institute for Historical and Socio-Political Studies, Bucharest, Romania.
Type of business or sector Research
Dates 1984-1988
Occupation or position held History Teacher
Main activities and responsibilities High-school history teacher
Name and address of employer Technical High-school No. 2, in Râmnicu Vâlcea, Vâlcea County, Romania
Type of business or sector Education
Education and training
Dates 1999
Title of qualification awarded PhD in International Relations
Principal subjects/occupational skills covered Thesis on: The Concept of Subsidiarity and Minorities Issues in the New European Security Architecture
Name and type of organisation providing education and training Faculty of history, University of Bucharest
Level in national or international classification Level 6
Dates 1991
Title of qualification awarded Graduation diploma
Principal subjects/occupational skills covered Diplomatic Skills
Name and type of organisation providing education and training Institute for International Studies, University of Leeds, in association with the Foreign and Commonwealth Office Know How Fund, UK
Dates 1980-1984
Title of qualification awarded BA in History and Philosophy
Principal subjects/occupational skills covered History and Philosophy
Name and type of organisation providing education and training Faculty of History and Philosophy, University of Bucharest
Level in national or international classification Level 5A
Personal skills and competences
Mother tongue(s) Romanian
Other language(s)
Self-assessment Understanding Speaking Writing
European level (*) Listening Reading Spoken interaction Spoken production
English C2 C2 C2 C2 C2
French C2 C2 C2 C2 C2
(*) Common European Framework of Reference for Languages
Computer skills and competences Microsoft Office
Driving licence Yes, Category B
Annexes Selective list of books, studies and articles:

România şi proiectul european-Disfuncţii şi Ambiţii-ianuarie 2001-mai 2002 (Romania and the European Project-Shortcomings and Ambitions-January 2001-May 2002), Bucharest University Publishers House, Bucharest, 2009 (Rom);

“Drawbacks of the EU integration political message in the approach by Romanian foreign policy-accountable state institutions: Presidency and Government”, in Renate Weber, ed., The Map of Players and Issues of the Accession to the European Union, Open Society Foundation, Bucharest, 2003 (Eng. & Rom.);

“The Political Economy of Security: The EU and the USA at the Crossroads”, in Euro-Atlantic Studies, No. 5, University of Bucharest, 2002 (Eng.);

“Influencing regime change in the Balkans: the role of external forces in the transition”, in Geoffrey Pridham and Tom Gallagher, eds., Experimenting with Democracy. Regime change in the Balkans, Routledge, London/New York, 2000 (Eng);

“Tratatele Minoritatilor, 1919-1920 si structura garantiilor internationale” (The Minorities Treaties, 1919-1920 and the framework of international guaranties), in Constantin Hlihor, ed., Structuri politice in secolul XX (Political structures in the 20th century), Curtea Veche Publishers House, Bucharest, 2000 (Rom);

Romania si esecul campaniei pentru Vest (Romania and its failure to integrate with the West), Bucharest University Publishers House, Bucharest, 1999 (Rom);

“The Euro-Atlantic Structures  and Romania”, in Euro-Atlantic Studies,  No.1, University of Bucharest, 1998 (Eng);

(coauthor) The Moldavian Csango, International Foundation for Promoting Studies and Knowledge of Minority Rights and the Hungarian Institute of International Affairs, Budapest, 1998 (Eng.);

“The Way to NATO: A Romanian Approach”, in Analele Universitatii Bucuresti (Bucharest University’s Annals), Year XLV, 1996 (Eng);

“The Romanian-Hungarian bi-lateral Treaty and the Problem of  Collective Rights” in Altera, Year II, No. 3, 1996 (Rom.);

(coauthor) “The Pact on Stability in Europe: Romania’s Interests”, Center for International Studies, Bucharest, 1994, in International Studies, No. 1 (1995) (Eng. & Rom.);

(coauthor) “Romania’s Relations with the Republic of Moldova”, Center for International Studies, Bucharest, 1994, in International Studies, No.1 (1995) (Eng. & Rom.);

