Iohannis în SUA. Securiști și Diplomaţi. Reţeta Vizitelor Istorice.

Reţeta vizitelor istorice e simplă. Șeful statului merge undeva, nu contează unde. N-are importanță că îl cheamă Ceaușescu, Iliescu, Băsescu sau Iohannis. Iei o mână de securiști proști, de regulă consilieri, ziariști, moftangii, sinecuriști, vivandiere politice, molohi, șmenari ieftini, analiști de poncifuri, vătafi de ziare și televiziuni, intelectuali contrafăcuți în retortele Securităţii, dar recunoscuți în ţară și afară, din suita inevitabilă și tutelară a prezidentului și amesteci bine cu tămâia unsuros-insidioasă a lingușelii fetide tipice profilului moral al românului etern. O să-ţi iasă un amestec de gargară oțioasă și infectă, cu care românii se spală, pe faţă, în fiecare zi, de când i-a strămutat Dumnezeu pe pământ. Nu vor altceva, iar între Caracal și Săpoca se dedulcesc cu astfel de delicatesă la umbra televiziunilor omnisciente și obediente faţă de zeii Securităţii. Deși, unele dintre ele se sfădesc, de ochii lumii, cu așa-zisul Stat Paralel, trudind din greu pe tarlaua acestuia.

O vizită de pomină

Dacă vizita este în SUA, așa cum s-a întâmplat pe 20 august 2019, atunci corul tragoi-lor de serviciu ridică osanale poleite celor doi președinţi, Trump și Iohannis. În același timp, înjură la unison Rusia și pe adversarii politici ai președintelui român, deferiți oprobriului public ca agenți ai Moscovei, rusofili periculoși, neam de trădători și vânzători de ţară, sub pecetea Răsăritului agresiv și antiromânesc! Securitatea are nevoie de un inamic teribil, pentru a-i ţine pe proști sub obroc, apărându-i de acel pericol imaginar, Rusia. Schema a fost folosită cu succes de Ceaușescu. Românii sunt mai ușor de controlat dacă ești apărătorul lor. Și, dacă îi controlezi, ești omologul puterii americane în România. Adică, stăpânești o ţară cu susținerea americană, susținere pe care o cumperi ușor, cu miliarde de dolari daţi pe arme inutile, ca să ne apărăm de ruși. În curând, vor veni și gazele lichefiate americane, deși nu avem nevoie de ele, cum nu avem nevoie de sistemele Patriot (hei, aici am încurcat-o; abia după această afirmație, voi putea fi catalogat cu și mai multă tărie drept KGB-ist, luptător pentru distrugerea României de la gura căreia smulg eu dumicatul Patriot)!

În acest context, ce ar fi dacă ai avea proasta inspirație să reciți, pe vreun ecran de televizor din România, cu prilejul unei astfel de vizite, câteva versuri din nemuritorul american Walt Whitman, din Fire de Iarbă? De pildă, poezia Unui Președinte! Adică, să te adresezi unui președinte al Americii, oricare, eventual unuia care minte de îngheață apele, care maimuțărea pe oamenii cu dizabilități (în plină campanie electorală), care consideră presa inamicul public numărul unu sau care, mai recent, vrea să cumpere Groenlanda de la danezi, cu următoarele cuvinte:

“Tot ce faci și ce spui nu-s pentru America/ decât minciuni sforăitoare,/N-ai învăţat nimic de la natură – de la politica Naturii n-ai deprins amploarea, drumul drept și nepărtinirea (…)” (Walt Whitman, Fire de Iarbă, Editura Tineretului, București, 1958, p.89).

Vă spun eu ce ar fi! Ai fi martelat pe toate televiziunile de știri ca spion stalinist, bolșevic, putinist, you name it. Patrioții securiști ai lui Iohannis veghează din greu la apărarea patriei. Ca trădător rusofil, ce mă aflu, nu mă pot împiedica să nu revizitez cuvintele Prințului din piesa unui oarecare “insignificant” rus, Dostoievski, cuvinte ce descriu perfect starea de agregare a acestor imbecili, puși pe căpătuială din lingușeli inepte și turpitudine fetișizantă, într-o ţară locuită de proști:

“De altfel, trebuie să știi că nu poate fi nimic mai comod decât să trăiești cu proștii și să zici cum zic ei: e mult mai convenabil! Accept orice, sunt de acord cu orice, numai să-mi fie mie bine, iar de-alde noi sunt mulţi, și noi într-adevăr ne simțim bine. Totul poate pieri pe lumea asta, numai noi n-o să pierim niciodată. Lumea întreagă ar putea să se ducă de-a berbeleacul, noi însă o să ieșim deasupra, ca untdelemnul pe apă!” (F.M.Dostoievski, Umiliți și obidiți).

Și Securiștii ies! Se plimbă prin SUA! Și îi învață pe proști cum e cu politica înaltă. Despre vizita din acest an a lui Iohannis, în SUA, aș putea să scriu un roman de o mie de pagini. Nu am timp și nici chef. Așa că acest text nu va excela în explicații, dar va fi perfect accesibil cititorilor inteligenți și avizați, care vizitează constant acest blog. Cititorilor ocazionali le recomand să-și ia informațiile de la consilierii prezidențiali de politică externă. Unii dintre ei sunt foarte activi în mediile jurnalistice! Sau direct de la Securitate!

Să le luăm pe rând! Vizita lui Iohannis în SUA are trei motivații principale: 1. consolidarea poziţiei de ambasador la Washington pentru Maior (ghici de ce?); 2. întărirea relației dintre Securitate și puterea politică din SUA, prin intrarea primei pe piaţa electorală americană (pentru prima oară și extrem de riscant pentru România); 3. simularea asigurării unei platforme de câștigător în alegeri pentru Klaus Iohannis, pe care Securitatea a încetat să-l mai sponsorizeze politic, păstrându-l, totuși, printre opțiunile sale valabile de câștigare a alegerilor în România, în caz că opțiunea favorită se dovedește neconvingătoare (ghici care-i aia?). Nu voi aborda motivațiile vizitei în SUA. Mă interesează, aici, doar ce a obținut președintele nostru din întâlnirea cu Trump! Iohannis a nuanțat, pe 6 august 2019, o agendă penibil de vagă, încropită pe genunchi, pentru o vizită agreată de americani în ultimul moment, la solicitarea lui Maior:

Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic. Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Iohannis, sesizând șubrezenia programului convenit între cele două părţi, a adăugat, pe 13 august 2019, strict pentru fraierii din ţară, o temă foarte senzitivă pentru români, și anume problema ridicării vizelor pentru cetăţenii noștri care călătoresc în SUA: “Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creștere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se miște un pic lucrurile” (https://www.stiripesurse.ro/klaus-iohannis-discutii-informale-cu-presa-presedintele-a-facut-dezvaluiri-despre-vizita-la-washington-de-saptamana-viitoare_1374869.html).

Băieţii lui Trump au fost la fel de evazivi ca în comunicatul lui Iohannis, din 6 august, anunțând tot atunci:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. The two leaders will discuss how best to meet the many shared security challenges facing the United States and Romania and ways to advance fair and reciprocal trade and energy partnerships. The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romania’s membership in the North Atlantic Treaty Organization. The President looks forward to celebrating these important anniversaries with President Iohannis”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Acum, pentru a discuta nimic, despre “cum să avansăm parteneriatul corect în materie de comerț și energie” sau cum să “celebrăm” împreună “30 de ani de la căderea comunismului și 15 ani de la intrarea României în NATO”, chiar nu e nevoie să cari ditamai președintele României peste Atlantic. Mai ales că, odată ajuns acolo, pe tărâm american, am remarcat cu toții că nu am asistat la nicio celebrare. Era suficientă o întâlnire la nivel de secretari de stat, în Centrala MAE sau la Departamentul de Stat și desenarea unor afișe comemorative de pus pe site-ul celor două ambasade. Aţi putut remarca ușor că americanii nu au zis nimic despre ridicarea vizelor pentru români. Să ne amintim că, la precedenta vizită a lui Iohannis în SUA, din 2017, în faţa ziariștilor, președintele român avea impresia că a discutat problema vizelor cu omologul său, iar Trump habar nu avea că așa ceva s-ar fi întâmplat. De altfel, CNN observa fără menajamente, pe 20 august 2019 (reluând relatarea din 2017), cu puţin înainte de întrevederea celor doi președinţi, că, în 2017, Trump și Iohannis s-au aflat în dezacord cu privire la dacă au discutat sau nu problema vizelor:

Trump, Romanian president disagree on whether they discussed visa waiver program”. (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html) (https://edition.cnn.com/2017/06/09/politics/klaus-iohannis-trump-visa-waiver-exchange/index.html).

Dezacordul deriva, evident, din refuzul categoric al americanilor de a discuta acest subiect, atât de important pentru Iohannis, din perspectiva campaniei sale electorale, pentru al doilea mandat. Iată de ce, administraţia Trump a acceptat să simuleze o abordare a subiectului, de această dată, în 2019, dar fără nicio șansă de rezolvare favorabilă a sa, după cum remarca CNN cu mult tâlc:

“Officials were asked by a reporter on the call whether there would be a decision this week as to whether to accept Romania in the visa waiver program. An official said they expect it to be discussed Tuesday, but that it will only happen when Romania meets the requirements of the program.” (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html).

Practic, CNN anunţa că rămâne exact ca până acum. România va intra în programul de ridicare a vizelor “când va îndeplini condițiile”. Bun, pentru a afla asta, nu aveam nevoie de o întâlnire Trump-Iohannis! Mai mult, o întâlnire Trump-Iohannis, înaintea căreia Iohannis anunță că va aborda problema vizelor cu președintele american și care se termină fără evoluții semnificative, în rezolvarea problemei enunțate de președintele român, este profund păgubitoare politic pentru acesta. Mai bine nu anunți nimic, dacă tot e să primești nimic!

Protocolul, bată-l vina!

Înainte de a face câteva precizări suplimentare, legate de problematica ridicării vizelor, hai să stabilim nivelul/rangul vizitei lui Iohannis în SUA. E simplu. Rangul vizitei este dat de câțiva parametri: durata vizitei, ceremonial de primire la Pentagon sau Casa Albă, găzduire protocolară la Blair House, lunch/dinner la White House sau Department of State, etc. Cele mai importante, în rang, conform protocolului, sunt vizitele de stat și cele oficiale. Mai pot fi vizite de lucru oficiale, vizite de lucru și vizite particulare. Cel mai simplu e să vezi din comunicatul oficial al White House ce rang a avut vizita lui Iohannis. Ghici ce? Comunicatul Casei Albe nu zice nimic de rangul vizitei. Spune, pe 6 august 2019, acolo unde folosește termenul “vizită”, doar atât:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. (…) The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism (…)” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Oare, de ce nu zice nimic de rangul vizitei? De-aia! La vizita lui Iohannis, din 9 iunie 2017, comunicatul White House, din 31 mai 2017, preciza foarte clar: “President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on June 9, 2017, for a working visit.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-president-klaus-iohannis-romania/).

Așadar, Iohannis a fost în SUA, în 2017, într-o vizită de lucru, cam spre capătul de jos al rangului protocolar.

În 2019, merge în vizită pentru o zi, nu are niciun ceremonial de primire, niciun lunch/dinner, nicio găzduire la Blair House și nicio precizare în comunicatul Casei Albe cu privire la rangul vizitei. În cel mai bun caz, avem de-a face cu o vizită particulară, cam ultima din taxonomia vizitelor la Casa Albă. Așadar, o vizită inferioară celei din 2017.

Pentru comparație, pe 18 septembrie 2018, Trump l-a primit pe președintele Poloniei, Duda. Iată precizarea din comunicatul Case Albe, din 28 august 2018, care anunţa vizita președintelui polonez:

“President Donald J. Trump and First Lady Melania Trump will welcome President Andrzej Duda and First Lady Agata Kornhauser-Duda of Poland for their first official visit to the White House on September 18, 2018. The visit takes place as Poland celebrates the centennial year of the recovery of its independence and just over a year since President Trump’s historic visit to Warsaw on July 5 and 6, 2017. President Trump and President Duda will address ways to strengthen the United States–Poland strategic partnership and plan to discuss topics of mutual interest, including trade, military, and security matters.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-official-visit-president-duda-poland/).

Așadar, președintele Duda mergea la Washington, în septembrie 2018, într-o vizită oficială, a doua ca importanță, în taxonomia vizitelor la Casa Albă! Să remarcăm, mai întâi, că Iohannis își termină mandatul de președinte al României fără să spere că ar putea vreodată să se apropie de rangul vizitei în SUA, din 2018, a președintelui polonez. De asemenea, să observăm când avem vizite istorice, în cazul relației cu America. Spun americanii când sunt istorice, în comunicatele lor. Inutil să mai precizăm că Trump a mers în Polonia în 2017 și merge și acum, pe 1 septembrie 2019! Pe la Iohannis nu cunosc să fi mers Trump, vreodată!

De ce este importantă comparația cu Polonia și cu președintele Duda? Fiindcă așa ne vom da seama mai ușor ce a obținut Iohannis de la Trump, în timpul vizitei din 20 august 2019, și cine este Iohannis în raport cu Trump. Adică, ce este România, reprezentată de un Iohannis, în relaţia cu America! Dincolo de informarea pe care ne-o fac imbecilii năimiți ai Securităţii, pe la oficinele de propagandă ieftină, la care cască gura și ochii românii. Să revenim la obiectivul lui Iohannis de a obține o dezvoltare favorabilă, din partea lui Trump, cu privire la regimul de vize aplicat cetăţenilor români care călătoresc în SUA.

Vize pentru Paradis

Românii au nevoie de viză pentru a merge în SUA. În general, cu câteva excepții, ţările Uniunii Europene nu sunt supuse regimului de vize pentru America. Există așa numitul Visa Waiver Program (VWP) sub legislaţie a Congresului. Această legislaţie a fost dezvoltată prin Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act (2012) a legislativului federal, sub autoritatea Departments of Homeland Security (DHS), permiţându-se cetăţenilor unui număr de ţări să călătorească, în anumite condiţii, fără viză, în SUA. Aceste ţări sunt admise în VWP. Cu excepția Croației, care a aderat abia în 2013 la UE, toate ţările UE sunt ori în categoria statelor care nu au nevoie de viză, ori în așa-numitul grup de ţări road map countries, adică ţări luate în considerare pentru a fi incluse în VWP, dar care nu au ajuns încă acolo: Polonia, România, Cipru, Bulgaria.

Așadar, cum poate o ţară să facă parte din VWP? Trebuie să îndeplinească, în mare, trei condiţii esențiale: 1. Să nu prezinte vreun pericol la adresa securității SUA; 2. Cetăţenii să aibă pașapoarte biometrice; 3. Să se încadreze într-un anume număr de respingeri ale cererilor de viză pentru călătorii în SUA, din partea Departamentului de Stat, pentru cetăţenii non-imigranţi din ţările respective (visa refusal rate). Practic, DHS oprește intrarea în VWP a oricărei ţări în care rata de respingere a cererilor de viză pentru America depășește 3% din numărul total de solicitări. Atenţie, respingerea cererilor de viză este o chestiune foarte subiectivă, care ţine de ofițerii consulari americani. Mai mult, dacă un om, care aplică o dată pentru viză, primește refuz, și, apoi, mai face o solicitare sau mai multe, chiar în același an, acele solicitări vor fi adăugate la numărul de respingeri totale, deși este vorba de aceeași persoană, ceea ce va încărca rata de respingere, visa refusal rate!

Ghici ce? În anul de grație 2012, senatorii Barbara A. Mikulski (D-Md.) și Mark Kirk (R-Ill.) au introdus Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, care permite Secretary of Homeland Security să modifice condiția americană pentru eliminarea vizelor, de la 3% la 10% pragul pentru visa refusal rate, relaxând în acest fel grila de acceptare a unei ţări în VWP (decizia cu privire la o anume ţară este prerogativă absolută a Secretary of Homeland Security, care este membru al guvernului american)! (http://www.heritage.org/research/reports/2012/01/visa-waiver-program-modernization-for-prosperity-and-security). Asta înseamnă că o ţară poate fi primită în VWP dacă visa refusal rate nu depășește 10%, în cazul în care Secretary of Homeland Security ia decizia de a nu menţine pragul mult mai restrictiv de 3% pentru visa refusal rate.

Dacă ne uităm la anul fiscal american 2016, procentul de respingeri ale vizei (visa refusal rate) pentru Polonia era de 5,37% și pentru România de 11,43%. (https://travel.state.gov/content/dam/visas/Statistics/Non-Immigrant-Statistics/RefusalRates/FY16.pdf). Bun! Ia să vedem cum convingem pe Secretary of Homeland Security să ne ia în considerare pentru o relaxare a condiționalității legate de visa refusal rate? Cam asta ar trebui să obțină Iohannis de la americani, când spune că va ridica problema vizelor în discuţiile cu aceștia. Același lucru ar trebui să-l obțină și președintele Poloniei. Sigur, cineva ar putea remarca diferența dintre România și Polonia la capitolul visa refusal rate, polonezii stând mult mai bine! Esenţial este, și într-un caz și în celălalt, să se obțină de la partea americană cea mai favorabilă condiționalitate în materie de visa refusal rate. În plus, e posibil ca faţă de 2016, an pentru care eu am date, visa refusal rate pentru România să mai fi scăzut.