“Nationalism and European Security: Romania’s Euro-Atlantic Integration”, Center for International Studies, Bucharest, 1995, in International Studies, No. 1 (1995) (Eng. & Rom.);

“International Security and Human Rights” in Revista Romana de Drepturile Omului (Romanian Human Rights Review), No. 9, 1995 (Rom.);

“Draft Law on National Minorities  elaborated by the Center for Human Rights” in Gabriel Andreescu, Pieter van Dijk, Valentin Stan, Renate Weber et alia, Legislatia in Tranzitie (Legislation in Transition), Bucharest, 1995 (Rom.);

(coauthor) Study on the Conception of Democratic Alliance of Hungarians in Romania on the Rights of National Minorities – A  Critical Analysis of the DAHR Documents, The Center for Human Rights, APADOR-CH, Bucharest, 1994 (Eng. & Rom.);

“Collective Rights: Threat or Aspiration?” in Revista Romana de Drepturile Omului (Romanian Human  Rights Review), No. 6-7, 1994 (Rom.);

“Romania – Foreign Alliances and Domestic Politics in the <<Post-International Society>>” in Romania and the Alliances Policy. History and Present, IRSI, Bucharest, 1993 (Rom.);

Over 50 articles on international developments published in specialized periodicals.

Recent Posts

“După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat!”


E drept, n-am reuşit să mă achit de obligaţiile liber asumate de a vă furniza, prin intermediul acestui blog, toate datele impotenţei politice şi instituţionale ale unui preşedinte zidit în penibil, amalgamat cu roadele indecenţei crase şi rapid înghiţit de prăpastia propriilor eşecuri. Românii au uitat, deja, că l-au ales ca să nu ajungă Ponta preşedinte! Tot ce îşi aduc aminte, când nu votează pentru primarii aruncaţi în penal de egocentrista Kövesi (desfiinţând, astfel, ideea că susţin DNA), este că Iohannis are case dovedite a fi achiziţionate prin fals, că doamna Carmen seamănă izbitor cu tovarăşa Elena (nu Udrea), iar guvernul Cioloş, adus de preşedinte sub sigla “tehnocraţi”, a semănat deja dezastrul la cote de neimaginat.

Prostia? O afacere între noi şi Dumnezeu!

Carenţele în materie de Judecată, a doua parte, ca importanţă, a Logicii, după Petru Ramus (secunda Petri), par a fi parcursul fatidic al unor politicieni români, născuţi în paradigma eternă a servirii propriilor interese în detrimentul binelui public. Dincolo de diatribe, fraze sforăitoare şi promisiuni factice! Ajungem la discuţia cu privire la calitatea intelectuală, cea atât de bine creionată de filosoful Immanuel Kant! Neamţul scria în nemuritoarea sa Critica Raţiunii Pure:

“Lipsa de judecată este, propriu-zis, ceea ce se numeşte prostie, şi o astfel de infirmitate nu poate fi remediată. Un cap obtuz sau mărginit, căruia nu-i lipseşte decât gradul convenabil de intelect şi de concepte proprii acestuia, poate ajunge foarte bine, prin instrucţie, chiar până la erudiţie. Dar, fiindcă, de obicei, în acest caz, lipseşte şi judecata (secunda Petri), nu este neobişnuit să întâlneşti bărbaţi foarte instruiţi, care, în folosirea ştiinţei lor, lasă să se întrevadă, deseori, această deficienţă iremediabilă”. (Immanuel Kant, Critica Raţiunii Pure, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 166).

Sigur, nu vreau să sugerez, prin citatul din Kant, că domnii Iohannis şi Cioloş ar fi “foarte instruiţi”. Departe de mine aşa ceva! Şi departe de ei că ar fi lăsat, fie şi o clipă, să se întrevadă o astfel de posibilitate. În ceea ce priveşte imensa, incomensurabila prostie de care vorbeşte Kant, deh, e o afacere personală între români şi Dumnezeu! În definitiv, nimeni nu poate reproşa românilor că votează aşa cum votează. Problema este ce fac românii, după ce se adevereşte că au învestit, prin vot, pe tâmpiţi, ticăloşi sau infractori. De regulă, îi mai votează o dată! Şi, până la momentul când îi mai votează o dată, dacă dispreţul celor pe care i-au votat îi loveşte în faţă, se mulţumesc să se învelească în noroiul şi aluviunile stihiilor care le-au spulberat casele şi să-şi caute alinarea în respiraţia de mucegai a moaştelor. Sau, dacă nu i-a lovit potopul, să râgâie în faţa televizorului, la meciurile răsuflate ale unei naţionale după chipul şi asemănarea lor, recent eliminate ruşinos de la Europenele de fotbal.

Între timp, de-alde Cioloş şi ai lui se lăfăiesc în vilele de protocol ale lui Ceauşescu, urmând călătoriei după cai verzi pe pereţi, prin Canada, unde, cică, s-a bătut pentru ridicarea vizelor impuse românilor care călătoresc pe cele meleaguri. Iohannis, turistul grotesc al destinaţiilor exotice, îşi face veacul prin Bulgaria vecină (mai puţin exotică), unde vorbeşte despre flote NATO la Marea Neagră, fără să-şi dea seama că e vorba de ele şi tăgăduind, apoi, că s-ar fi referit la aşa ceva. Asta, spre deliciul bulgarilor, care, din ce în ce mai fericiţi că sunt alţii mult mai proşti ca ei prin Balcani (sigur, mă refer la autorităţi, altfel am tot respectul pentru poporul bulgar), ne dau cu tifla, aşa cum a făcut premierul lor faţă de preşedintele nostru. Între timp, mii de români îşi duc destinul în palmă, după ce stihiile i-au lovit necruţător, fără ca Iohannis sau vreun membru al guvernului să fi arătat, în vreun fel, că ar putea să-i ajute (abia pe 21 iunie a convocat Cioloş oarece la guvern, în legătură cu potopul care înghiţea, de vreo două săptămâni, România).

Ah, am uitat! Ştiaţi că doamna Cristina Spătar (nu-mi cereţi să vă spun cine este această doamnă!) căuta soluţii la vrăjitoare ca să-şi salveze căsnicia, alături de un domn al cărui nume îmi scapă? Ei, asta a fost preocuparea numărul unu a românilor, timp de câteva zile, şi eu cred în televiziunile de ştiri care furnizau, în “neştire”, acest “breaking news”, fiindcă sunt televiziuni comerciale. Trăiesc din rating, aşa că ştiu ce “ştiri” consumă neamul lui Mihai Viteazul şi Zorro la un loc, vorba filosofului antilopelor gnu, marele gânditor Zgonea, coleg cu primul şi întruchiparea vie a celui de-al doilea (conform propriei evaluări)! Adică, român de-al nostru, până de curând în a treia funcţie ca importanţă ierarhică în stat. Să mai zică cineva că Securitatea lui Ceauşescu nu a învins în lupta cu vicisitudinile vremii! Mă scuzaţi, n-am zis nimic de domnul Coldea! Şi, nici nu vreau să zic că, în ţara asta, toţi tâmpiţii ajung în funcţii importante în stat, pentru simplul motiv că îl consider pe Zgonea un geniu! Este aidoma multor români, cam toţi cei care ne conduc! Genii, nu tâmpiţi! Fiindcă, atâta putem noi! Să găsim tot timpul genii care să ne conducă! De unde puteţi conchide că poporul e blagoslovit!

De aceea, astăzi nu voi scrie lucruri grave! Nu vă voi informa cât de nefericită ne este viaţa. Vă voi arăta doar cât de inteligenţi sunt cei care ne conduc! Cât de dedicaţi cauzei democraţiei. Ca să înţelegem mai bine cine suntem noi, cei conduşi de ei! Sigur, pe altă planetă, când te conduce un prost, nu se prea cheamă că tu eşti un geniu! Noroc că pe noi ne conduc geniile! Să-l luăm, bunăoară, pe Klaus Werner Iohannis! La izbucnirea scandalului cu privire la dezinfectanţii din spitale, diluaţi spre apă chioară de firma Hexi Pharma şi despre auto-ucisul fără faţă Condrea, SRI ne-a livrat o tolbă de minciuni arătând cum informaseră securiştii neamului pe toate cumetrele şi precupeţele din fruntea ţării despre dezastrul respectiv. Deşi puţea, de la o poştă, a minciună fetidă (putea fi şi adevărat), Klaus a sărit în apărarea găştii lui Coldea şi a anunţat solemn naţia, pe 19 mai 2016:

Jurnalist: Faptul că SRI a trimis aceste informări este contestat de mulţi demnitari. Pe ce anume vă bazaţi când spuneţi că SRI şi-a făcut cu certitudine datoria şi practic firul s-a rupt în momentul când s-a ajuns la aceşti demnitari?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Fiindcă acesta (sic!) este experienţa mea că SRI îşi face treaba şi sunt anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba. Eu vorbesc din propria experienţă (subl. mea)”. (

“Experienţa” lui Iohannis alias Omul Invizibil

Sigur, acestui izomorf politic, îndelung întârziat pe lângă gineceul doamnei Carmen, nu i-a explicat nimeni că, în democraţie, singurele instituţii, care pot depune mărturie că serviciile secrete nu mint, sunt comisiile specializate ale parlamentului, doar ele abilitate să controleze activitatea acestor servicii. Preşedintele este doar beneficiarul informaţiilor furnizate de serviciile secrete, nu şi controlorul acestor informaţii. Cum Comisia SRI din parlamentul României nu controlează nimic, iar Iohannis nici măcar nu face parte din ea, cade total varianta în care Iohannis ştie, din “proprie experienţă”, ca parlamentar în Comisia cu pricina, că SRI nu minte. Mai rămâne doar o singură variantă. Cineva, care ar spune că ştie din “proprie experienţă” că SRI nu minte, nu poate fi decât un lucrător SRI, căci doar experienţa unui astfel de lucrător îl poate face să ştie, fără de tăgadă, că informaţia furnizată de Serviciu este corectă. A vrut Iohannis să ne facă o destăinuire cu privire la adevăratul său loc de muncă? L-a luat gura pe dinainte? Este, cumva, în imposibilitatea de a înţelege la ce trebuie să se limiteze “propria experienţă” a unui preşedinte? Puteţi încerca un răspuns.

Oricum, experienţa domniei sale în nu ştiu care materie, posibil securistică, a fost destul de “acoperită” public, de vreme ce una dintre cele mai strălucite minţi ale ştiinţei politice americane îl consideră “invizibil”. Robert Kaplan remarca, într-un interviu pentru Hotnews, din 23 mai 2016, că Iohannis, “din nefericire, nu prea e văzut deloc!” Şi că “preşedintele nu a lăsat o impresie solidă, într-un fel sau altul. Este încă invizibil” (

OK, Klaus Werner Iohannis, omul “invizibil”, nu prea ştie care trebuie să fie experienţa unui preşedinte în funcţie şi se dă cu serviciile secrete împotriva altor “anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba”. Toate, cică, din democraţie!

Oricât de miraţi aţi fi, să ştiţi că se poate şi mai rău de atât, deşi e incredibil!

“Fidelitatea” Ministrului Educaţiei, care este, de fapt, Ministrul Justiţiei. Sau, mai scurt spus: “Care este”, punct!

 Uite, ce te faci cu Raluca Prună, un ministru în guvernul lui Iohannis, care nu ştie ce portofoliu deţine? Astfel, pe 30 mai 2016, într-un interviu pentru Europa FM, avea impresia că este ministrul educaţiei (ascultă file audio*):.