Atenţie la formulările din așa-zisul spaţiu al specialiștilor români, care susţin sus și tare că problematica ridicării vizelor este o chestiune ce ţine exclusiv de Congresul SUA, iar administraţia, în cap cu președintele SUA, nu are niciun rol! Aceste formulări au ca menire să ascundă eșecul oricăror negocieri, la nivel de președinte sau guvern, cu americanii, pe tema vizelor. Explicația avansată ar fi aceea că prerogativele modificării statutului vizelor ţin exclusiv de Congres, iar președintele SUA, cu care negociază echipa președintelui României, ar fi neputincios. Nimic mai fals, cum am arătat deja. Este adevărat că legislaţia referitoare la vize este dată de Congres, dar Secretary of Homeland Security, cel care poate modifica major condiționalitatea legată de visa refusal rate, în interiorul legislației în vigoare, este membru al guvernului american, direct subordonat președintelui SUA.

Dar, hai să analizăm, în oglindă, cazurile polonez și românesc. Mai întâi, Polonia. Păi, legislaţia introdusă de senatorii Barbara A. Mikulski și Mark Kirk avea menirea tocmai să faciliteze introducerea Poloniei în VWP. Încă din 27 mai 2011, președintele Obama scria celor doi senatori:

I also share your support for Poland and disappointment that this close NATO ally has been excluded from the VWP to date.  Poland’s strong and steadfast support during our missions in Iraq and Afghanistan demonstrates the deep alliance we have forged and the close partnership between our two countries.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2011/05/28/text-letter-president-regarding-poland-and-visa-waiver-program).

Președintele Obama “împărtășea susținerea” pentru cei doi senatori, în demersul lor de a crea o platformă legislativă pentru ridicarea vizelor, în cazul Poloniei. Polonia nu a stat degeaba în acești ani și, pe 12 iunie 2019, cu câteva săptămâni înaintea vizitei lui Iohannis în SUA, președintele Trump primește la Casa Albă, în prezența președintelui Duda al Poloniei, următoarea întrebare:

Q    Mr. President, when do you fulfill your promise to remove visa requirement for the Poles?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

După cum se vede, Trump a promis Poloniei înlăturarea vizelor! În aceeași zi, în conferinţă de presă Trump-Duda, Secretary of Homeland Security, Kevin K. McAleenan, a anunţat semnarea unui document crucial pentru accelerarea procesului de ridicare a vizelor pentru Polonia:

“Welcome, President Duda. Good to see you and your team. We have a very strong counterterrorism and law enforcement information-sharing partnership with Poland, and we’re going to strengthen that today with the signing of the Preventing and Combatting Serious Crime Agreement.  It’s one of the key steps moving forward in our visa waiver relationship. So it’s good to be here, and look forward to that progress.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-expanded-bilateral-meeting-president-duda-republic-poland/).

Practic, America a semnat cu Polonia un Acord de Prevenire și Combatere a Infracţiunilor Severe, tocmai pentru a facilita relaxarea condiționalității legate de visa refusal rate de către ADMINISTRAŢIE! Iată, pași concreți înfăptuiți de cele două administrații pentru a deschide calea cetăţenilor polonezi spre o Americă fără vize.

Vize cam de câte parale faci

Hai să vedem ce a făcut Iohannis, în tema trâmbițată a vizelor pentru America! După ce a anunţat că va ridica problema la întâlnirea cu președintele Trump și după ce presa americană a anunţat că nu se va obține nimic pentru România, în acest domeniu, Iohannis transmite jurnaliștilor care l-au însoţit în America, chiar pe 20 august, după ieșirea de la președintele american:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus IohannisPreședintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis cu privire la vize <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Vă puteţi imagina așa ceva? Iohannis ne informează, cu zâmbetul pe buze, nonșalant și plin de serenitate ca un porumbel călător, că de vize se ocupă “specialiștii”!!! Păi, dacă se ocupă specialiștii, domnule președinte, de ce ai anunţat că vei ridica chiar tu problema vizelor în discuţia cu președintele Trump? Sau, mai simplu: ce cauți, dom’le, la Washington? L-ai auzit vreodată pe președintele Poloniei spunând, după o întrevedere cu Trump, că de problema vizelor pentru polonezi se ocupă “specialiștii”? Nicio apăsare pentru românii spectatori la “vizita istorică”! Niciun comentariu al presei securiste cu privire la această indolență de neiertat și dispreț cras faţă de cetăţenii români, împinși în brațele “specialiștilor”, aceiași Securiști a căror singură preocupare este cum să controleze România mai abitir și mai fructuos pentru ei.

Să mai adaug că în ambele formule de declarație comună americano-română (în limbile engleză și română), slobozite cu acest prilej, spre prostirea proștilor din România, problema vizelor este expediată găunos și lapidar, exact în ultimele două rânduri ale documentului:

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump) (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Și atât! Adică, dragi proști din România, ce-ar fi să vorbim despre altceva? Exact așa s-a comportat Trump cu Iohannis, în discuţia in-house cu jurnaliștii, care a precedat întrevederea propriu-zisă cu penibilul președinte român:

“Q    What do you think about the visa (inaudible)?

PRESIDENT TRUMP:  Well, thank you very much, everybody.  It’s an honor to be with the President of Romania, who’s highly respected and done a great job.  And I hear there’s a little political season going on in Romania, but I would imagine you’re going to do very well because you’re very talented, you love the people.

And we’ve had a great relationship with Romania.  The United States and Romania have gotten along better than ever before.  So, I want to thank you for that.

And we have a big trade business going on, to be honest with you.  We have — we do a lot of trade with Romania, and they’re very talented peopleWe buy, they buy.  And you have a lot of Romanian people in the United States, very importantly.  And they’re tremendous people.  They work very hard.  Very, very successful”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Practic, la întrebarea jurnalistului cu privire la ridicarea vizelor, Trump se face că nu aude și se lansează în mica lui retorică stahanovist-batjocoritoare, prin care survolează subiectul incomod, fără să aterizeze nicăieri. Trece la “talentele” românilor, îl vede pe Iohannis ca foarte “talentat”, crede că românul o să se descurce bine în alegeri tocmai din cauza asta, dar nici vorbă să răspundă la întrebare.

Jurnaliștii revin și îl întreabă din nou:

“Q    Mr. President, two years ago, you said that including Romania in the Visa Waiver Program is a subject that should be discussed.

PRESIDENT TRUMP:  Yeah.

Q    In this meeting, will you discuss this issue?

PRESIDENT TRUMP:  We’ve spent a lot of time on itWe’ve spent a lot of time discussing it already.  Our countries have been discussing it, and we’re going to — we’re taking it up today in a very important meeting right after this one.

Do you like the idea?  It sounds like you like the idea, right?  The waiver — do you like the idea?  Okay.  No, it’s something we’re thinking about.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat din nou despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Ei bine, de data asta, Trump ia la mișto întreg auditoriul! “Am discutat mult despre asta (…) vom discuta astăzi (…) vă place ideea? Mi se pare că vă place, nu-i așa? Ridicarea vizelor-vă place ideea?” Priviţi faţa derutată a lui Iohannis, care trece de la starea de agregare “împietrită” la zâmbetul tâmp și slugarnic, cu care întâmpină formulările futile ale președintelui american. Priviţi-i poziţia mâinilor de neofit obligat să asiste la predica de beatificare a făcălețului.

În timp ce polonezii încheie documente bilaterale cu americanii, cu încărcătură politico-juridică, pentru a facilita ridicarea vizelor, lui Iohannis i se servesc pastile arhetipale de auto-admirație, pe care le înghite fără să sufle, la fel de obsecvios ca o talpă de bocanc în faţa unui drum asfaltat. Asta este România, pe care v-o vinde Securitatea drept mare partener strategic al Americii. Și ăsta este Iohannis! Punct!

Dar, pe mine, pe mine nu mă laudă nimeni?

Vă spuneam că vizita este doar o simulare de sprijin pentru Iohannis din partea americanilor, abil regizată de Securitate și asupra căreia băieţii lui Trump nu au avut obiecții. Oamenii lui Trump lucrează cu Securitatea, nu cu Iohannis, așa că s-au întrebuințat exact atât cât le-au vorbit miliardele de dolari pe care le-au băgat în buzunar, în schimbul rachetelor Patriot, cumpărate de România pe mâna Securităţii. Poziţia americană este corectă, americanii lucrează cu cine conduce o ţară, nu cu cine pretinde că o conduce. Că Iohannis nu s-a prins cum stă, nu mă miră. O citire atentă și profesionistă a declarației comune, document inutil și presărat cu aberaţii rizibile, indică exact tendinţa americanilor de a-l lăsa în offside pe Iohannis, în perspectiva alegerilor prezidențiale, exact pe acele formulări la care Iohannis ținea cel mai mult pentru campanie. E suficient să vedem ce ar fi vrut Iohannis să existe în declarație, dacă ascultăm atent ce le spune jurnaliștilor, la sfârșitul vizitei, cu privire la ce i-ar fi zis Trump, evident, laudativ:

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România. L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis despre aprecierea lui Trump <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Dincolo de toate truismele banale și inutile, redundant aglutinate în discursul lui Iohannis, despre Afganistan, 2% pentru apărare, Marea Neagră și flancul estic al NATO, vize (am văzut cum), Nord Stream 2 (vom vedea imediat), prezență militară americană permanentă în România (Iohannis crede că noi avem așa ceva), energie, G5 și chinezi, chestiuni reluate de-a valma în declarația comună, cel mai important și dorit de Iohannis, în documentul cu pricina, era subiectul de mai sus. Ăla în care Trump îl laudă pentru lupta anticorupție și apărarea statului de drept în România. Devoțiunea lui Iohannis pentru lene, cuplată cu petulanța concediilor prelungite, au limitat bagajul de realizări ale președintelui la o ladă cu zdrenţe politice, din care este obligat să trăiască în campania pentru prezidențiale. Iată de ce gargara cu privire la lupta împotriva corupţiei și apărarea statului de drept e cam tot ce îi rămâne de răscolit în rigola cu aluviuni pentru prostirea proștilor din ţară.

Un document între SUA și România, în care să fie apreciată nominal contribuția sa la apărarea neamului împotriva corupților și penalilor, ar fi fost cel mai bun material de propagandă electorală, așa cum rezultă și din discursul rostit în faţa jurnaliștilor. Numai că Securitatea nu a negociat introducerea unui astfel de paragraf în declarația comună, iar americanii nu i l-au dat, dacă Securiștii nu s-au întrebuințat în acest sens. Așa că a apărut doar atât, fără trimitere nominală la aportul lui Iohannis:

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

Our excellent law enforcement and anti-corruption partnership is firmly based on a mutual commitment to the rule of law and an independent judiciary, which are strongly supported by the Romanian people. We further stress that good governance forms the basis of our shared security and prosperity.” (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Este ușor de observat că, practic, nu a existat nicio negociere pe text. Securitatea a cerut să se menționeze, în document, lupta anticorupție și cam atât. Textul este pleonastic și tautologia în sine se regăsește în ambele versiuni, română și engleză. Dacă există “un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă”, cum de acestea “sunt puternic susținute de poporul român”? Păi, dacă “angajamentul este reciproc”, adică și din partea poporului american și din partea poporului român, pentru “statul de drept și justiţie independentă”, de ce mai spun, pleonastic, că astea sunt susținute de poporul român? Păi, n-am spus la începutul frazei că și românii și americanii au un “angajament reciproc” pentru a le susține? Și, dacă românii și americanii au “angajament reciproc” de a susține cele două “ctitorii”, de ce le susține, pleonastic, la sfârșitul frazei, doar poporul român și nu și poporul american? La ultima întrebare răspunsul este simplu. Susținerea doar de către români a statului de drept, din finalul frazei, are menirea a arăta că, de fapt, problema cu statul de drept, care are nevoie de susținere, se manifestă numai în România, nu și în America. De aceea susține doar poporul român statul de drept, în finalul frazei, în ciuda angajamentului reciproc, de la începutul ei.

Textul este incoerent și tautologic, din punct de vedere al rigorii diplomatice de negociere, pe paragrafe, astfel încât să se vadă că americanii nu sunt egalii românilor, popor sinistrat în corupție și încălcări ale statului de drept. Securitatea, evident, a dorit un astfel de text și nu a observat incongruențele de redactare. Problema este că, în fraza respectivă, ar fi trebuit să apară aprecierea părții americane pentru eforturile președintelui român de luptă împotriva corupţiei și salvgardarea statului de drept. Acolo, culmea, ca susținător apare poporul român și nu Iohannis. De parcă poporul român ar candida la prezidențiale și nu Klaus, bietul de el! Sigur, cu un mic efort, Securitatea putea să-l bage pe Iohannis în cerneală, pentru afișul electoral! Nu a vrut! Așa că bietului prezidențiabil i-a rămas să povestească oral, către jurnaliști, cât de mult l-a impresionat el pe Trump cu alura de cruciat în slujba actului de justiţie. Asta e, băieţii buni nu au noroc.

Kilogramul de democraţie e ieftin? Da, lichefiată!

Ajunși aici, să mai lămurim un lucru! Securitatea ne-a tot învăţat prin presa de “largă respirație” că, în lumea largă, democratică și civilizată, există o preocupare faţă de modul cum performăm noi, românii, în plan democratic. Ori de câte ori am avut probleme interne, pe această linie, partenerii noștri externi, SUA, UE, au năvălit să ne certe și să ne învețe democraţie. Asta nu e rău, deloc! E chiar bine! Dar, cât de prost să fii, să te dai jos din realismul politic care guvernează spaţiul euro-atlantic? Cât de fraier să fii, ca să conchizi că da, băieţii și fetele de la #Rezist, care demonstrează cu steagul american în brațe, pentru a o da jos pe nefericita doamnă Dăncilă din fruntea guvernului, au înţeles exact pe ce se întemeiază susținerea americană? Chiar există o grijă americană pentru statul de drept din România? Hai să vedem! Eu rămân un mare admirator al poporului polonez, dincolo de obsesia polonezilor, în mare parte justificată, faţă de inamicul lor ereditar Rusia. Dar, știm cu toții că Polonia este, la acest moment, cea mai criticată ţară UE în instituțiile comunitare, pentru derapaje grave de la normele democratice consacrate prin tratatele primare ale Comunităților Europene. Nu mă interesează aici să mă refer punctual la aceste derapaje. E suficient să citim titlul comunicatului Comisiei Europene, cu privire la Polonia, din 3 aprilie 2019: “Rule of Law: European Commission launches infringement procedure to protect judges in Poland from political control” (https://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1957_en.htm).

Adică, s-au lansat, la nivelul Comisiei, proceduri împotriva Poloniei, pentru încălcarea gravă a statului de drept. Astea sunt documente oficiale ale UE. Nu discutăm aici substanţa lor și nici nu interpretăm cine are dreptate. Cum au reacţionat americanii? În plină întâlnire cu președintele Duda, Trump a precizat cu privire la zisele încălcări ale statului de drept din Polonia, pe 12 iunie 2019:

“Q    Mr. President, how concerned are you about backsliding on democracy in Poland?  And will that be a subject of discussion today?

PRESIDENT TRUMP:  I’m not concerned.  I know the President very well.  I know the people and the leadership of Poland very well.  I’m not concerned at all.  By the way, Poland is doing so well and they know if they do backslide, they won’t be doing well like they’re doing right now.

They’ve probably never done better economically.  They’re like us: The U.S. has never done better economically than we’re doing right now.  They don’t want to backslide.  They won’t backslide.  And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?  So that’s important.  So they have to do well.  We have to make sure they do well.  We’re very, very happy with Poland.

You may want to say something about that.

PRESIDENT DUDA:  (Inaudible) someone cheated you.  Sorry.

Q    Excuse me?

PRESIDENT DUDA:  Someone cheated you.  There is no problems with democracy in Poland.  Really.

Q    Thank you.

PRESIDENT DUDA:  Everything is excellent.

PRESIDENT TRUMP:  That’s what I hear.  Okay?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Trump nu are îngrijorări legate de statul de drept în Polonia <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Absolut incredibil! Trump le spune jurnaliștilor că nu are nicio îngrijorare cu privire la derapajul Poloniei în materie de democraţie, atunci când i se pune întrebarea cu pricina. “Polonia se comportă atât de bine”, “ar ști ei dacă merg înapoi” (they know if they do backslide)! Și, cum să meargă înapoi dacă “datorează bani americanilor”? “Fiindcă ei cumpără o grămadă de lucruri de la americani” (And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?)

Președintele Duda intervine și el și îl admonestează pe jurnalistul care întrebase despre democraţia poloneză, atrăgându-i atenţia că a fost indus în eroare (someone cheated you). Trump îl aprobă cum că totul e “excelent” în Polonia. Dar, oare, ce cumpără polonezii de la americani, de nu mai observă americanii încălcarea statului de drept în Polonia? Vă spun eu! Adică, vă spune Trump:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Înţelegeţi, dragii mei, care este  unitatea de măsură pentru democraţia poloneză? Miliardele de dolari plătite pentru gaz natural lichefiat (LNG) american. Noroc că Securitatea și Iohannis nu au nevoie să plătească miliarde de dolari pe gazul lichefiat din SUA, ca să uite americanii că la noi se încalcă statul de drept! Securitatea, dimpotrivă, are nevoie ca SUA să vadă cum se încalcă statul de drept în România, cum proliferează corupții, ca să poată să pozeze în luptător cu abuzurile, fie că luptătorul se cheamă Kövesi, Lazăr sau Iohannis! Iar proștii din România să primească din America mesajul de susținere pentru luptătorii neînfricați cu flagelul corupţiei, ca să știe cine trebuie să conducă ţara!

Of, rușii ăștia periculoși!