Reporter: Ştiţi dacă mai urmează şi alte dosare importante de judecat în urma plângerilor, sesizărilor de neconstituţionalitate…

Prună: Nu, nu am cunoştinţă despre aşa ceva, însă sigur că şi aici, şi vorbesc ca jurist, nu neapărat ca ministru al educaţiei, faptul că în doi ani…al, pardon, al ministru…al, al justiţiei, îîî, deci, ca jurist vorbesc…”

 Sigur, mulţi dintre românii care citesc aceste rânduri vor fi înclinaţi, pe linia  fundamental reprezentativă pentru poporul român, despre care scriam mai sus, să creadă că madam Prună a greşit în exprimare. Nicio problemă! Mai ales că a greşit, în exprimare, constant, până pe 1 iunie 2016, când le-a spus elevilor şi studenţilor: “Cred că educaţia civică, mai ales cea non-formală, este extrem de importantă, pentru că toate valorile pe care o astfel de educaţie le promovează, cum ar fi responsabilitatea, fidelitatea, onoarea, civismul, nu sunt nişte concepte pe care le putem scrie într-o lege. Acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea) şi sunt valori fără de care nu ar fi posibilă o societate (…)”.

Personal, nu am auzit în viaţa mea că educaţia civică se referă la fidelitate şi onoare! Eu am auzit, din “experienţă personală”, că educaţia civică se referă la educaţie prin şi pentru democraţie, în sensul apărării drepturilor individuale si libertăţilor fundamentale, pe care se bazează orice societate democratică. E drept, am auzit şi despre fidelitate şi onoare, în raport cu societatea, dar nu la capitolul educaţie civică, ci în raport cu un anume jurământ:

“Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrând în rândurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România.” (vezi

Aşa începea jurământul lucrătorilor de la Securitate, în România lui Ceauşescu. Că acestea sunt valori pe care Prună le-a “învăţat acasă” sau din “propria experienţă”, după modelul lui Iohannis, nu eu sunt cel chemat să se pronunţe, este suficient ce declară ea singură, ca jurist sau “ministru al educaţiei”, după cum îi place să se prezinte. Probabil, ca ministru al educaţiei, fiindcă “acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea)”.

Apoi, ce “frumos” sună Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care subliniază, cu ardoare: “Partidul susţine codul moral al constructorului comunismului, care trebuie să includă următoarele principii: devotamentul (subl. mea) faţă de cauza comunismului (…)” (vezi George H. Knoles, Rixford K. Snyder, Readings in Western Civilization, Stanford University, New York, 1968, p. 556).

Teoria sacrificiului permanent şi doctrina statului călare pe cetăţean

Nici Cioloş, pupilul lui Iohannis, şeful cu acte al guvernului domnului preşedinte, nu stă mai prejos cu “propria experienţă”. Pe 9 iunie 2016, de Ziua Eroilor, domnul Cioloş a grăit, din “proprie experienţă”, următoarele:

“Îi cinstim astăzi pe eroii României de ieri şi de azi, pe toţi cei care au avut crezul că binele comun este deasupra binelui propriu, că libertăţile semenilor sunt mai importante decât libertatea individuală, că drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii (subl. mea).” (vezi

Wow! Nici în cele mai negre coşmaruri ale unei “proprii experienţe” democratice, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii”, care să circumscrie “drepturile individuale”. În fapt, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii” de niciun fel! De ce? Simplu! Pentru că acest concept a fost “inventat”, sub licenţă, de Comunism! Care Comunism l-a “cumpărat” de la fascism! Adică vorbim de regimuri totalitare, care plantează concepte din “proprie experienţă” direct în gura “democratului” Cioloş! Uite ce frumos au colaborat Benito Mussolini şi Giovanni Gentile ca să-l înveţe pe Cioloş despre “drepturile societăţii”, care “circumscriu” libertatea individuală, în Doctrina Fascismului, din 1932:

“And if liberty is to be the attribute of living men and not of abstract dummies invented by individualistic liberalism, then Fascism stands for liberty, and for the only liberty worth having, the liberty of the State and of the individual within the State (subl. mea)”. (vezi


“Şi, dacă libertatea trebuie să fie atributul oamenilor vii şi nu al unor momâi abstracte, inventate de liberalismul individualist, atunci Fascismul reprezintă libertatea şi numai acea libertate care merită trăită, libertatea Statului şi a individului în cadrul Statului (subl. mea)”.


“We were the first to state, in the face of demo liberal individualism, that the individual exists only in so far as he is within the State and subjected to the requirements of the state (…) (subl. mea)”.


“Noi am fost primii care am declarat, în faţa demo individualismului de tip liberal, că individul există numai în măsura în care este în Stat şi se supune comandamentelor Statului (…) (subl. mea)”.

“Superbă” este şi întâlnirea în doctrină sau, poate, doar în exprimare, a domnului Dacian Cioloş cu domnul Adolf Hitler. Vedeţi intervalul dintre minutele 2:52 şi 3:03:

“When you sacrifice for your community (subl. mea), then you can walk with your head held up high! Our belief in Germany is unshakeable! And our will is overwhelming!”


“Atunci când te sacrifici pentru comunitatea ta (subl. mea), atunci poţi să mergi cu capul sus. Credinţa noastră în Germania este de neclintit. Şi voinţa noastră este copleşitoare”

Şi comuniştii ne-au tot învăţat că trebuie să ne sacrificăm pentru binele societăţii, aşa s-au întemeiat “generaţiile de sacrificiu”! Personal, am făcut parte din una! Că o fi Mussolini, Hitler, Ceauşescu, sau idolul tinerilor frumoşi şi liberi, Cioloş, pe mine, unul, vă rog să nu contaţi! Eu nu mă mai sacrific! Vă las pe voi!

“Ca în statele europene democratice”, cu securistul la chioşcul de ziare

Sigur, presa română nu s-a ocupat deloc de aceste panseuri “geniale” ale băiatului cu agricultura, Cioloş, cum nu a văzut nici “experienţa” lui Iohannis şi nici “civismul” lui Prună. Evident, asta nu din cauză că Maior (băiatul de la SRI, care e acum ambasador în SUA, ca răsplată că e de la SRI, că altă motivare n-am primit de la securişti) ar avea dreptate în materie de cum controlează SRI presa! Şi, evident, nici din cauză că ăştia trei, Cioloş, Iohannis, Prună, ar fi colegi cu colegii lor din presă (ascultă file audio*):

25 ianuarie 2015

Reporter: Îîî, cum staţi cu ofiţerii acoperiţi din presă?

George Maior: Îî, cum stau toate statele, îî, democratice…

Reporter: Adică, bine…

George Maior: Cum stau toate statele democratice europene. Ofiţerul acoperit este o latură specială, o armă specială a oricărui serviciu de informaţii. Sarcina lui este ca, folosind această, îîî, situaţie, această calitate, să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat (subl. mea), şi cu asta basta (subl. mea)!”

Reporter: Şi vom afla vreodată?

George Maior: Păi, asta e ideea, că nu, hîîî!”

Observaţi că “informaţia de securitate naţională” este “pentru stat”? Nu pentru cetăţeni şi promovarea libertăţilor constituţionale, nu pentru apărarea indivizilor prin pavăza statului democratic! Nu, “pentru stat” şi atât! Păi, citiţi materialul precedent de pe acest blog, Securişti şi Comunişti (…), coroboraţi cu afirmaţia lui Maior de aici şi veţi înţelege cine i-a făcut lui Iohannis Strategia de Apărare Naţională! Vedeţi ce simplu e? Totul este să citim! Dar şi să vorbim între noi! Şi “cu asta basta”, cum ar zice poetul securist al neamului! Ba, nu! Încă nu! Cum era cu “fidelitatea” lui Prună? Dar, cu “drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii” a lui Cioloş (fraza)? Cum se potrivesc astea cu “să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat” a lui Maior? Ei, abia acum şi cu asta basta!

Aşa ştie Maior, că, în “statele democratice europene”, şefii serviciilor secrete se laudă public cu ofiţerii lor acoperiţi din presa liberă!!! Presupun că de-aia l-a trimis Iohannis în America! Să-i înveţe şi pe americani cum e cu Securitatea la europeni, prin New York Times sau Washington Post! Bun băiat! Iohannis, nu Maior! Şi Cioloş! Şi…era să zic Prună! Nu, Prună nu e bun băiat! Dar e “fidelă”, ca să nu zic “fidea”. Vorba lui Conu’ Iancu, din “D’ale carnavalului”: “(…) i-am fost întotdeauna fidea”. Evident, civismului! Purtatul diagonalei pe sub cămaşă nu mai e de actualitate, pe canicula de afară!