Sigur, e bine să ne luptăm și cu pericolul rusesc. Proștii din România sunt foarte sensibili la pericolele de tot felul, care ne pândesc dinspre Moscova. De aceea, pericolul rusesc trebuie întreținut și umflat cât cuprinde și, mai ales, alocat tuturor celor care nu sunt pe placul Securităţii. Sigur, dacă proștii din România nu ar fi atât de proști, chiar și Securitatea ar avea oarece probleme cu umflarea pericolului rusesc. Nu de alta, dar, în aceeași întâlnire cu președintele Duda, din 12 iunie 2019, președintele Trump nu a reușit să întrezărească deloc marele pericol rusesc, de care fac atâta caz, în România, Securitatea, Iohannis și penibilele lor accesorii din mediul jurnalistic și academic. Căci:

“Q    Mr. President, do you consider Russia as a threat to Poland and to Europe?

PRESIDENT TRUMP:  I hope not.  I’ll tell you what: We’re with everybody.  And I hope not.  I think that Russia will treat Poland with respect, just like the rest of the world is treating.  Poland has really built up a great country.  You know, they get hurt, unfortunately, too often.  Right?  Too often.  They’re in the middle of everything.  And when bad things happen, it seems that Poland is always the first one that’s in there.  And it’s unfortunate.

No, I hope that Russia and Poland and Germany and everybody is going to get along.  That’s what I want.  I want everybody to get along.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Rusia nu este un pericol <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Adică, la întrebarea: “consideraţi Rusia o amenințare la adresa Poloniei și Europei”, Trump răspunde nonșalant: “Sper că nu. Și vă spun așa. Noi suntem cu toată lumea”!!! Și: “cred că Rusia va trata Polonia cu respect”!!! Aoleu! Și cu proștii din România, cam toţi de pe-acolo, mai puţin Securitatea, cum rămâne? Dacă pe polonezi, care au o marotă mult mai solid ancorată în realități istorice, cu privire la pericolul rusesc, decât realitatea istorică românească, rușii îi vor trata cu respect, de ce ne-ar hărtăni pe noi? Șșșșșt! Lăsați-o așa! Temeți-vă, în continuare, de Rusia, vă apără Securitatea cu bateriile Patriot și cu scutul de la Deveselu, localitatea aia de lângă Caracal. Locul unde niciun american nu a fost întrebat de Securitate (procurori și ce-or mai fi), care nici nu stă cu ochii pe ei, cu privire la ce le bagă americanilor în pat de-alde confrații lui Dincă and company! Care Securitate nu avea nevoie să-i întrebe, că nici nu știa despre ce este vorba, fiindcă nu Securitatea folosește rețelele de prostituție în ţară și afară, pentru culegere de informaţii și “protejarea statului”, ca pe vremea lui Ceaușescu! Clar! Șșșșșșșt! Apărarea faţă de ruși cere sacrificii, bre!!! Iar Prostia populează România! Din greu!

O conductă pentru Rusia și Germania? What? Ne opunem!

Ajunși aici, doar un lucru v-aș mai spune. Despre energie! Ceva ce apare în declarația comună, de doi lei, americano-română. Un paragraf care arată, încă o dată, ce este capabilă să facă Securitatea, doar pentru a-și asigura susținerea americană în controlul absolut al României. Problema este că Securiștii proști care conduc ţara nu au nevoie să meargă atât de departe în obediența crasă faţă de viziunea americană. Și, totuși, se duc nemăsurat înainte, iar americanii, în mod corect, îi tratează exact așa cum merită: ca pe niște dejecții de rigolă! Sigur, lucrează cu ei, ba chiar foarte bine! Dar nu-i respectă! Securiștilor nu le pasă! Sincer, nici mie! Dumneavoastră?

Iată paragraful cu pricina, din declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Mai mult, americanii au emis un document de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington, cu titlul “President Donald J. Trump Is Celebrating Our Strong Partnership with Romania”, care precizează foarte clar, pe 20 august 2019:

Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, din nou, “România s-a opus Nord Stream 2” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Întrebat, în anemica sa conferinţă de presă, cu jurnaliști români, în legătură cu insolita referire la Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/), Iohannis a răspuns memorabil:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material audio-Iohannis despre Nord Stream 2

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Sincer, nu am nicio problemă că Iohannis, brav cum îl știm și subordonat total promovării intereselor naționale românești, acelea fiind, după capul lui (al Securităţii), să blocheze Rusia în acordurile ei cu Uniunea Europeană, se bate pentru a diminua dependența Europei de Moscova. Mai ales în materie de gaze și energie, în general. Mi se pare o misiune nobilă, Securitatea i-a dat-o, iar el, perfect conștient că lucrează pentru binele ţării lui, o duce la îndeplinire! Bravo, ce să zic? Încă o dată, e super OK!

Să apărăm Europa de ruși și gazul lor!

Așadar, Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/) este un sistem de două conducte surori (încă în construcție, la acest moment), amplasate pe sub Marea Baltică, de-a lungul Nord Stream (sistem de transport gaze existent și funcțional, construit între 2005 și 2011) și prin care Germania va primi cantități sporite de gaz din Rusia. Proiectul a fost demarat în 2015 și este preconizat a fi finalizat în 2019. Dezvoltatorul proiectului este Nord Stream 2 AG, din Zug, Elveția, iar principalul shareholder este PJSC Gazprom din Rusia. Implicate, la nivel de finanțare, sunt companiile ENGIE S.A. din Franţa, OMV AG din Austria, Royal Dutch Shell plc din Regatul Unit-Olanda, Uniper SE și Wintershall Dea GmbH din Germania. Nord Stream 2 are 1200 km (cu 2000 km mai scurt decât traseul de livrare a gazului rusesc spre Germania, cu tranzit de suprafață, prin Ucraina), dublează capacitatea de pompare a gazului, pe care o are Nord Stream 1, până la 110 mld metri cubi pe an. Costul proiectului este 9,5 mld euro. Conductele Nord Stream 2 vor traversa apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei.

Nord Stream II-hartă

Ţările de tranzit la suprafață ale gazului rusesc spre Europa Occidentală vor fi, parțial sau complet, excluse de pe traseul livrării spre Vest și anume, în principal, Ucraina, Belarus, Polonia. Ţările cu pricina spun că asta se întâmplă din rațiuni politice. Rusia spune că vor fi avute în vedere strict rațiuni economice și comerciale și nu a hotărât, deocamdată, excluderea nimănui de la tranzit. Rămâne să vă daţi seama singuri, cum e mai economic să livrezi gaz spre Europa de Vest, din Rusia: pe o rută cu 2000 de km în plus, cu conducte la suprafață, din care fură Ucraina și plătind miliarde de dolari tranzit tocmai ălora care fură din conducte sau să livrezi pe sub Baltică, pe un traseu cu 2000 km mai scurt și cu gazul transportat în siguranţă, fără să plătești un dolar tranzitul de suprafață și fără să te fure nimeni. Rusia livrează, deja, 35% din importul de gaz al Europei. România a considerat constant că livrările de gaz rusesc spre Europa sunt o problemă. Secundând punctul de vedere american, pe 7 martie 2016, România și alte șapte state UE, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia și Lituania, au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, cu obiecții legate de construcția Nord Stream 2 (.https://www.reuters.com/article/uk-eu-energy-nordstream/eu-leaders-sign-letter-objecting-to-nord-stream-2-gas-link-idUKKCN0WI1YV).

Presa poloneză spune că România a încercat să forțeze elaborarea unor regulamente legate de Directiva UE cu privire la gaze, care ar fi putut împiedica finalizarea construcției Nord Stream 2, în perioada când deținea președinția Consiliul UE (prima jumătate a lui 2019). (https://ro.sputnik.md/International/20190115/24118869/Presa-poloneza-Romania-vrea-blocheze-constructia-Nord-Stream-2.html). Realitatea este că, în timpul acestei președinții, s-a ajuns la un compromis referitor la gazele rusești. Amendamentul la Directiva gazelor, elaborat sub președinția română, a permis finalizarea proiectului Nord Stream 2, ca proiect deja în derulare și a întărit rolul Comisiei Europene în ceea ce privește eventuale restricții aplicabile pentru neglijarea legislației comunitare în materie. (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2019/04/15/council-adopts-gas-directive-amendment-eu-rules-extended-to-pipelines-to-and-from-third-countries/).  

Repet, acest Amendament nu a blocat finalizarea Nord Stream 2. (https://www.oxfordenergy.org/publications/gas-directive-amendment-implications-nord-stream-2/?v=f5b15f58caba). Amendamentul a fost posibil după ce francezii și germanii s-au înţeles cu privire la faptul că proiectul este necesar Europei. (https://www.france24.com/en/20190208-france-germany-compromise-russias-nord-stream-ii-gas-pipeline).

Ce este de reţinut? Franţa și Germania au fost cele care au elaborat textul Amendamentului la Directiva gazelor, în așa fel încât Germania, ca primă ţară de primire a gazelor din afara UE, să aibă controlul proiectului, sub legislaţia comunitară. Evident, un rol important în supervizare îl va avea președintele Comisiei. Ghici cine a fost confirmat de Parlamentul European ca președinte al Comisiei Europene? Cumva, Ursula van der Leyen, apropiata cancelarului Merkel? O, da! (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-58-2019-INIT/en/pdf).

Mulţi analiști susțineau că Franţa s-ar opune proiectului susținut cu înverșunare de Germania. Sigur, ne putem întreba ce fel de analiști sunt aceștia, în condițiile în care este aproape imposibil să depistezi proiecte comunitare, între 1957 și prezent, asupra cărora Franţa și Germania să nu cadă de acord, atunci când mari interese economice germane au fost în joc. În plus, sponsor și beneficiar al Nord Stream 2 este influenta companie franceză ENGIE S.A. Asta, dacă cineva avea impresia că România, ca președinte al Consiliului UE, ar fi avut vreun rol în redactarea, finalizarea și aprobarea Amendamentului la Directiva gazelor!

Americanii au încercat constant să blocheze Nord Stream 2. Trump a amenințat Germania cu sancțiuni, dacă Germania nu abandonează proiectul (https://112.international/politics/us-ambassador-to-germany-threatens-german-companies-with-sanctions-for-participating-in-nord-stream-2-39434.html). Mai mult, Congresul american a aprobat în comisii un proiect de lege pentru instituirea de sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor implicate în construcția Nord Stream 2 (iunie 2019 în Cameră și iulie 2019 în Senat) (https://www.reuters.com/article/us-usa-senate-nord-stream-2/senate-panel-backs-nord-stream-2-pipeline-sanctions-bill-idUSKCN1UQ22D).

Acestea fiind scrise, ar fi interesant să vedem ce știu germanii și rușii despre modul în care americanii apără Europa de ruși, prin încercarea de a bloca finalizarea Nord Stream 2. Știm cu toții că Rusia se află sub sancţiunile UE, după anexarea Crimeei în 2014. Așa, sub sancţiunile UE, Germania și-a păstrat statutul de al doilea partener comercial al Rusiei, după China. Chiar sub sancțiuni, comerțul bilateral a crescut cu 23% în 2017. Investițiile germane în Rusia sunt de 18 miliarde dolari, cam 5% din totalul investițiilor străine, iar investițiile rusești în Germania sunt de 8 miliarde dolari. 5000 de companii germane sunt active pe piaţa rusească având o rulare de afaceri care depășește 50 mld dolari și 27000 de locuri de muncă. Concomitent, cam 1500 de companii rusești operează în Germania. Cine spune asta? Unul, pe nume Vladimir Putin, în conferinţă de presă cu Angela Merkel, pe 18 mai 2018, la Soci. (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497).

O fi gazul american mai scump, dar scăpați de ruși!

Iar noi, românii, când zboară un pai rusesc, adus de vânt din stepa calmucă, ridicăm aviația NATO de pe Kogălniceanu să-l gonească pe nemernicul de pai, că așa ne spun sancţiunile UE împotriva Rusiei. Sigur, și așa ne spun americanii, prietenii Europei, care apără Europa de ruși. Numai că, ghici ce? Oare, de ce or vrea americanii să blocheze Nord Stream 2 și aprovizionarea Europei cu gaz rusesc? Doar așa, ca să apere Europa de dependența de ruși? Sigur, sigur! Ia să vedem. Relaţiile economice și comerciale ale Rusiei cu SUA se ridicau la 27,8 miliarde dolari în 2014. Știţi la cât se ridicau aceleași relații dintre Rusia și Europa? La 440 mld dolari. Sursa e Vladimir Putin, pe 23 mai 2014, Sankt Petersburg. (http://eng.kremlin.ru/news/7230). Ce înseamnă asta? Dacă tu, America, vrei să iei mai mulţi bani de la Europa, eventual vânzându-i gaz lichefiat, nu-i așa că e deștept să blochezi relaţia Europei cu Rusia, de unde Europa își ia gazul? Mai ales că Trump vinde Poloniei gaz lichefiat pe miliarde de dolari, cum ne-a spus în clar, mai sus:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Păi, nu-i mai bine să oprim Nord Stream 2, ca să vindem și noi, americanii, un pic de gaz prin Europa? Sigur, vindem și acum unor ţări ca Polonia, care nu prea are gaz și se și teme de Rusia, drept pentru care cumpără de la noi de toate. Și F35, și Patriot, și gaz, de toate. Dar, n-ar fi bine, spre excelent, să vindem gazul ăsta și Germaniei, căreia vrem să-i impunem sancțiuni, ca să nu mai cumpere gaze rusești prin Nord Stream 2? Tare, nu? Evident, apărăm Germania de Rusia! Vorba lui Putin, pe 8 iulie 2017, la Hamburg, după summit-ul G20 unde a avut discuţii cu Trump:

Question: My colleagues here have already recalled the words President Trump said in Warsaw. He made yet another statement about the United States being ready to begin direct supplies of liquefied natural gas to Poland and Central Europe. What do you think of these plans, especially in the context of our plans for the Nord Stream? What if gas becomes a new cause of tension in US-Russian relations?

Vladimir Putin: I view these plans highly positively because healthy competition is good for everyone. We support an open market and healthy competition.

The US President said yesterday during the discussion that the United States stands for open, fair competition. And, by the way, when I spoke, I supported his point. So, we are absolutely all right with this; if it is so, if there is open and fair competition, no political motives or political resources involved, it would be quite acceptable for us. Because to date, it is an obvious fact that any specialist would tell you: the cost of production and delivery of liquefied natural gas from the United States is much higher than our LNG – even LNG – and is not even comparable to Russian pipeline gas. So, there is no doubt that we have an absolute competitive advantage. But to keep it, our market participants must work hard. They need to retain these competitive advantages.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/55017)

Material video-Trump-Putin-G20, Hamburg, 8 iulie 2018 <<https://www.youtube.com/watch?v=7SIOe86lRfQ>>

Putin nu se teme de competiție cu americanii, pe gaz livrat în Europa! De ce? Fiindcă gazul rusesc E MAI IEFTIN! De-aia cumpără Germania de la ruși for ever și nu de la americani! Iar pe nemți nu-i bagi în colț cu amenințări, dacă nu cumpără de la tine, și nici nu-i aburești că scumpul e ieftin și viceversa! Care-i diferenţa de preț? Uite ce spune Putin, cu Merkel lângă el, despre marfa asta numită gaz, pe 18 mai 2018:

“The European countries’ need for this commodity is on the rise, and their own production is falling. That is the point. However, Donald is not just President of the United States, but also a good, strong businessman, so I think he is promoting his business with an eye towards securing US liquefied gas sales on the European market. Is that possible? It is. However, it is expensive – about 25, even 30 percent more expensive than Russian pipeline gas supplied to Europe.

They have built a bunch of LNG terminals in Europe, which are used at about 25–30 percent of capacity. That is it. Why? They do not make much economic sense. Liquefied gas is too expensive. That is the snag. However, I understand President Trump. He is protecting his business and wants to promote his product on the European market.” (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497)

Cam 25-30% mai scump gazul american decât cel rusesc. De aceea, terminalele pe care le-au construit în Europa, pentru gazul american, sunt folosite la 25-30% din capacitate! FIINDCĂ NU E ECONOMIC SĂ CUMPERI GAZ AMERICAN ÎN EUROPA! Sau, poate, nemții sunt niște idioți că nu dau buzna să cumpere gaz american în loc să construiască aberaţii gen Nord Stream 2. Dar stai, că o să-ţi vină analiștii vieții, Securiștii proști din spaţiul jurnalistic românesc și o să-ţi spună că Putin e terminat, dacă nu mai vinde gaz în Germania, se dărâmă Rusia și de-aia trebuie să stăm călare pe Patriot, să dărâmăm Nord Stream 2 și, ce mai, să mai răpunem Rusia o dată, după ce am răpus URSS! Clar, l-am lovi rău de tot pe Putin, care și recunoaște asta, pe 23 mai 2014:

Let me stress that during my visit to China we agreed on natural gas supplies from Russia for an impressive $400 billion. We calculated the gas price according to a standard formula that is based on the market price of oil and petrochemicals.

Two newly discovered gas fields, Kovykta and Chayanda in eastern Russia, will provide resource potential for these supplies. The confirmed extractable reserves of each of these fields are 1.5 trillion cubic metres of gas, which is 3 trillion in total. We agreed on supplies for 30 years but, in fact, there is enough gas for 50 years. We will also be able to improve the provision of gas supply in Russia, of course.” (http://eng.kremlin.ru/news/7230)

Cum, Putin a vândut gaz Chinei de 400 mld dolari? Are rezerve de 3 trilioane de metri cubi pentru China pentru o perioadă de 50 ani? Cum, dacă nu mai cumpără Germania gaz, nu rămâne Putin cu el în brațe? Îl vinde Chinei? Aoleu, dar pe China cine o apără de Rusia? Păi cum, lăsăm China așa, la cheremul Rusiei? Salvăm Germania, dar ce facem cu China? Sau impunem sancțiuni și Chinei, ca să o apărăm de gazul rusesc și le vindem gaz lichefiat american cu 30% mai scump decât gazul rusesc? Asta-i, dom’le, am găsit soluția! Să vezi cum or să fugă chinezii să cumpere gaz de la Trump! Cam un miliard de chinezi, fiecare cu bricheta lui cu gaz! Se fac niște bănuți la Trezorerie! Și uite-așa, cu sancțiuni impuse Rusiei și Chinei, gazul american o să ajungă, cu Patriot cu tot, până la Deveselu-Caracal, să aibă și fetele alea livrate de Dincă cu ce se încălzi la iarnă.