Apropo, oameni buni! Luaţi-o pe asta de la mine! Ce Nostradamus?  Conu’ Iancu să trăiască! Ia, ziceţi aici! Câţi ani au trecut de la Marea “Revoluţie” din Decembrie 1989? Vreo 27, nu-i aşa? Adică, aproape 30! Au ocupat, cumva, ruşii, Crimeea? Păi, au cam ocupat-o, acum doi ani! Zău? Atunci luaţi-o pe asta de la mine:

Caţavencu : Fraţilor! După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram, acuma câtva timp, înainte de Crimeea? Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!… Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!” (Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdută, 1884). “Curat constituţional”, coane Klaus! Tare?

Mai ştiţi cum a venit domnul Cioloş să ne spună ce mult a făcut el pentru poporul român? Cum s-a bătut el, pe vremea când era Comisar european, ca să ne înfruptăm şi noi, mai cu sârg, din mălaiul fondurilor europene pentru agricultură! Cum a pus el stavilă hrăpăreţilor francezi şi germani, care înghiţeau tot şi ne lăsau flămânzi şi mioritici! Eeeee, aţi uitat, nu-i aşa? Ia uite ce frumos spunea, pe 22 noiembrie 2015 (ascultă file audio*):

Cioloş: (…) Inclusiv ideea că, de fapt, nu am lucrat pentru România, acolo, ci pentru alţii, eu ştiu, pentru Franţa sau pentru Germania. Atâta timp cât nu ştiu câtă lume ştie că, de fapt, pentru prima dată de când există Politica Agricolă Comună, Franţa, Germania şi celelalte ţări occidentale, începând din 2014, pierd bani pe politica agricolă comună, altfel spus, bugetul alocat li se reduce de la un an la altul, şi, pe de altă parte, România şi alte ţări din Europa de Est câştigă bani, deci alocarea bugetară creşte. Sigur că există această diferenţă de subvenţii, încă, dar ceea ce am putut să fac este să încep să schimb tendinţa. Ei, aceste lucruri, din păcate, nu se spun sau se ascund”.

Pe bune, nici Cioloş nu minte, exact ca SRI!

Aşa este, domnule Cioloş, poate, se ascund. Dar nu de către băieţii cu Dunărea Albastră în priviri, ai domnului Maior. Exact cum dumneavoastră ascundeţi (sau mai grav, nu ştiţi?) că ANNEX I, PERCENTAGES OF THE GUARANTEE THRESHOLD PER MEMBER STATE OR SPECIFIC REGION FOR THE RECOGNITION OF PRODUCER GROUPS, din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, prevede foarte clar că alocările bugetare pentru România urmau să crească în mod constant, cu 5%  până la 10%,  începând cu 2008 până în 2016, când s-ar fi ajuns la nivelul subvenţiei la care România era îndreptăţită prin tratatele constitutive (vezi pp. 87-88,


159-tratat aderare-cote crescute

Adică, România câştiga bani, prin Tratat, încă din 2008, nu abia din 2014, când v-aţi pus această creştere în contul personal, ca o contribuţie exclusivă a Comisarului pentru Agricultură Cioloş la bunăstarea patriei. Înţeleg că v-aţi sacrificat, nu-i aşa? Minciuna sau Ignoranţa este sacrificiul  dumneavoastră?

Acum, ori Comisarul Cioloş minte, de vreme ce Tratatul de aderare spune altceva decât susţine el, ori are dreptate, dar, atunci, înseamnă că nu s-a respectat Tratatul de aderare, în ceea ce priveşte România, iar asta s-a întâmplat în chiar mandatul Comisarului comunitar pentru Agricultură Cioloş (2010-2014). Nici nu ştii cum e mai grav!

Sau, poate e altceva! Uite, Cioloş a făcut o vizită la Paris, în ianuarie 2016, prilej cu care a ţinut o conferinţă la Sciences Po, l’École des affaires internationales de Sciences Po. Ei, ditamai fost Comisarul pe Agricultură a lăsat impresia că nu ştie câte ţări sunt membre ale Uniunii Europene. Nefiind sigur de număr, avansa aproximaţii de tipul “Europa de azi e o Europă din 28-29” sau din “27-28”. Vezi intervalul dintre minutele 31:12 şi 31:54.