În timp ce Iohannis se căciulea la Washington, Putin călătorea în ţara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, în prezent, Finlanda. Se întâlnea cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și explica, în conferinţa de presă, sub privirile aprobatoare ale acestuia:

We thank Finland for its pragmatic approach to a major international European project, Nord Stream 2. I can inform you that construction of the pipeline in the Finnish section, in the Finnish exclusive economic zone, was completed today.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/61349).

Vladimir Putin și Sauli Niinistö

Duda și Iohannis, doi președinţi, două destine

Speriați nevoie mare de cuplul de vis Trump-Iohannis, cei doi președinţi europeni anunțau că Nord Stream 2 merge înainte, fiind gata în zona economică exclusivă finlandeză. Europa, reprezentată mai ales de Germania, este, astfel, suficient de oligofrenă să nu înțeleagă înțelepciunea și caracterul dezinteresat al demersului american de a salva bătrânul continent de gazele rusești! Până aici, totul OK! Am scris în acest text și repet: respect politica fiecărui stat de a-și promova interesele naționale de securitate și de a-și achiziționa materiile strategice de unde vrea. Numai că, “puţin” bizar, Polonia e supărată că va fi ocolită de gazul rusesc (care va curge spre germani prin Nord Stream 2), pentru tranzitul căruia ar fi colectat ceva bănuți, cam tot miliarde de dolari. Păi, ori vrem să treacă gazul pe la noi spre Europa, ori e rău ca Europa să cumpere gaz rusesc, că uite, crește dependența de Rusia. Unde mai pui că și Polonia ia cam 10 miliarde de metri cubi, gaz rusesc, pe an! Păi, e frumos? Clar, nu! Gata cu prosteala! De-acum, Polonia să cumpere gaz doar de la americani, cu 30% mai scump, că tot plănuiește Trump să mutele bazele americane permanente din Germania în Polonia, pe cheltuiala polonezilor! Lucru cerut chiar de polonezi! Se înființează Fort Trump în Polonia! Bravo, tati! Exact cum a zis Trump, care apără Polonia de ruși la greu, mai ales după ce o să cumpere Groenlanda de la danezi. (https://people.com/politics/donald-trump-calls-danish-prime-minister-nasty/).

Până aici, toate bune! Iohannis n-are decât să apere România de ruși cu gazul din Marea Neagra, ăla pe care îl vrea Exxon cam tot, că, la proști, dacă le trebuie propriul lor gaz, mai bine să cumpere din America, tati, în niciun caz de la ruși. Numai că apare o mică problemă de înţelegere a marii politici americane faţă de o ţară ca România lui Iohannis. În plin scandal cu privire la sancţiunile americane împotriva Germaniei, pentru achiziţiile de gaz rusesc prin Nord Stream 2, Trump stă alături de președintele polonez Duda, în faţa jurnaliștilor, pe 12 iunie 2019, unde este întrebat de sancţiunile cu pricina. Răspunsul este aiuritor:

“Q    Mr. President, will you use sanctions to block Nord Stream II — the pipeline from Germany to Russia?  From Russia to —

PRESIDENT TRUMP:  Well, we’re looking at it.  Look, people have a right to do what they want to do.  I think it’s a — you know, something that I’ve been looking at and I’m thinking about.  And I’m the one that brought up the pipeline problem where you have Russia giving a tremendous percentage of energy.  You know this gas is going into Germany.  I say, “How can you do that?”  So, we’re protecting Germany from Russia.  And Russia is getting billions and billions of dollars of money from Germany.  I’m the one that brought up the problem.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Poftim? Întrebat dacă instituie sancțiuni Germaniei pentru Nord Stream 2 și pentru achiziții de gaz rusesc, Trump spune: “Păi, o să vedem. Știi, oamenii au dreptul să facă ce vor. Cred că, știi, o să analizez asta, o să mă gândesc la asta“!!! Cum, după ce a trâmbițat spre toate orizonturile că va sancționa Germania, după ce Congresul a început proceduri pentru adoptarea unei legi în acest sens, Trump zice că “oamenii au dreptul să facă ce vor”? De ce nu a spus Trump ce a zis de o mie de ori, până în acel moment, și de o mie de ori după, adică “sancțiuni, sancțiuni, sancțiuni”? De ce a îndulcit tonul? Simplu! Pentru că primise întrebarea cu președintele polonez Duda lângă el. Și așa, precipitat și voluntarist cum e, Trump a înţeles că asemenea amenințări la adresa Germaniei, ţară UE, cea mai importantă contribuitoare la bugetul comunitar, cu președintele unei ţări membre UE lângă el, ar fi pus pe acel președinte într-o poziție extrem de delicată faţă de Germania și Uniunea Europeană. Așa că intempestivul și gafeur-ul președinte american a lăsat tonul agresiv la adresa Germaniei mai moale! Pentru că îl respectă pe președintele Poloniei, pentru că îl prețuiește pe el și poporul polonez și pentru că nu a vrut să-i creeze prejudicii majore printr-o șarjă la adresa Germaniei, cu el de faţă. Știţi cum s-a comportat cu Iohannis? Am scris mai sus! Hai, să mai vedem o dată:

În declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Documentul american de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington: “Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, “România s-a opus Nord Stream II” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Trump n-a avut absolut nicio jenă să-l afunde adânc pe Iohannis în relaţia cu Germania. Sigur, Securiștii proști care gestionează politica externă românească or să spună: “care-i problema, noi ne-am opus mereu Nord Stream 2, se știe asta, n-am pierdut nimic”. Da, copii, v-aţi opus, că atât vă duce capul, dar, în felul ăsta, v-aţi opus unui proiect vital pentru interesele strategice ale Germaniei și ale majorității țărilor UE! Nicio problemă că atât aţi putut voi! Dar, Germania este atacată de America, iar acum, ca să puneți capac, aţi întărit acest atac, în chiar capitala Americii, prin participarea la el, împotriva celui mai important partener comunitar și comercial al vostru, ăla care vă dă bani din fonduri structurale! Niciun Securist prost din ţărișoară nu și-a pus banala întrebare: “Dar, de vreme ce Polonia are mult mai mult de suferit decât România, ca urmare a construirii Nord Stream 2 și s-a opus acestui proiect mai abitir decât noi, de ce nu s-a aruncat Trump să tune și să fulgere împotriva conductei buclucașe cu Duda de faţă? De ce nu s-a zbârlit și Duda la biata conductă?” Poate pentru că nici Trump, nici Duda nu sunt proști?

Mai ţineţi minte cum s-a comportat Iohannis cu el însuși în această problemă, pe 20 august 2019, în buricul capitalei americane? Luaţi de aici, fără comentarii:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Până și Băsescu, prietenul de bază (autobază) al americanilor și dușmanul de moarte al Rusiei, s-a crucit de semeția și “inteligenţa” lui Iohannis (https://www.ziuanews.ro/revista-presei/traian-basescu-a-facut-o-analiza-devastatoare-pentru-klaus-iohannis-pe-puncte-despre-declara-ia-semnata-cu-donald-trump-1244125) (https://www.stiripesurse.ro/basescu-despre-iohannis-in-sua-documentul-convenit-un-to-do-list-pentru-a-a-ceva-nu-ma-duceam_1377408.html).

Emmanuel, te apărăm noi!

Și uite așa, tot apărând Europa de ruși și de ea însăși și nevizitând Rusia și neîntâlnindu-ne cu nimeni de pe acolo și neprimind niciun rus pe la noi, că, de, Moscova e supusă sancțiunilor UE, am ajuns cu Emmanuel Macron tocmai la Sankt Petersburg, pe 27 mai 2018, unde a participat la o masă rotundă cu Putin, care i-a spus languros:

Emmanuel vient de dire que l’Europe et les Etats-Unis ont des engagements communs notamment en matière de sécurité mais il ne faut pas avoir peur là-dessus, nous allons vous aider, nous allons assurer la sécurité… ” (https://lanouvelletribune.info/2018/05/poutine-rassure-macron-emmanuel-il-ne-faut-pas-avoir-peur-video/).

Adică:

Emmanuel tocmai a zis că Europa și SUA au angajamente comune, mai ales în ceea ce privește securitatea, dar nu trebuie să-ţi fie frică referitor la securitate, vă ajutăm noi, vă asigurăm noi securitatea”!!!

https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM

Material video-Emmanuel, nu-ţi fie frică, te apărăm noi-între minutele 0:53 și 1:11 <<https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM>>

Toată lumea a izbucnit în râs, inclusiv Macron, care este om de lume și gustă umorul dulceag acrișor al lui Putin!

Nu mă aștept ca Iohannis să râdă altfel decât în poză! Că, oricum, în SUA, s-a comportat ca în reclama pentru Sun Herald de mai jos. Iar voi sunt sigur că sunteţi mândri de el și de Securitatea care vă conduce și vă apără de ruși! Cam așa: <<https://www.youtube.com/watch?v=keo7lKn0xdc>>

România Penibilului Bine Făcut

“Stejarul” de la Sibiu a mai scris o carte: “EU.RO”! Hard covers, la 60 de lei! Pentru proști! Adică pentru noi, românii. Evident, am cumpărat-o și eu, ca român, căci simțeam nevoia să-l îmbogățesc pe Cel cu Case Mari și Frumoase Obținute prin Acte False, conform instanței! Am citit-o cu sufletul la gură! Despre Europa! Uniunea Europeană! Oricine citește vibrează de “robustețea” slovei și “cursivitatea” verbului! De conținut, ce să mai vorbim! Beton glazurat cu frișcă din fructe de pădure! O aglutinare de inepții patetice, presărate cu atacuri electorale la PSD, într-o compunere stupidă, de clasa a doua primară!

Mare este, dom’le, Președintele! Cum spunea el, în a doua carte, “Primul Pas”, și aia hard covers, la pagina 224: “Devenisem, pentru foarte mulţi, candidatul popular, personajul charismatic ce merita să câștige (…)”. Avea “condei” încă din 2015! E drept, cărțulia aia, “Primul Pas”, avea și semn de carte! Din sfoară! Albă! Și ce “charismatic” este! “Charismatic”! Doar Kim Jong Il mai înmuia, ca el, sufletul rândunicilor care plângeau în zbor, când vorbea mulțimii! Așa este când stăpânești harul vorbirii, unde este “neîntrecut”. O adevărată artă, cum recunoaște modest, în anul de căpătâi 2015!

Problema cu ultima producție “știinţifică” a acestui Președinte, despre Uniunea Europeană, nu este că răspunde îndemnului etern al Virginiei Woolf către semidocții pripășiți în preajma condeiului: “Fii nătâng, fii sentimental, imită-l pe Shelley, imită-l pe Samuel Smiles; dă frâu liber oricărui impuls; fă oricâte greșeli de stil, de gramatică, de gust, de sintaxă (…)!” (Virginia Woolf, Eseuri Alese, vol. I, Arta lecturii, RAO, București, 2007, p. 193). 

Inutil de precizat că Iohannis nu a auzit în viaţa lui de Shelley sau Samuel Smiles, dar doamna Woolf, oricât de nătângi erau cei cărora li se adresa, nu se aștepta ca semidocții din România să-i urmeze îndemnul de a scrie! Altfel, le-ar fi zis să îl imite pe Romulus Zăroni. Iată că Iohannis este la a treia carte!

Există o problemă mică și una mai măricică. Aia mică derivă din textul Virginiei Woolf, cu titlul semnificativ, “Arta lecturii”! Și anume că lui Iohannis nu i-a explicat nimeni că nu poţi scrie o carte despre Uniunea Europeană fără să citești nimic despre Uniunea Europeană! Vreun șmecher securist, din suita “specialiștilor” săi, ar putea replica: “Și de unde știi, tati, că domnul Președinte nu a citit nimic despre UE?” Păi, simplu, se vede din ce și cum scrie despre UE! Sau poate a citit, dar a citit așa cum se vede în grafica de la începutul articolului! Și aia nu se pune la capitolul “citit”!

Problema măricică este că “Stejarul” din Sibiu  (și, totuși, Sibiul părea mai acătării decât Scorniceștii) reprezintă România în Consiliile Europene! Iar cartea, care se vrea un ghid, cică, pentru români, despre Uniunea Europeană, arată, în realitate, impotența unui întreg establishment politico-instituţional, cocoțat pe mâna Securităţii în fruntea ţării. Așa, cu frazele lui boante și inexpresive, cu o sintaxă boțită, aninată în platitudini tern-soporifice, Iohannis admite singur că nu ar fi putut scrie o așa “capodoperă” fără ajutor. Chiar la lansarea cărții, pe 17 aprilie:

“Știți, pentru așa ceva, cine scrie o carte face bine să aibă și câțiva apropiați și prieteni care se uită dacă nu sunt greșeli înăuntru, dacă graficele corespund cu realitatea. Pe scurt, mulțumesc tuturor celor care și-au făcut timp să mă sprijine și să mă ajute pentru a scoate o carte care este și corectă și utilă.” (https://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/evenimentul-de-lansare-a-volumului-eu-ro-un-dialog-deschis-despre-europa)

<<https://www.youtube.com/watch?v=nKXuqoezWME>>

Când ești președinte, în ţara Securităţii, ai un întreg aparat de stat să te slugărească la legat slove șchioape. De la băieţii cu ochi albaștri, auto-intitulați campionii României, la Haga, unde au cucerit doar 80% din ceea ce aparținea deja României, asta fiind pentru proști o victorie, până la iscusiții negociatori ai aderării ţării la UE, care nu reușiseră până în 2002 să afle că România nu are cum să intre în Uniune în 2004, deși asta apăruse, în clar, pe site-ul Comisiei Europene, încă din 13 noiembrie 2001! Căutați-i pe ăștia printre consilierii de bază ai “Stejarului”, strălucesc pe site-ul Administrației prezidențiale!

Nu voi face o analiză completă a indelebilei inepții despre Uniunea Europeană lansată fastidios pe tarabele prostiei noastre tutelare. Nu mă interesează să-l învăţ pe penibilul bine făcut din ce-i alcătuită Europa instituționalizată. Cartea e plină de aberaţii. O să vă arăt doar una, simplu de înţeles și suficientă pentru a arunca futila colecție de tembelisme a Președintelui la rigolă!

Preşedintele abordează, în cartea sa, principiul de bază al organizării Uniunii Europene, subsidiaritatea. Nu pierd vremea să vă explic ce înseamnă, pentru că neînțelegerea crasă a acestui principiu, de către Iohannis, dă și mai multă savoare reprezentării României de către un asemenea șef de stat. Așa că nu mă apuc eu, aici, să-l învăţ ce-i aia și să stric fasonul poporului român, care merită exact această reprezentare, adică pe Iohannis. Mă voi mărgini să reproduc imaginea paginii unde “Stejarul” povestește, el însuși, despre subsidiaritate, pagina 33.

Așadar, oricine poate observa că specialistul în UE, Iohannis, validat de expertiza băieţilor de meserie, “apropiați și prieteni”, ne învață că principiul subsidiarității a fost “instituit” prin Tratatul de la Lisabona! Tratatul de la Lisabona a fost semnat în 2007 și a intrat în vigoare în 2009. Iată formularea de bază, din Tratatul de la Lisabona, cu privire la subsidiaritate:

“ARTICLE 3b

(…)

3. Under the principle of subsidiarity, in areas which do not fall within its exclusive competence, the Union shall act only if and insofar as the objectives of the proposed action cannot be sufficiently achieved by the Member States, either at central level or at regional and local level, but can rather, by reason of the scale or effects of the proposed action, be better achieved at Union level”. (p. 12) (http://publications.europa.eu/resource/cellar/688a7a98-3110-4ffe-a6b3-8972d8445325.0007.01/DOC_19)

Numai că, ghici ce? Oricine se apucă să răsfoiască Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 și intrat în vigoare în 1993, află cu stupoare că, deși “subsidiaritatea” a fost “instituită” abia prin Tratatul de la Lisabona (așa ne învață Iohannis), adică în 2007, ea se lăfăia languros în paginile Tratatului de la Maastricht, încă din 1992, în formulări identice:

“Article 3b

(…)

In areas which do not fall within its exclusive competence, the Community shall take action, in accordance with the principle of subsidiarity, only if and in so far as the objectives of the proposed action cannot be sfficiently achieved by the Member states and can therefore, by reason of the scale or effects of the proposed action, be better achieved by the Community”. (p. 13-14) (https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/treaty_on_european_union_en.pdf)

Adică, autorul are un “retard” de 15 ani, în domeniul subsidiarității? Oameni buni, vă daţi seama că ăștia habar nu au de tratatele Uniunii Europene? Cu toată gașca lor de la Cotroceni, guvern și ministerul de externe cu tot! Cu toţi foștii lor comisari europeni și negociatori șefi ai aderării la UE, consilieri prezidențiali și ce-or mai fi? Nu mai adaug că, fără a o numi ca atare, subsidiaritatea își găsește locul, în Tratatele Uniunii, încă din 1986, în Actul Unic European! Wow! Ia, calculați “retardul”!

Apropo, cum vă explicați că, la atâta timp de la lansarea volumului de aluviuni comunitare, dincolo de criticile anemice, ele însele cretinoide, venite din partea televiziunilor opuse lui Iohannis, nu există nicio analiză academică serioasă, care să pulverizeze oțioasa mizerie aliterară a primului (des)scriitor al ţării? Eu zic că-i bine! Să-l lăsăm așa! Să se ghideze după ghidul lui în jungla comunitară! Și România la fel! Că guvernul vă spune, oricum, ce plină de succes e România la închis dosare de președinție rotativă a Uniunii. Chit că domnul președinte nu vrea, domne’, să o primească și pe doamna Dăncilă la Sibiu, la summit-ul UE din 9 mai! Deocamdată! Păi, dacă e scriitor, ce-o vrea doamna Viorica? Să pună mâna să scrie și ea o carte despre UE și mai vorbim! Nu, cu vorbitul e mai greu la doamna Viorica, mai bine scriem cartea. I-o dictează Dragnea! Sau Vâlcov! Că pe Tudorel l-au dat afară și nu mai poate! Poate iese măcar o ordonanță de urgență, de două pagini! Bună și aia la CV!

Iar noi, ceilalţi, hai cu toţii la referendum, că avem întrebări tot una și una! Jos PSD! Trăiască lupta împotriva corupţiei! Jos labele de pe justiţie! Trăiască lupta pentru pace! Jos Rusia! Și, totuși, rușii ne-au înţeles (citit) cel mai bine, fir-ar să fie! Deh, ei l-au inventat pe Tolstoi, noi strălucim cu Iohannis!

<<https://www.youtube.com/watch?v=TLlyZIFEoPw>>

Centenarul! Parcă Atât de Proști nu am fost Niciodată!

Românii tocmai au sărbătorit Ziua Naţională. La 1 Decembrie! Cică, la 1 Decembrie 1918, s-ar fi făcut Marea Unire! Adică, Transilvania, printr-o Adunare Populară de vreo sută de mii de oameni, la Alba Iulia, s-ar fi unit cu România, întregind teritoriul naţional după deciziile similare luate la Chișinău și Cernăuţi. Se împlineau, la 1 Decembrie 2018, o sută de ani de la Marea Unire! Centenarul! Vă daţi seama, boieri dumneavoastră? Milioane de români, într-o ignoranță fatală, duși la parade militare și fel de fel de ghidușii nonșalant de penibile, pentru a sărbători NIMIC! În conformitate cu învățăturile lui Dej-Ceaușescu și, mai ales, ale Securităţii, cei care au inventat 1 Decembrie 1918 pentru proști! Titulatură pentru care românii de astăzi s-au calificat, întotdeauna, cu brio! De la opincă, până la vlădică.

Am așteptat câteva zile, după “mărețul” eveniment, să văd dacă se deșteaptă vreun român. Vreun Aiurel de pe la Academia Română, vreun Werner de la stână sau vreun lemn de la fântână! Aș! N-ai să vezi! Așa că n-am să insist nici eu. Știu câtă Securitate pe pâine mâncați în fiecare zi, mai ales de la echipa Dragnea-Tăriceanu, ăia de se laudă că luptă cu Statul Paralel, avându-l alături pe Meleșcanu, în guvern la “Veorica”! Tare, nu? Așadar, nu intru în amănunte și nu explic! O să vă dau doar un flavour! De pildă: Cum vă explicați voi că și în toată perioada interbelică, după Marea Unire, se sărbătorea, în această ţară de vis, evenimentul epocal al Întregirii Naționale de la 1918? Da, se sărbătorea, dar la 15 octombrie ale anului și nu la 1 Decembrie! Oare de ce? Simplu: PENTRU CĂ ATUNCI, LA 15 OCTOMBRIE 1922, S-A FĂCUT UNIREA, CÂND MAJESTĂŢILE LOR FERDINAND ÎNTREGITORUL ȘI MARIA, REGINA SOLDAT, S-AU ÎNCORONAT PESTE PĂMÂNTUL ÎNTREG AL ŢĂRII!

Regii noștri fără Nume

Acești oameni, conducând în război 800.000 de ostași români, care au mușcat țărâna pentru a ne lăsa o ţară întregită și liberă, au renunțat la tot pentru a răspunde legământului de credinţă faţă de poporul român. Ferdinand a fost repudiat de propria familie! Maria nu a pregetat să meargă pe front și să ţină în brațe muribunzii loviți de glonțul vrăjmaș sau de tifosul exantematic, care a secerat zeci de mii de vieți. Nu s-a temut de nimic pentru a-i alina pe românii în suferinţă și pentru a le susține crezul în Ţară, Rege și Dumnezeu!

https://www.youtube.com/watch?v=W5WgBP1uFBs

La sfârșitul războiului, bătălia diplomatică pentru recunoașterea Transilvaniei la România a fost încă și mai aprigă! Influența lui Ferdinand și, mai ales, a Mariei în jocul diplomatic al vremii a contat enorm pentru deznodământul victorios al României la masa tratativelor. Acolo, Tratatul nostru cu Antanta, din august 1916, a jucat rolul hotărâtor. Ce să vă spun? Priviţi imaginile cu vizita Reginei Maria în SUA și nu veţi găsi nimic similar în materie de entuziasm al primirii din partea a sute de mii de oameni, în toată istoria Americii. Era primul cap încoronat care vizita the land of the free. Parcă toţi americanii veniseră să o vadă pe cea al cărei eroism, arătat pe câmpul de luptă, impresionase dincolo de imaginație.

https://www.youtube.com/watch?v=akcqW_Clq9g

Numai un analfabet poate să creadă că o sută de mii de oameni, la sfârșitul unui război, în care au murit milioane și au fost implicate toate marile puteri militare ale lumii, puteau decide soarta unui teritoriu de importanța și mărimea Transilvaniei. Au fost grămezi de astfel de adunări, mai peste tot în Europa, la sfârșitul războiului, și nu au produs nimic. Cine își imaginează că Transilvania s-a unit așa cu România, fără acte instituționale, cum au fost Decretul Regal de Unire și Încoronarea din 1922, fără recunoaștere internaţională, cum a adus Tratatul de la Trianon din 1920?

Am tot respectul și recunoștinţa pentru un Iuliu Maniu sau un Iuliu Hossu, amândoi greco-catolici, participanți la Adunarea de la Alba Iulia, ca și pentru miile de români, care și-au pus sufletul în uralele cu care au aclamat Unirea, pe câmpia de la Alba Iulia! Dar una-i una și alta-i alta. Influenţa lor asupra actului Unirii a fost zero! Unirea au făcut-o Regele și Armata Română, având alături pe arhitectul Marelui Act, Ionel Brătianu! Dacă vorbim de Maniu sau Hossu, da, ei au întreţinut flacăra românismului în Transilvania, au construit spiritul politic al Unirii dincolo de munţi, o operă uriașă, care s-a clădit în ani mulţi și grei. O întreprindere gigantică, la care a pus umărul Biserica Greco-catolică. Dar nu prin Alba Iulia s-a pus temelia Statului Român!

https://www.youtube.com/watch?v=YDypeP3aOhs

Acum, ce-aţi vrea? Ca tovarășii Dej și Ceaușescu să fi spus proștilor că Unirea a făcut-o Regele? Haida-de! V-au spus că a făcut-o nimeni, pe câmpul lui nimeni, adică poporul! Asta am învăţat la școală sub comuniști, asta învățăm și acum, sub Securitate! Adică, sub Klaus Werner etc. Pe vremea lui Ceaușescu, Regii erau, oarecum, menționați în manualele de istorie (ce să faci, nu puteai să-i ștergi total de acolo), dar la grămadă, cu alţii, cu poporul luminat, cu masele, care-l topeau pe Ferdinand în borhotul gregar al materialismului dialectic și istoric de tip ceaușist! Știţi cum? Uite așa, ca la Iohannis, în discursul din Parlament, din 28 noiembrie 2018, care glorifica tocmai Unirea de la 1918, opera Lui Ferdinand și A Mariei:

“Elitele intelectuale și politice ale începutului secolului XX ne impresionează prin exemplul lor de viziune, angajament și jertfă. Este vorba despre suveranii României, de prim-miniștri, de politicienii Regatului României ori de cei din Transilvania, Basarabia sau Bucovina. Este vorba despre oameni de știință și cultură, după cum este vorba despre eminenți păstori ai spiritualității poporului român.” (http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-adresat-parlamentului-romaniei-in-cadrul-sedintei-solemne-consacrate-celebrarii-centenarului-marii-uniri)

După cum se vede, discursul este ca un dosar de la DNA, in rem, în prima fază! Ferdinand nu are nume, nici Maria, ei sunt suveranii, un fel de dop semantic impersonal la calupul de slănină groasă al materialismului istoric, ăla în care masele, cu “prim-miniștri”, cu “elitele intelectuale și politice”, cu “politicienii”, cu “oameni de știință și cultură” și alte mațe dogmatice ale burdihanului securisto-marxist au făurit, împreună, istoria. Ferdinand nu are Nume în discursul lui Iohannis, la fel ca Maria, fiindcă românii nu trebuie să le audă Numele, ca și cum nu au fost acolo. Jacques Maritain ne explică puţin cum e cu jocul ăsta, în care pare că istoria omite să te vadă, deși tu ai făcut-o pe ea!

“La fel de bine, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este să reușești (ceea ce nu durează niciodată), ci să fi fost acolo (ceea ce nu se poate șterge)”!

Regii noștri nu numai că au fost ACOLO! Ei chiar au REUȘIT! E cu atât mai important să le ștergem Numele, pentru ca NIMENI, de tipul Iohannis, Dragnea, Viorica, să se poată împăuna cu ce au creat Ei. Ei, REGII! Căci, dacă poporul de la Alba Iulia a făcut Unirea, și noi suntem popor, iată, este opera noastră, a tuturor!

Într-o ţară în care nu există Cultul Eroilor, e poate bine să amintim cuvintele lui Thomas Carlyle, un prea îndepărtat de noi gânditor de secol XIX.

Omul pare ușor desuet, mai ales pentru proștii care numără monarhiile din lume și constată că monarhia și-a pierdut relevanța, doar pentru că sunt mult mai puțini monarhi în funcţie decât erau în secolul al XIX-lea.

Când sărbătorim ce ar trebui să trecem sub tăcere!

Am constatat că acest blog este citit și de surprinzător de mulţi securiști. Evident, proști. Sigur, mă bucur că învață să citească buchisind slovele complicate despre Maritain sau Carlyle, dar nu le voi face concesii explicându-le prea mult de ce 1 Decembrie este o ficțiune pentru proști ca ei! Dar și pentru mulţi, prea mulţi oameni onești, dar ignoranți, din această ţară. Acum, între domnii Iohannis/Dragnea/Meleșcanu/Tăriceanu +“bărbata” Viorica și Ionel Brătianu, făuritorul României Mari, alături de Ferdinand și Maria, eu aleg să merg cu Brătianu. Care zicea așa, în anul de grație 1925:

Grăbiți-vă să găsiți aceste cuvinte în Monitorul Oficial al României din 1925, la Biblioteca Academiei Române! S-ar putea să nu mai zăbovească mult pe acolo!

Unul din motivele pentru care Brătianu nu a preluat în Constituția din 1923 dispozițiile Actului de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, și a subliniat semnificaţia redusă a acestui Act pentru istoria Românilor, este și pentru că maghiarii din România i-au cerut să aplice prevederile Titlului III, aliniatul 1, din document. Brătianu a refuzat. E simplu. Viorica citează Titlul III, aliniatul 1, în discursul ei în Parlament, la 28 noiembrie 2018:

“În Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, stă scris cu litere adânci, următorul principiu care a rămas la fel de viu până în zilele noastre:

Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc’.

În această formulare atât de simplă regăsim drepturile minorităților de a folosi limba maternă în educație, administrație și justiție. Regăsim dreptul de reprezentare în Parlamentul României împlinit astăzi chiar prin prezența dumneavoastră în această sală.” (http://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-viorica-dancila-la-sedinta-comuna-solemna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-consacrata-celebrarii-centenarului-marii-uniri&page=1)

Viorica nu a înţeles nimic! Titlul III, aliniatul 1, nu a fost recunoscut niciodată în Constituția României, sau în legile Regatului, fără a mai vorbi de România de după, până azi. Iar Brătianu l-a respins, odată cu Actul de la Alba Iulia, ca document generator de drept constituțional. Orice tembel poate observa că, dacă s-ar da, astăzi, maghiarilor din România, “drept de reprezentare (…) la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”, atunci guvernul României ar trebui să aibă, constant, un procent de miniștri maghiari, proporțional cu procentul populaţiei maghiare, în populaţia generală a ţării. Ei bine, Viorica are impresia că în Constituția României sunt recunoscute aceste drepturi!!!

Bravo, Viorica! Există o consecință! Pe bună dreptate, după discursul ei, UDMR a venit cu un proiect de lege prin care să se aplice Titlul III, aliniatul 1, în România! Oamenii au dreptate! Păi, voi românii aţi pus Actul de la Alba Iulia în istorie. Voi i-aţi dat, după1990, importanță de Zi Naţională, cum nu a fost niciodată, nici sub Regi, nici sub comuniști! Voi ziceţi, prin gura premierului, că Titlul III este valabil și ni l-aţi dat deja! Păi, dacă ni l-aţi dat, deja, încă de la, hăt, 1918, hai să-l punem în lege! Corect? Corect! Eu unul, Valentin, sunt de acord cu asta! Brătianu, însă, a zis NU! Voi cu cine sunteţi, români, cu Viorica sau cu Brătianu? Sau începeți să vă daţi seama cât de rău este să fii prost la vârful guvernului?

(https://www.mediafax.ro/social/proiect-depus-de-udmr-in-parlament-prevederi-regiuni-de-dezvoltare-separate-si-posibilitatea-obtinerii-unui-statut-de-autonomie-speciala-17749470)

(https://www.stiripesurse.ro/psd-a-ramas-fara-majoritate-i-udmr-for-eaza-au-depus-lege-pentru-autonomie-fix-de-centenar_1308244.html)

(https://www.stiripesurse.ro/kelemen-hunor-mesaj-pentru-romani-dupa-ce-udmr-a-depus-un-nou-proiect-pentru-autonomie_1308484.html)

Supărarea fără Prostie e ca Omleta pe Mistrie!

Hai, să vă mai arăt una, că poate aveţi impresia că prostia la români este limitată. Nu este! Agenția Germană de Presă (DPA – Deutsche Presse-Agentur) a marcat momentul aniversar din România – Centenarul – printr-o știre preluată și de postul public de televiziune german ZDF (Zweites Deutsches Fernsehen) care sună, conform Ministerului de Externe, păstorit de luptătorul împotriva Statului Paralel, Meleșcanu, cam așa:

România sărbătorește 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania. Prin acest câștig teritorial, în urma căderii Austro-Ungariei, după Primul Război Mondial, România și-a mărit cu o treime teritoriul. În Transilvania, românii erau deja atunci majoritari. Reprezentanții celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat de asemenea anexarea la România. Cei mai mulți germani din România au emigrat între timp”.(http://berlin.mae.ro/local-news/1288)(vezi și https://republica.ro/agentia-germana-de-presa-dpa-zromania-sarbatoreste-100-de-ani-de-la-anexarea-fostei-provincii-maghiare)

Aoleu, muică! Săriți, oameni buni! Păi, unde nu mi ţi se sculară securiștii din MAE, tati, care cu creierul dogit de atâta învățământ politico-ideologic comunistoid, care cu slova aspră ca un glaspapir, care cu pumnul ridicat, ca statuia țăranului de la 1907, rătăcită prin Parcul Florilor și glăsuiră, la unison, obida neamului la așa ofensă adusă de nemţi Demnității Naționale. Cum adică? Noi am ANEXAT Transilvania? Rușine, nemților! Luaţi de aici, nemților, care sunteţi voi analfabeţi, rău intenționați și penibili, la 4 decembrie 2018:

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu consternare de articolul de presă publicat de Agenția Germană de Presă (DPA – Deutsche Presse-Agentur) și preluat de postul public de televiziune german ZDF (Zweites Deutsches Fernsehen) cu privire la aniversarea Centenarului Marii Unirii, care nu reflectă adevărul istoric, respectiv manifestarea de voință a Transilvaniei de unire cu România.

Dincolo de abordarea tendențioasă care reiese din titlul articolului, elementele prezentate indică o lipsă de cunoaștere a istoriei și o ignorare voită a realităților istorice. La 1 decembrie 1918, 100.000 de persoane au hotărât Unirea cu România, cu participarea tuturor partidelor, tuturor confesiunilor religioase și a tuturor stărilor sociale.

Documentul adoptat la Alba Iulia, respectiv Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, a fost semnat mai întâi de reprezentanți ai minorității germane din Transilvania și Bucovina.

Erorile grave pe care le conține știrea de presă menționată, din necunoaștere sau rea intenție, aduc atingere adevărului istoric și prevederilor Tratatelor de pace de la Versailles(1919) și Trianon (1920), iar orice încercare de prezentare trunchiată sau denigrare a semnificației acestui moment este un act care contravine principiilor fundamentale ale misiunii mass-mediei de informare corectă și obiectivă a publicului.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Berlin, a făcut demersuri pe lângă redacția Agenției Germane de Presă (DPA – Deutsche Presse-Agentur), respectiv a postului public de televiziune german ZDF (Zweites Deutsches Fernsehen), în vederea oferirii clarificărilor necesare și solicitării rectificării celor prezentate”. (https://www.mae.ro/node/47597)

Sigur, habar nu am dacă ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, împărtășește aceste “nobile” idealuri, atât de clar exprimate în comunicatul MAE. Ca trimis personal al președintelui României (conform Convenției de la Viena cu privire la dreptul Tratatelor și Convenției de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice) și parte a Ministerului de Externe român, în formula convenită de reprezentare diplomatică, jurnalistul-diplomat Hurezeanu a fost obligat să trimită redacției DPA o penibilă scrisorică. Posibil redactată în Centrala MAE, cu aprobarea lui Iohannis. Nu știm cât a contribuit el, personal, la scrisoarea dojenitoare, pe care a trimis-o la DPA, după cum urmează:

„Stimate domnule Gösmann,

Cu consternare am luat la cunoștință despre informarea Dvs. legată de Ziua Națională a României din data de 1 Decembrie 2018, preluată de ZDF.