OK, m-am gândit că, poate, se referea la dezvoltarea Europei instituţionalizate, de aceea vorbea în grupe de cifre, nu putea să nu ştie Comisarul pe Agricultură că sunt 28 de ţări membre în Uniunea Europeană, mi-am zis eu, conciliatorist. Căci, în chiar mandatul său, în 2013, Croaţia devenise al 28-lea stat membru UE. Numai că domnul Cioloş a revenit la Paris în iunie, prilej cu care a dat un interviu doamnei Arlette Chabot, pe 9 iunie 2016, pentru LCI – MYTF1. Da data asta, lucrurile au fost perfect clare . Iată extrasul din transcriptul oficial, pus pe site-ul guvernului român:

“Deci, există mai multe Europe şi mie asta nu-mi pune probleme, este normal, suntem 27 de ţări (subl. mea), dar trebuie să găsim calea de a trăi împreună, chiar dacă avem acest multiculturalism şi perspective diferite de a privi lucrurile.” (

Wow! Pentru aşa prestaţie, Marele Comisar, că o fi el Miclovan, Roman sau Cioloş, ar fi picat cu brio examenul la cursul meu de Istoria Integrării Euro-Atlantice. Aşadar, în ianuarie, era exact ca acum, în iunie şi acum era exact ca cel din ianuarie. Superb! Pentru conformitate, vezi intervalul dintre minutele 9:24 şi 10:01 (“on est vingt-sept”)

Totul este bine! Nu s-a întâmplat nimic! Dormiţi liniştiţi!

Acesta este omul care, cică, a prestat pentru România în postul de Comisar european, un personaj care nici măcar nu ştie numărul statelor membre UE. În esenţă, asta este România şi acesta e poporul ei! Cu guvernanţi de teapa unui Iohannis, unui Cioloş şi unei Prună! Cu “fidelităţi” suspecte, cu “experienţe” stranii şi “drepturi personale circumscrise drepturilor societăţii” scandaloase. Şi, evident, cu expertize de Comisar European care ştie că sunt 27 de ţări membre UE în loc de 28 şi cu “ofiţeri acoperiţi în presă” şi “cu asta basta” securistică la vârful ţării şi la ambasada României din SUA!

Aţi observat că n-am zis nimic de domnul Coldea sau de doamna Kövesi, exact cum nu zice presa lui Maior nimic serios despre…hm…cum să le zic eu ăstora? A, experimentaţii! Pssss! Procurorii ne “aude”!

Practic, cam tot ce mai putem face este să strigăm cu băieţii de mai jos: “All is well”! Şi să vă convingeţi apropiaţii să nu se spânzure, încă, fiindcă, ghici ce? Se mai întâmplă chiar şi acolo unde All is well! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

  1. Securişti şi Comunişti! Ghici Ciupercă ce-i… Iohannis! Un Demoooocrat Conviiiins! 154 Replies
  2. Ţara Proştilor şi a Procurorilor! Pardon, eu n-am zis nimic de SRI! 122 Replies
  3. Când Prostia şi Domnia s-au Unit în România! Iar Minciuna-i Veselia! 105 Replies
  4. Iohannis! Ceva mai Bine decât Ponta! Un Dezastru! 15 Replies
  5. Ponta, Dincolo de Nazism şi Firea… Omului, Preşedintele Vostru… 75 Replies
  6. Cu Minciuna şi Prostia, Mare sunt în România! Nu mi-e Frică de Rusia! 24 Replies
  7. Mândria de a fi român… sau “idiot”! 97 Replies
  8. Prostia conduce România! Strategia MAE pentru Rusia şi “Analizele” lui Băsescu! 32 Replies
  9. Dragi USL-işti! La Mulţi Ani! Ştiţi ce-i aia „Puţin La Minte”? Puţin, nu Putin! 114 Replies