Formularea tendențioasă, deja din menționarea cuvântului „anexare” în titlul articolului, este regretabilă și indică o cunoaștere cel puțin deficitară a istoriei.

În data de 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, unde au participat 100.000 de persoane și s-a hotărât Unirea provinciilor istorice, cu participarea tuturor partidelor, tuturor confesiunilor religioase, tuturor stărilor sociale. Documentul adoptat atunci, Proclamația de la Alba Iulia, a fost semnată mai întâi de reprezentanți ai minorității germane din Transilvania și Bucovina.

Dacă actul din 1 decembrie 1918, bazat pe principiul autodeterminării și al votului democratic al majorității, recunoscut prin tratatele de pace de la Versailles (1919) și Trianon (1920) este echivalent cu Anschluss-ul Austriei de Hitler din 1938, atunci înseamnă că eu, ambasadorul României, țară membru în UE și NATO, în 2018 și Dvs., director general al DPA în Germania, țară-membru în UE și NATO, în 2018, trăim în lumi și momente istorice complet diferite.

Dacă acest lucru înseamnă pentru Dvs. anexare, atunci întreaga arhitectură geopolitică, de după Primul Război Mondial, reprezintă doar o serie de anexări.

Cer în mod ferm repararea acestei grave erori de interpretare a istoriei.

Cu salutări cordiale,                   

Emil Hurezeanu

Domnului Sven Gösmann

Redactor-șef

Deutsche Presse Agentur

(http://berlin.mae.ro/local-news/1288)

Lăsând la o parte modelul formal de corespondență diplomatică rămas neschimbat în sens neadecvat, din epoca triumfătorului comunism, ce aflăm noi de la marii specialiști în istorie ai MAE, dojenitori de profesie la adresa nemţilor, care și-au permis să vorbească despre anexarea Transilvaniei la România?

Elementele prezentate indică o lipsă de cunoaștere a istoriei și o ignorare voită a realităților istorice”. 

Erorile grave pe care le conține știrea de presă menționată, din necunoaștere sau rea intenție, aduc atingere adevărului istoric și prevederilor Tratatelor de pace de la Versailles (1919) și Trianon (1920), iar orice încercare de prezentare trunchiată sau denigrare a semnificației acestui moment este un act care contravine principiilor fundamentale ale misiunii mass-mediei de informare corectă și obiectivă a publicului”.

Bun, acestor penibili nu le-a spus nimeni că tratatul de la Versailles, încheiat de Aliați cu Germania, nu spune nimic despre cum a trecut Transilvania de la Ungaria la România! Dar cum vă place formula “misiunii mass-mediei de informare corectă”? Orice click pe google vă va spune ce e aia mass-media: “Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă etc.). [Pr.: -di-a] – Cuv. engl.” Adică, mass-media este un termen la plural, chiar dacă se termină în particula “a” și pare un substantiv feminin, la singular, pentru analfabeţi!!! Termenul englezesc este un plural. Deci, nu poate exista“mass-mediei”, ci doar “mass-media”, în orice Dativ sau Genitiv al limbii române.

Zice și Hurezeanu: “În data de 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, unde au participat 100.000 de persoane și s-a hotărât Unirea provinciilor istorice, cu participarea tuturor partidelor, tuturor confesiunilor religioase, tuturor stărilor sociale. Documentul adoptat atunci, Proclamația de la Alba Iulia, a fost semnată mai întâi de reprezentanți ai minorității germane din Transilvania și Bucovina.

Dacă actul din 1 decembrie 1918, bazat pe principiul autodeterminării și al votului democratic al majorității, recunoscut prin tratatele de pace de la Versailles (1919) și Trianon (1920) este echivalent cu Anschluss-ul Austriei de Hitler din 1938, atunci înseamnă că eu, ambasadorul României, țară membru în UE și NATO, în 2018 și Dvs., director general al DPA în Germania, țară-membru în UE și NATO, în 2018, trăim în lumi și momente istorice complet diferite”.

Anexa-m-aș și n-am cui!

Și, acum, hai să trecem la esențe! Băieţii nu știu ce este aia ANEXARE! Ei au impresia că este un cuvânt care răpește României dreptul de a poseda Transilvania LEGITIM sau DECENT sau Dumnezeu știe ce este în capul lor! Și ei invocă Adunarea de la 1 Decembrie 1918, ca pe o legitimare a actului de trecere a Transilvaniei la România, după primul război mondial. Ei, ce nu știu acești penibili este că, la sfârșitul primului război mondial, toate teritoriile smulse Monarhiei Austro-Ungare, inclusiv Transilvania, au fost ANEXATE, atunci când au trecut în componența altor state. Asta e istoria.

Nu este ca atunci când cele două Germanii s-au unit pașnic, și cu voinţa ambelor părţi, în baza Actului Final de la Helsinki și conform Tratatului 2+4 semnat de Germanii, SUA, URSS, Marea Britanie și Franţa. NU! Destrămarea Austro-Ungariei nu s-a făcut pașnic și cu voinţa părților. S-a făcut cu sabia, cu sute de mii de morți în luptă cu arma în mână, în urma unui război nimicitor. De partea României, au căzut 800.000 de ostași, pentru ca Regatul Român să anexeze Transilvania. Acești oameni, din vârful României de azi, sunt nuli diseminând asemenea bazaconii din tolba trufașului prost analfabet. Pur si simplu, habar nu au pe ce și-a pus semnătura marele om politic care a gândit și făurit Unirea, gigantul Ionel Brătianu, atunci când a angajat România în război. Mai întâi, să mai vedem odată ce știe Brătianu că este temelia acestei Românii, pe care ne-a lăsat-o să ne batem joc de ea și de memoria celor care au murit pentru ea:

Așadar, Brătianu ne spune clar, referindu-se la “integritatea” României, prin alipirea Transilvaniei, după război: “temeiul, realitatea care a creiat această integritate, este tratatul de alianță pecetluit cu sângele a 800 mii de ostași”. Și tot el ne spune că “statul român, integritatea naţională a românilor, nu este rezultatul Albe-Iuliei (…)”.Nu îmi fac iluzii că securiștii proști, care manifestă interes pentru aceste rânduri, vor înţelege ceva din cuvintele marelui patriot român, arhitect al unei Românii de care se alege, încet-încet, praful, sub domnia Securităţii lui Ceaușescu. Hai să vedem de ce a fost ANEXARE.

FIINDCĂ, AȘA SCRIE ÎN TRATATUL DE CARE VORBEȘTE BRĂTIANU, PE CARE BRĂTIANU ÎNSUȘI L-A SEMNAT, CA ȘEF DE GUVERN, NU MELEȘCANU, NU IOHANNIS, NU HUREZEANU ȘI CARE TRATAT NE-A DAT ARDEALUL, STROPIT CU SÂNGELE A MII DE EROI ROMÂNI! NU 1 DECEMBRIE NE-A DAT ARDEALUL, CI TRATATUL DIN 4/17AUGUST 1916.

Tratatul era secret. Da, așa se făceau atunci! Ghici, ce? Urât, neurât și acum se fac la fel. Și Tratatul nostru cu Austro-Ungaria și Germania, din 1883, era tot secret. Da, România voia Transilvania și era gata să plătească prețul de sânge pentru asta. Și l-a plătit. Iată ce scria în articolul III al Tratatului cu Antanta și iată ce ne-a dat Ardealul. Există, acolo, cumva, cuvântul anexare?

“Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia recunosc României dreptul de a ANEXA teritoriile Monarhiei Austro-Ungare stipulate şi delimitate la Articolul 4”.

O, da, există! Și urmau, descrise în articolul 4, fruntariile României după anexarea Transilvaniei. Cine a semnat Tratatul din partea României?

Făuritorul României Mari, cel care știa cel mai bine cum s-a făcut această ţară! Trebuie să fii tâmpit de-a binelea să crezi că o sută de mii de români, altminteri perfect onorabili, ei înșiși patrioți de frunte ai neamului românesc, au decis soarta Transilvaniei, la Alba Iulia. Nu intru în amănunte, aici, de ce s-a făcut acea adunare, care a fost inițiată de la București, cu mult mai multă grijă decât s-a organizat evenimentul de la Chișinău, în martie 2018, când moldovenii au decis unirea cu România, sub ocupația armatei române. Acum, armata română a fost menținută pe aliniamente la sud de Alba Iulia, pentru a nu impieta asupra libertăţii adunării. Lucrurile astea le explică foarte bine Titulescu, dar înţeleg că Meleșcanu e doctor în Titulescu și se va face bine până mâine dimineață, devenind subit înțelept și abandonând la gunoi biografia sa de conducător al delegațiilor lui Ceaușescu, în diferite formate CSCE! Acolo unde promova ideea că Ceaușescu respectă drepturile omului mai abitir ca oricine altcineva din lumea liberă. Ăsta este faţa României, astăzi, la 30 de ani de la dărâmarea lui Ceaușescu! Nici rușii nu mai au așa ceva în diplomație, nici măcar chinezii! Sigur, poate prin Coreea de Nord să mai fie vreun Meleșcanu, dar nu ministru de externe (le-ar fi și ălora rușine), și, evident, nu uns de Tăriceanu să lupte cu Statul Paralel.

Ca să închidem acest mic excurs despre cum trebuie să fii, ca să fii foarte, foarte prost, să dăm un citat din Tratatul de la Trianon, ăla invocat în comunicatul MAE și care a confirmat juridic, ca sursă de drept internațional, dreptul României Mari asupra Transilvaniei. Să vedem cum a ajuns acel teritoriu la România, prin Tratatul de Pace. Este vorbire acolo de vreo Adunare de la Alba Iulia? N-ai să vezi! În schimb, scrie așa, în articolul 74:

Hungary hereby recognises and accepts the frontiers of Austria, Bulgaria, Greece, Poland, Roumania, the Serb-Croat-Slovene State and the Czecho-Slovak State as these frontiers may bedetermined by the Principal Allied and Associated Powers”. (https://wwi.lib.byu.edu/index.php/Treaty_of_Trianon)

Adică:

Ungaria recunoaște și acceptă, prin aceasta, frontierele Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-Sloven și Statului Cehoslovac, așa cum aceste frontiere vor fi stabilite de Principalele Puteri Aliate și Asociate”!!!

Vedeţi, aici, vreo trimitere la istoricele hotărâri ale Adunării Naționale de la Alba Iulia? Nu prea. Și vă informez că printre Principalele Puteri Aliate și Asociate nu se număra și România!

Da, Franţa, Marea Britanie, SUA și Italia au recunoscut drepturile României asupra Transilvaniei. În ciuda faptului că România a încheiat (a fost obligată) o pace separată cu Germania, ceea ce era interzis prin Tratatul cu Antanta, Marile Puteri au văzut jertfa românilor și au răspuns mesajului Majestăților Lor Ferdinand și Maria (Cei Fără de Nume, în vorbirile piticului cu nume mic, iohannis) stabilind frontierele cu Ungaria în favoarea ţării noastre.

A fost imens de greu la Conferinţa de Pace de la Paris. Brătianu a fost nevoit să părăsească delegația română și să demisioneze din fruntea guvernului. Am fost aproape de a pierde totul, după atâta trudă și jertfă! Regii nu au ostenit, însă, niciodată, în a se bate pentru România! Și au izbândit! Să fim bine înțeleși! Transilvania este parte a României, ca teritoriu inalienabil, consacrată în aceste fruntarii de Tratatul de la Trianon, care a fost preluat, la capitolul frontiere, de Tratatul de Pace de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, încheiat la Paris, în 10 februarie 1947. Acest Tratat este, astăzi, valabil, în vigoare și stabilește baza securității și configurației teritoriale recunoscute internațional, în spaţiul euro-atlantic. Nu există nicio pretenție teritorială asupra României, în acest spaţiu, nici din partea Ungariei (nu mai explic de ce proștii cred taman pe dos), nici din partea Rusiei, nici din partea Imperiului klingonian! Din partea nimănui!

Ei, bine, acești domni, Meleșcanu, Iohannis, Hurezeanu, îi învață istorie pe nemţii de la DPA.

Prostul te va scuipa întotdeauna dacă-i spui că e deștept! Nu știe ce-i aia și o să creadă că-l înjuri!

Germanii, eleganți, cu simțul umorului, au dat un răspuns excepțional penibililor de la București, imediat postat de aceștia ca un semn al propriului triumf. Îţi faci cruce:

Update: 

ZDF a actualizat informația despre Ziua Națională a României, cu mențiunea următoare: 

Actualizare la 4 decembrie a.c.: Într-o versiune anterioară a acestei știri dpa a fost vorba despre „anexarea”Transilvaniei. Această formulare a generat false asocieri istorice. Regretăm acest lucru și am modificat imediat știrea.” (http://berlin.mae.ro/local-news/1288)

Atenţie! DPA sau ZDF nu recunosc că au făcut o eroare sau au falsificat ceva, cum sunt acuzați de la București! Spun că “formularea” lor, aia cu anexarea, “a generat false asocieri istorice. ” Adică, “false” sunt asocierile, nu aserțiunile lor! Păi, cine a făcut “asocierile false”? Păi, neamul lui Meleșcanu! Nici nu mai contează dacă au scos “anexarea” sau nu din știrea inițială. Aia a trecut, a trăit o zi, pa! Răspunsul nemţilor este, însă, for ever: “Sunteţi niște dobitoci” (pentru securiști: asta e interpretarea mea, nu căutați pe google!)

Dar, hai să ne uităm la ce au reacţionat, atât de dur, penibilii din curtea din faţă a Securităţii, numită pompos MAE! Să vedem, încă o dată, din documentele MAE, ce a zis DPA:

România sărbătorește 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania. Prin acest câștig teritorial, în urma căderii Austro-Ungariei, după Primul Război Mondial, România și-a mărit cu o treime teritoriul. În Transilvania, românii erau deja atunci majoritari. Reprezentanții celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat de asemenea anexarea la România. Cei mai mulți germani din România au emigrat între timp”. (http://berlin.mae.ro/local-news/1288)(vezi și https://republica.ro/agentia-germana-de-presa-dpa-zromania-sarbatoreste-100-de-ani-de-la-anexarea-fostei-provincii-maghiare)

Bun! Să le luăm pe rând! A fost Transilvania anexată de România, după primul război mondial? Categoric, DA, fiindcă eu mă uit în documentele semnate de Brătianu, documente care ne-au dat Ardealul și nu în gura lui Meleșcanu! A fost Transilvania provincie maghiară? Categoric, DA, că de-aia Tratatul de la Trianon reglementează frontierele dintre România și Ungaria, după trecerea Transilvaniei la Regatul Român! La momentul războiului, Transilvania era parte a monarhiei ungare! Și-a mărit România teritoriul cu o treime după anexarea Transilvaniei? Absolut, DA! Toate astea sunt adevăruri istorice incontestabile. Și, acum, vă rog să fiți atenți ce serviciu extraordinar au făcut nemţii de la DPA României și românilor, serviciu pentru care ar fi trebuit să le mulţumim cu recunoștință, nu să-i scuipăm în obraz! Iată ce scriu ei, acolo:

ÎnTransilvania, românii erau deja atunci majoritari.” Sunt multe speculații, care pleacă de la faptul că, în regatul Ungariei, din care făcea parte și Transilvania, erau majoritari, evident, ungurii (corect) și care încearcă să acrediteze ideea că ungurii erau majoritari și în Transilvania. Sau, există speculații că majoritatea românească din Transilvania a fost creată artificial, după Unire, prin colonizare masivă cu români din alte părţi ale Regatului. Știm că Ceaușescu a folosit masiv această pârghie, pentru a modifica semnificativ componența etnică a unor localități din Transilvania.

Ei, bine, nemţii de la DPA spun lumii care contează că românii erau majoritari DEJA, în Ardeal, la momentul Unirii! Un gest extraordinar pe care îl fac în folosul adevărului și al cauzei românești. Mai mult, ne dau un semn de simpatie și susținere, când precizează, din nou, perfect adevărat din punct de vedere istoric, că “reprezentanții celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat de asemenea anexarea la România.”

Sigur, germanii au emigrat, apoi, masiv în Germania, mai ales după 1990, ceea ce este firesc. Dar, susținerea germanilor de la DPA pentru cauza românească este mai mult decât evidentă! Și ce am făcut noi, cu gașca lui Meleșcanu-Iohannis-Hurezeanu? Am dat încă un semnal că nu înţelegem nimic, nici atunci când partenerii manifestă simpatie faţă de noi, de vreme ce îi înjurăm la greu, tocmai ca răspuns la asta! Adică, pentru că nu ne susţin promovând minciunile securisto-ceaușiste, pe care noi le-am ridicat la rang de Sărbătoare Naţională, după căderea lui Ceaușescu!

Am mai arătat ceva! Că nu recunoaștem și nu cunoaștem nici măcar Tratatele care ne-au dat o Ţară. Nici măcar pe Eroii care au făurit-o, doar pentru că Ceaușescu și minciunile lui securiste sunt mai importante decât Eroii, Ţara și Adevărul Istoric! Ei bine, pe așa ţară nu te poţi baza decât dacă o tratezi așa cum merită, ca pe o slugă! Și nemţii au înţeles! Și credeţi-mă, se vor întrebuința în acest sens, exact ca și până acum. Evident, nu sunt singurii. Aici îi bat, de departe, americanii, partenerul nostru strategic.

Acum, având în vedere cele de mai sus și văzând cine sunt românii care vă conduc, vă mai rămâne să ajungeți la constatarea la care a ajuns Donald Trump, cu privire la ţara lui! Dar, atenţie, nu vă spuneți asta decât în baie, cu apa curgând, căci, dacă află fârtații lui Meleșcanu-Tăriceanu-Iohannis-Dragnea, s-ar putea să vă grăbiți să ajungeți în Costa Rica. Și, credeţi-mă, au mijloace să afle! Folosite, chiar în această clipă, pe fiecare dintre voi! Enjoy!

Un Summit pentru Eternitate! Eternitatea Proștilor!

Acest text este un răspuns la un comentariu de pe blog, cu privire la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018. Am hotărât să răspund prietenului meu Valentin Neagoe, direct, printr-o postare și nu printr-un simplu comentariu. Comentariul la care răspund se află la adresa: (https://www.valentinstan.com/2018/04/21/dragnea-si-diplomatia-securitatii-pe-drumul-ierusalimului/comment-page-1/#comment-3050).

Textul meu este redactat într-o formulă rapidă, tip comentariu, diferită de postările clasice de pe acest blog, pentru a ţine pasul cu evaluările securiștilor de serviciu din România, care au umplut, deja, spațiile media, cu osanalele de rigoare la adresa celor doi lideri, Trump și Iohannis! Nu am prezentat, în acest text, traducerile obișnuite postărilor mele, cuvânt cu cuvânt, din limbile engleză și franceză. Așa cum am precizat, textul era destinat a fi comentariu. Pentru inițiați.

Europenii să plătească mai mult, altfel, pa!

Dragă Valentin, este exact așa cum am prevăzut pe acest blog. NATO este moartă, ba chiar mai mult decât am anticipat. Moartă cu crăci! Ce a făcut, joi, Trump este fără precedent în istoria Alianței. I-a băgat pe aliați în sesiune extraordinară, după ce a revenit asupra documentului summit-ului, convenit cu o zi înainte, adică aprobat de el!!! I-a amenințat pe aliați că, dacă nu dau câți bani vrea el, SUA pot să “go our own way!!!” (https://www.politico.eu/article/trump-threatens-to-pull-out-of-nato/).

Adică, i-a amenințat că se retrage din NATO!!! Bineînţeles că pretenția lui, de a ridica la 4% din PIB contribuțiile aliaților la apărare, a fost privită ca reacția unui nebun. Președinții Georgiei și Ucrainei au părăsit discuţia consacrată subiectelor de securitate legate de ţările lor, la fel înalții oficiali ai UE prezenți la întâlnire, doar pentru a se permite membrilor NATO să discute, din nou, “burden sharing”, contribuțiile la apărare, deși subiectul se epuizase cu o zi înainte și nu era pe agenda zilei de joi. Evident că nimeni nu a acceptat pretențiile acestui analfabet politic agresiv, care, așa cum am prezis, a rupt definitiv, cu acest prilej, SUA de Europa. Documentul Brussels Summit Declaration precizează foarte clar, la punctul 3, menținerea țintei de 2% din PIB, pentru apărare, la orizontul anului 2024:

All Allies have started to increase the amount they spend on defence in real terms and some two-thirds of Allies have national plans in place to spend 2% of their Gross Domestic Product on defence by 2024.” (https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en)

Mai mult, liderii țărilor europene, membre NATO, care nu suferă de sindromul slugărniciei cronice, de care suferă, pe linia Securităţii, unul ca Iohannis, au ieșit public împotriva aberațiilor lui Trump:

At a press conference later, Trump sidestepped a question about the threat, said he believed he had the authority to withdraw from NATO without congressional approval, and boasted that he had secured agreement for far larger spending commitments by allies — a claim swiftly refuted by others including Macron, who said leaders did not alter their declaration in any way in response to Trump.

“There is a communique that was published yesterday,” he said. “It’s very detailed … It confirms the goal of 2 percent by 2024. That’s all.” (https://www.politico.eu/article/trump-threatens-to-pull-out-of-nato/)

Și:

NBC News reported, “[I]t was not clear that Trump had actually extracted any new concessions from U.S. allies. The leaders of the 29-member nations released a 79-point joint declaration Wednesday, and French President Emmanuel Macron said Thursday that Trump [had not] secured new promises to increase funding from his partners at the summit.”

Indeed, the Associated Press quoted some NATO heads of state saying the opposite of what Trump said about future commitments. “Italy has inherited spending commitments that we haven’t changed,” Italian Premier Giuseppe Conte said. “So there is no additional spending.”

Macron added, that the official NATO communique “confirms the goal of 2 percent by 2024. That’s all.” (http://www.msnbc.com/rachel-maddow-show/trump-boasts-about-nato-commitments-dont-appear-exist)

Mai mult, francezii au anunţat că vor ajunge la 2% abia în 2025:

“À titre national, la France tiendra ses engagements et portera progressivement son budget de la défense à 2% du PIB en 2025.” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/FranceDiplomatie/PDF/ppfr2018-07-11.pdf)

Ceea ce apare clar și fără îndoială, dragul meu Valentin, este faptul că documentul oficial, cu privire la alocările pentru apărare, a rămas neschimbat, conform deciziei NATO de miercuri, adică 2% din PIB, până în 2024, în ciuda fanfaronadei ieftine și mincinoase a lui Trump. Omul care, în conferinţa de presă, a anunţat că a obținut nu știu ce măriri ale alocărilor peste 2%! Te-a păcălit până și pe tine.

„Prior to last year, where I attended my first meeting, it was going down — the amount of money being spent by countries was going down and down very substantially.  And now, it’s going up very substantially.  And commitments were made.  Only 5 of 29 countries were making their commitment.  And that’s now changed.  The commitment was at 2 percent.  Ultimately, that’ll be going up quite a bit higher than that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-press-conference-nato-summit-brussels-belgium/)

Vreau eu, vreau eu, Klaus, să plătesc mai mult!

Ceea ce nu l-a împiedicat pe penibilul și slugarnicul președinte al României să anunțe poporul român că este gata să ia din minuscula avere bugetară a României pentru a răspunde pretențiilor imbecile ale lui Trump, adică să crească alocarea de 2% spre culmile cerute de analfabetul de la Washington:

“(…) vom fi deschiși la o discuție pe cheltuielile pentru apărare. Este o discuție complicată, în condițiile în care toate sectoarele cer bani – și sănătatea, și pensiile, și salariile, și școlile. Însă, fără apărare și fără securitate, nu dorim să fim în România.” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-summitului-nato-de-la-bruxelles)

Ca și cum spitalele și școlile din România depășesc, cu mult, în performanță, instituțiile similare din Germania, care alocă doar 1,2% pentru apărare, căci, pentru cancelarul german, prosperitatea, educația și sănătatea germanilor sunt mult mai importante decât joaca inutilă de-a războiul, pentru apărarea în faţa Nimănui, ca să-i facă pe plac unuia ca Trump!

Și, ca să vedeţi că slugărnicia nu e bună nici măcar la Trump, dacă vine de la Iohannis, liderul român se lăudă că: “noi suntem la 2%!” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-summitului-nato-de-la-bruxelles)

Numai că, ghici ce? Deși încearcă, grețos, să-i facă pe plac președintelui american, anunțând că e gata să ia bani de la școli și spitale pentru aberațiile analfabetului miliardar, The Donald habar nu are că România dă, deja, pentru apărare, 2% din PIB! În sesiunea intempestivă provocată de Trump Alianței, americanul a înșirat ţările pentru care are oarece considerație, în baza celor 2%, România nenumărându-se printre ele:

“At the closed session – with no journalists present – Trump also called out the five members that have met the existing 2% defence spending target and 23 that have not.

According to newly published Nato figures, countries that meet or exceed that 2% target are: the US on 3.6%, Greece on 2.2%, Estonia 2.14%, the UK 2.10%, and Poland on 2%. France spends 1.8% and Germany 1.2%.” (https://www.theguardian.com/world/2018/jul/11/donald-trump-tells-nato-allies-to-spend-4-of-gdp-on-defence)

Asta, da, performanță! Să iei de la gura nevoiașilor din ţara asta penibilă, pentru a-l impresiona pe Trump, doar, doar vei fi, așa, ținut la putere, într-o Românie controlată de Securitate și ăla nici măcar să nu observe asta!!! Tare! Sigur, a spune proștilor că este nevoie de securitate, că ne atacă Rusia, e simplu în România. Și Ceaușescu făcea la fel! Așa i-a prostit pe români, că îi apără de ruși, pentru a-i face să accepte strângerea șurubului privațiunilor și suferințelor de tot felul, în favoarea unei dictaturi staliniste complete, întemeiate pe cultul personalităţii Stejarului de la Scornicești! S-a văzut cum ne apăra de ruși, în ultimele clipe ale dictaturilor comuniste în Europa, când Ceaușescu, însuși, îl implora pe Gorbaciov să intervină militar pentru a opri prăbușirea lui Erich Honecker, în Germania de Est! Românii au înghițit gălușca atunci, o înghit și acum! Chiar dacă Iohannis o să le spună să strângă cureaua pentru 4% din PIB, alocați pentru fiarele vechi ale lui Trump! Să ne apărăm de ruși, frate! Când super puternica și bogata Germanie, pentru care s-a înființat NATO, alocă doar 1,2% din PIB pentru apărare! Și, vorba lui Trump, ia gaze de miliarde din Rusia! Periculoși rău, rușii ăștia!

Să vedeţi ce circ al înfrățirii cu Putin va juca Trump, luni, pe 16 iulie! Iar Iohannis bagă mâna în buzunarul poporului român să ne apere de ruși, care au luat Crimeea de la Ucraina, iar același Trump o recunoaște la ruși! Să vezi când ne-or fura nouă, rușii, praful de pe tobă, cum o să vină, ca un leu, The Donald, să ne dea praful înapoi! Noroc că Iohannis nu asta așteaptă de la miliardar, ci doar încă un fotoliu pentru un nou mandat de președinte în România! Așa că, “aux armes, citoyens”!!! Băgați banul!

Nu mă voi mai referi la comunicatele pline de minciuni grotești ale lui Iohannis și ale presei securiste din România, cu privire la summit, la “centrele de comandă de trei stele” ale NATO, prin România, care una apar în documentul final și alta în gura lui Iohannis! Aș consuma zeci de pagini și nici nu mai am stomac pentru asta. Și aici, din nefericire, am avut dreptate, cum ne-am atins noi toate obiectivele și cum am adus noi NATO la Marea Neagră!!! Ne-am atins atât de multe obiective, încât Trump nici măcar nu știe că alocăm 2% pentru apărare!!!

“Sunt un geniu”! Le-am scos muzica din cap coreenilor! Și din difuzoare!

Apropo, Valentine, să urmărești conferinţa de presă a lui Trump, plină de tâmpenii bombastice, cum nu s-au mai pomenit! O să observi în ce situaţie penibilă l-a pus pe Pompeo, pe care l-a împins la microfon, să vorbească despre “istorica” lui ispravă cu Kim, exact când primise o întrebare despre viitoarea lui întâlnire cu Putin! Pompeo s-a fâstâcit, a îngăimat pierit ceva incoerent și, după câteva secunde, a dezertat de lângă microfon. Dar Trump “nu s-a lăsat”, deși nu e DNA-ul lui Kövesi! Și să vezi ce frumos a povestit el, Trump, despre cum a obținut de la Kim să înceteze “propaganda” și “muzica” de propagandă lansată de difuzoarele de la frontiera dintre cele două ţări coreene! Tare, nu-i așa? A obținut chestii, domne’, de la Kim, ce vorbești! Prietene, când te întâlnești cu el, spune-i din partea mea că e adevărat, difuzoarele, de la frontiera dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, nu mai transmit muzică și nici propagandă, exact ca urmare a rezultatului întâlnirii lui cu Kim! Doar că muzica și propaganda erau emise din difuzoarele Coreei de Sud, spre Coreea de Nord, nu invers, cum crede el!!! Valentine, spune tu, chiar atât de prost? Cum ai spune tu, veni, vidi vici! Sau cum aș spune eu: QUAM STULTUS SUM! Adică, iată, CÂT DE PROST SUNT! Uite aici:

THE PRESIDENT:  I think, just to finish on that, you know, it’s so important.  That was an amazing — really, an amazing meeting, I though.  And I really think that we established a very good relationship.  We’ll see where it all ends.  But there have been no missile tests.  There have been no research.  Where there has been — they have blown up a site; I hear they’re blowing up another site, missile site.  They’ve taken down all of the propaganda.  In fact, somebody said there’s no more music playing at the border line.  You know, the music was going on for many years.  They said recently that, “Wow, there’s no more of the heavy music and the propaganda.”  They’ve done a lot of things.  And we got back our three hostages.(https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-press-conference-nato-summit-brussels-belgium/)

Sau minutele 20:45-21:18, în aceeași conferinţă de presă:

South Korea takes down propaganda speakers at border (https://www.bbc.com/news/world-asia-43958366)

Nu-ţi mai scriu ce a zis despre Crimeea, pe care este gata să o recunoască la ruși, găsești tu, la minutele 15:58-16:56.

Evident, pentru că nimeni nu i-a spus care este indicele lui de inteligenţă, el crede că: “I’m a very stable genius.” Vezi tu, la minutele 9:40-10:05.

Mai știi, a spus că poate scoate America din NATO fără aprobarea Congresului, arătând că habar n-are că, pentru a înființa NATO, președintele Truman a avut nevoie de aprobarea Congresului (Senatul), prin celebra rezoluție Vandenberg, din 11 iunie 1948!!! Nu are idee pe ce se întemeiază securitatea statului american, pe care îl conduce! Vezi la minutele 7:09-7:38!

“Q: Thank you.  Maybe I’m being dense here, but could you just clarify: Are you still threatening to potentially pull the United States out of NATO for any reason?  And do you believe you can do that without Congress’s explicit support and approval?

THE PRESIDENT: I think I probably can, but that’s unnecessary”.(https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-press-conference-nato-summit-brussels-belgium/)

Ei, ăsta este omul pe care Iohannis și Securitatea întemeiază apărarea României și pe care tu îl “stimezi” atât!!! Dragnea îl stimează cel mai tare, de vreme ce este gata să încalce rezoluțiile Consiliului de Securitate, doar, doar o să-l susţină Trump împotriva lui Iohannis! Te iei cu mâinile de cap!

În rest, ce să-ţi mai scriu? Că s-a întâmplat tot ce am profețit pe blog-ul ăsta, legat de acest summit NATO? Sau, simplu, VENI, VIDI VICI? Ar mai fi mii de lucruri de povestit, dar am și eu nervi!

Oricum, dacă te întâlnești cu Iohannis, spune-i că am o soluție pentru el, ca să facă rost de bani pentru mărirea la 4% a alocărilor pentru apărare. Doar suntem patrioți, ce naiba, ne ajutăm între noi! Uite, aici, mai jos:

Reflecţii la înmormântarea unui Rege!

Majestatea Sa Regele Mihai I și-a luat rămas bun de la România! Într-o splendidă manifestare de ipocrizie, fast mortuar factice și aplauze. Norodul l-a aplaudat! Așa face norodul românesc! Merge la toate înmormântările! Și aplaudă. Ca la Ciuculete! Și atâţia alţii. Nimeni nu i-a spus norodului că pe regi nu-i aplauzi, cum nu aplauzi, în biserică, pe Dumnezeu! Regii sunt unși de Dumnezeu! În faţa Regilor te apleci pios, dacă au trecut la cele veșnice și, respectuos, dacă sunt în viaţă. Și atât!

Pe românii simpli nu-i bănuiesc de ipocrizie. Sunt prea călcați în picioare și prea ignoranți ca să aibă loc în suflet pentru măreția veșnică a ipocriziei. Securiștii din fruntea statului? O, da! Ei sunt maeștri la simulări și disimulări. Singurul lucru la care se pricep bine. Nu sunt prea multe de spus la această despărțire tristă de ultima speranță netrăită a românilor. Ne-a părăsit, plimbat pe afet, ultimul șef de stat supraviețuitor al Marii Coaliții care l-a înfruntat pe Hitler!

În 1990 era un bărbat în putere. Cu puţină vreme înainte, în ianuarie 1989, împăratul Hirohito al Japoniei se stinsese. Fusese și el șef de stat în Marele Război Mondial. Dar, pe partea greșită a istoriei! Mihai I al României, în 1990, era cea mai importanta personalitate istorică în viaţă a lumii. Un om în faţa căruia președinții Rusiei sau Americii s-ar fi înclinat cu respect! Un om care salvase România în cel mai crunt moment al destinului său. Un om asupra căruia Hitler aruncase condamnarea la moarte, cu ordine stricte pentru formidabila putere militară a Germaniei naziste. Un om pe care Securitatea lui Ceaușescu, la putere, în România, după ce Ceaușescu nu mai era, l-a fugărit cu transportoarele blindate pe drumul spre Curtea de Argeș! Ca să-l gonească, din nou, din ţară. Acum, îl duce la Curtea de Argeș cu trenul regal!

Norodul nu a reacţionat atunci când Regele era exilat a nu știu câta oară, după 1990. Acum îl aplaudă. Exact ca în 1992, când unii au crezut că Securitatea doarme. Nici vorbă! În 1990, la începutul anului, Partidul Naţional Țărănesc (PNŢ), alături de liberali, a încercat o demonstraţie. Corneliu Coposu dorea revenirea la speranță! Care speranță? PNŢ era puternic infiltrat de Securitate! De aceea a și dispărut, practic, astăzi! Dar, atunci, în 1990, zeci de mii de români au ieșit în stradă, pentru a înăbuși manifestarea țărăniștilor. Coposu a fost salvat de armată, care l-a “extras” din mijlocul norodului. Când a ieșit din transportorul blindat, i-a căzut căciula pe ochi, ca lui Ceaușescu, la Târgoviște. N-am să uit niciodată ce a strigat atunci poporul către Coposu, omul care-și năruise viaţa prin închisorile comuniste, pentru că România și Regele erau visele lui cele mai sfinte! Știu, “sfânt” nu are grad de comparație.

Norodul i-a strigat așa: “Coposu nu uita, asta nu e ţara ta!” Românii aveau dreptate! Asta nu era ţara lui! Atât Coposu, cât și Majestatea Sa au încercat tragic, până în ultima clipă, să creadă că România este încă un stindard pentru care merită să mori! Ei bine, li s-a întâmplat! Dacă a meritat, e altă poveste! Asta nu mai era ţara lor! Era ţara Securităţii Domnitoare peste poporul lui Ciuculete, nu al Majestății Sale. Asta este ţara în care învățăm la școală ce bravi am fost, cum i-au bătut Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare pe Turci și, mai nou, prin manuale, ce grozavă este Andreea Esca! Poporul lui Ciuculete nu va afla niciodată că nu i-am bătut nicicând pe turci sub domnitorii români, valahi sau moldoveni! Că, întotdeauna, am stat în genunchi sau am fugit, sub aceiași domnitori români, în faţa tuturor năvălirilor și vicisitudinilor! Că domnitorii români au fost, mereu, o adevărată molimă pentru oamenii sărmani, că i-au jecmănit, i-au siluit, i-au omorât și i-au lăsat pradă în drumul răului, ori de câte ori pielea proprie sau averea personală le-au fost puse în pericol.

Nu va afla niciodată că a fost un singur moment, la scara istoriei, când acest popor s-a ridicat din glod. Sub Regi! Atunci, Europa a aflat de noi și ne-a respectat, pentru prima oară! Atunci am stat mândri în faţa turcilor. Sub Carol I, care ne-a dat independenţa. Ferdinand Întregitorul, de care Iohannis uită să vorbească, atunci când trâmbițează, către norod, vorbe goale despre Marea Unire, ne-a dat o Ţară. A dat Pământ Norodului, norod căruia nimeni, dintre domnitorii lui români (cu excepția lui Cuza, patronul marilor scamatorii fiscale), nu-i dăduse, niciodată, nimic, în afară de siluire și moarte. Mult hulitul Carol al II-lea ar fi tras sabia pentru a apăra orice petic de ţară amenințat de vulturii Răsăritului, așa cum a spus-o în Consiliul Regal! L-am luat de la Estoril, în Portugalia, unde dormea liniștit, alături de femeia pe care a iubit-o, și l-am reînhumat într-o capelă sordidă ca o gheretă de vândut tichete ITB, undeva, pe o coamă de pământ umbrită, de pe lângă biserica voievodală de la Curtea de Argeș. Pe el, cu bune și rele, totuși, Regele Românilor! Mihai I ne-a salvat de o mie de ori, într-un război în care am fi pierit cu toții. De un singur lucru nu ne-a putut salva, bietul de El! De noi înșine!

Când Mihai a plecat, în 1947, toată ţara a plâns. Nu veţi vedea niciodată aceste imagini pe vreo televiziune de tip Ciuculete. Adică pe nicio televiziune românească. Poate, pentru că acele imagini nu mai există, iar românii care plângeau atunci, nici ei. România aceea a plâns! Plângeau trecătorii pe stradă, studenții pe treptele Universității, țăranii adunați înfiorați în jurul icoanelor, militarii în uniforma Regatului, câți nu fuseseră aduși pe tancurile sovietice. De ce plângeau acei români? Pentru că ei știau! Da, știau! Știau unde se vor întoarce! În glod! Știau că Regele lor pleca departe ţinând pe crucea blazonului Regal sufletul României adevărate, România lor, a tuturor.

Ce să mai știe românii din 1990, cărora Iliescu le spunea că împreună cu Regele se vor întoarce moșierii? Că “burghejii” își vor lua înapoi uzinele! Țăranii care furaseră țevile de la sistemele de irigații construite de Ceaușescu, pentru a-și face osie de căruță, după ce dăduseră năvală să devalizeze CAP-urile, s-au temut că Mihai le va lua țevile înapoi. Bravii muncitori de la IMGB și 23 August s-au temut că vine neamul lui Malaxa și îi lasă pe drumuri. N-a venit nimeni să ia țevile înapoi! Ba, țăranii noștri au putut fura liniștiţi și plăcuțele reflectorizante de pe parapetele autostrăzilor, pentru a și le pune pe căruță. Iar marile uzine s-au privatizat de mai multe ori, pe câțiva lei, pentru a da satisfacție mafioților locali și străini abil susținuți de Securitate. Fără nicio legătură cu Malaxa. Iar bravii muncitori, care “făceau ordine” prin 1990, au ajuns pe drumurile patriei tot apărând ţara de Regele ei legitim.

Și, totuși, există această dilemă teribilă. Cum poate un popor, cică eliberat de comunism, să aibă șansa să readucă istoria în făgașul ei firesc, prin a alege să fie condus de cea mai importantă personalitate istorică a lumii, și poporul ăla să opteze pentru un Iliescu? Sau un Băsescu? Sau un Iohannis? E ceea ce le spun studenților mei fără să îmi pese că nu va avea cine să îmi plătească pensia peste câțiva ani: Dragii mei, plecați din această ţară, mergeți într-o lume unde puteţi fi respectați, unde scursorile societăţii nu vă fac buget și nu vă umilesc, unde Securiștii noi și vechi nu se autopropun șefi de stat în aclamațiile poporului lui Ciuculete! Nimeni nu vă va lua din suflet România, așa cum o purtați voi acolo, oricare ar fi ea și oriunde aţi fi voi! Cum nu i-au luat-o nici lui Mihai I! Numai că România de azi a încetat să mai fie România! Sau, mai corect, poate că asta este România cea adevărată, nu cea care plângea la plecarea Regelui, în 1947, ci aceea care aplaudă, astăzi, la despărțirea fatală de singurul ei moment de grație Divină: Regele! Sincer, nu pentru Mihai I aș spune “Dumnezeu să-l ierte”! Ci, pentru România! Oricare dintre ele!

Și, Totuși, Cât de Proști Sunt Securiștii Proști din Vârful Ţării?

Exact atât de proști, s-ar putea spune! Pe 25 iunie 2017, am prezentat, la B1 TV (https://www.seenow.ro/movie-x-press-243581), o parte din dramoleta tutelară a României, ţară deșirată între prostie și securism! Pe 6 iulie, la cel mai înalt nivel, pe planetă, s-a confirmat întreaga analiză prezentată în emisiunea lui Sabin Orcan! Șoc! Nici măcar acum, securiștii proști, care conduc România, nu au înţeles nimic! De aceea, voi fi foarte scurt în acest text. Și mă voi adresa doar inițiaților care frecventează, constant, acest blog. Poate și pentru că m-am cam săturat să fiu lucid când guvernează proștii. Sau, cum spunea Henry de Montherlant, în romanul său genial, Les Filles: “Nimic nu mă poate face să nu fiu lucid – și asta tot timpul (…) Luciditatea mea înspăimântă lumea, dar pe mine nu mă sperie niciodată. Mă amuz de ea, e un monstru pe care l-am îmblânzit” (Rien ne peut faire que je ne sois pas lucide – et lucide toujours…Ma lucidité effraye les gens, mais moi elle ne m’effraye jamais. Je m’en amuse, c’est un monstre que j’ai apprivoisé).

Sigur, ar fi mai util să îmblânzești proști, nu monștri, fie și pentru simplul motiv că monștrii nu ajung niciodată în fruntea statului. Proștii, tot timpul! Și oricât de lucid aș fi, tot nu înţeleg de ce mulțimea proștilor de rând optează, întotdeauna, la alegeri, pentru teatrul ieftin din fruntea ţării. Teatru unde cei mai proști dintre ei sunt aleși să joace eterna comedie a lucidității grave, cu morgă de stat, cumpărată, mereu, de la Securitatea lui Ceaușescu. Alfred Jarry descifrase, atât de enigmatic, teribila dilemă în care se zbat proștii de rând din România: “Cred că problema este pe deplin rezolvată și anume de a ști dacă teatrul trebuie să se adapteze la mulțime sau mulțimea la teatru” (Je crois que le question est définiment tranchée de savoir si le théâtre doit s’adapter à la foule ou la foule au théâtre). Simplu: proștii își merită teatrul!

Pe 25 iunie, v-am vorbit despre întâlnirile lui Iohannis cu Trump, Merkel și Macron la Bruxelles, Washington, Berlin. V-am vorbit despre lecţia umilinței administrată lui Iohannis, pe nerăsuflate, de toţi acești lideri. Sigur, mulţi ar putea spune că, deh, România nu poate mai mult! Că doar nu o să ne comportăm cu Trump cum s-a comportat Macron, la Bruxelles, atunci când l-a trecut pe american în rândul patru, ca ordine de precădere la salut!

Macron appears to swerve away from Trump at NATO summit-0:59min

Sigur, Macron e francez! Mare civilizație, mare luciditate. Dar, dacă vorbim despre cultura strânsului mâinii și a salutului politicos, cum se face că doamna Agata Kornhauser-Duda, soţia președintelui Poloniei, este doar poloneză și, totuși, o adevărată Macron a demnității naționale în faţa lui Trump, pe 6 iulie curent?

Polish first lady ignores Trump rejecting handshake to greets Melania-1:47min

https://www.youtube.com/watch?v=YvlAyVzdi6Y

Hm! Pe 25 iunie, i-am spus lui Sabin că articolul V din Tratatul de la Washington, care guvernează NATO, este zero barat, deoarece garanția juridică, în materie de apărare colectivă, pe care o conţine, este extrem de slabă, aliații (ne interesează, aici, americanii) venind în sprijinul celui atacat, după cum crede fiecare că este necesar (as it deems necessary). Plaja de acțiune este între zero și plus infinit. I-am spus atunci că Trump nu va da nimănui, niciodată, garanții de securitate împotriva Rusiei, cu tot articolul V, care este, după 1990, doar o “bere răsuflată”, cu efect propagandistic! Vezi intervalul dintre minutul 29:10 și minutul 31:20.

Valentin Stan X-Press-25 iunie 2017-02:00:01ore

https://www.seenow.ro/movie-x-press-243581

Ghici, ce? Înainte de a ţine un discurs, în Piaţa Krasiński, la Varșovia, pe 6 iulie, în care a reiterat “atașamentul” său faţă de articolul V, ca în teatrul despre care ne vorbește Alfred Jarry, The Donald a participat la o conferinţă de presă cu președintele Poloniei, Andrzej Duda. În faţa unei întrebări, pentru care nu era pregătit special, dar la care putea răspunde “perfect” și sculat din somn, omul a precizat că nu dă niciun fel de garanții Poloniei, în cazul în care este atacată de Rusia, deși, în Polonia, sunt mii de militari americani!!! (Trump: “n-am discutat garanţii și nu am fost, într-adevăr, în poziţia de a discuta garanţii)”. Vezi intervalul dintre minutul 20:18 și minutul 21:02.

FULL President Donald Trump Tears into FAKE NEWS at Press Conference with President Duda Poland 7/6-26:03min

Wow! Cuvintele lui Trump au desființat, pur si simplu, NATO și legenda tâmpită legată de articolul V, atât de îndrăgit de presa securistă din România. Priviţi faţa stânjenită a președintelui polonez!

Ce credeţi că a înţeles Iohannis? Iată ce a prins din discursul lui Trump de la Three Seas Initiative Summit:

“(…) Conținutul discursului principal, al Președintelui Trump, a fost foarte bun. A reiterat faptul că Articolul 5 este, evident, foarte important și va fi întru totul respectat de Statele Unite. Este articolul din contractul NATO, dacă pot să mă exprim așa, care garantează că orice țară sprijină orice altă țară, dacă este nevoie” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-la-summitul-initiativei-celor-trei-mari).

Pentru conformitate, urmăriți intervalul dintre minutul 1:06 și minutul 1:38.

Declarație de presă susținută la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (Varșovia)-7:43min

Adică, Iohannis a înţeles că acolo este o garanție dată de SUA. Atenţie, garanţie de securitate care se angajează nu atunci când America “crede necesar”, ci atunci “când este nevoie”! Ce să faci cu un asemenea președinte? Sigur, nu era nevoie să strige în gura mare că SUA nu ne vor apăra, niciodată, în faţa Rusiei și că Trump este un șmenar ieftin, dar putea să TACĂ DIN GURĂ! Că, slavă Domnului, are chemare și har pentru așa ceva! Sigur, Prostia și Securitatea merg mână în mână! Nu Securitatea României, ci a lui Ceaușescu!

A, să nu uit! Mai ţineţi minte ce “frumos” a spus Trump, la Washington, pe 9 iunie, în conferinţă de presă cu Iohannis, că nu a discutat problema ridicării vizelor pentru românii care călătoresc în SUA? (“Nu am discutat acest subiect”- We didn’t discuss it.) (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press). Urmăriţi intervalul dintre minutul 20:33 și minutul 21:40.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

https://www.youtube.com/watch?v=IIVNh-X0M9Q

Ei bine, președintele polonez Duda nu a ezitat și nu s-a sfiit să-i pună pe tapet, orgoliosului american, problema esenţială din relaţia bilaterală, care este nevoia ridicării obligativităţii vizei pentru cetăţenii polonezi care călătoresc în SUA.

În comentariul meu de pe acest blog, din 2 iulie 2017, am scris așa, cu referire la ce avea să se întâmple pe 6 iulie: “Polonezii vor discuta despre visa waver cu Trump, deși nu se vor anunţa dezvoltări pozitive imediat. E drept, Trump este imprevizibil, dar nu cred că veţi auzi, după întâlnirile cu liderii polonezi, formulări de tipul “nu am discutat” despre ridicarea vizelor, ca în cazul trist al întâlnirii Trump-Iohannis. Mai degrabă, nu vor zice nimic, lăsând negocierile să curgă. Fiindcă polonezii chiar negociază asta.” Așadar, s-a întâmplat exact așa cum am scris eu! Președintele polonez apără interesele cetăţenilor săi în faţa lui Trump, nu cum face Securitatea lui Ceaușescu și “iubitul” nostru președinte, în ceea ce-i privește pe români.

Și am mai scris, tot pe 2 iulie, în același comentariu, anticipând discursul din 6 iulie al lui Trump, că există o diferenţă între “slugărnicie + prostie și demnitate + statesmanship”. Și că, din acest motiv, sunt “câteva lucruri pe care le veţi auzi de la Trump despre Polonia și pe care nu le-aţi auzit, niciodată, de la un președinte american despre România! Și nici nu le veţi auzi vreodată, cu privire la ţara noastră! Pentru că așa cuvinte nu se exprimă cu privire la slugi”. Ce-ar fi să mă verificați? Nu mă mai obosesc să traduc sau să reproduc discursul lui Trump din Piaţa Krasiński (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/07/06/remarks-president-trump-people-poland-july-6-2017). Vezi aici:

WOW President Donald Trump’s INCREDIBLE Speech To The People Of POLAND 7/6/2017 AMAZING TRUMP SPEECH-42:35min

Doar ca flavour, cum sună aceste cinci paragrafe?

“America loves Poland, and America loves the Polish people.”

“Poland is the geographic heart of Europe, but more importantly, in the Polish people, we see the soul of Europe.  Your nation is great because your spirit is great and your spirit is strong.”

“In those dark days, you have lost your land but you never lost your pride.”

“Poland is a land of great heroes. And you are a people who know the true value of what you defend.”

“The story of Poland is the story of a people who have never lost hope, who have never been broken, and who have never, ever forgotten who they are”.

În rest, ce-ar mai fi de spus? E unul care conduce România, Iohannis! Și, în spatele lui, sunt românii! Ordonați de Securitatea lui Ceaușescu! Așa, ca în sketch-ul lui Dave Allen! Nimeni nu vrea să sugereze că cineva ar fi prost ca o sardină!

Dave Allen sketch 1-1:01min

Securiștii Proști în Faţă, România e în Ceață!

Într-o ţară în care minciuna liderilor la vârf a depășit stadiul de reformă “morală” a angajamentului politic și a trecut în hedonism, împachetând în plăcere supremă impotența intelectuală, ca unic criteriu al succesului, marea masă a stupizilor se teme din ce în ce mai puţin! Și se simte bine! De pildă, nu se teme deloc să iasă în stradă pentru a striga “DNA să vină să vă ia!”. Și nici să se bată pentru a perpetua la putere, în România, un regim al imposturii “înarmate” de tip Negulescu, firma și simbolul procuraturii lui Kövesi, care leagă lanţul trofic al infractorilor periculoși de gena perpetuă a Securităţii atotstăpânitoare de calibrul Florian Coldea/Sabin Iancu (https://www.luju.ro/institutii/servicii-secrete/a-cazut-locotenentul-lui-coldea-seful-sri-prahova-col-sabin-iancu-a-fost-pus-la-dispozitia-conducerii-sabin-iancu-om-de-incredere-al-lui-coldea-a-fost-acuzat-de-sebastian-ghita-si-senatorul-daniel-savu-de-legaturi-periculoase-cu-procurorul-mircea-negulesc).

Nu se teme să-și asume, în stradă, rolul de Parlament capabil să desfiinţeze proiectele de lege din Parlamentul legitim ales și să defileze cu acest trofeu al “destructurării” mecanismului de legiferare, sub flamura “democratică” a anulării urnelor sub ploaia de lumini din blitzul telefoanelor mobile! Ce frumos! Toată presa occidentală aplaudă! Bravo, bravo! (https://www.theguardian.com/world/video/2017/feb/06/romanians-create-sea-of-light-with-phones-at-anti-government-protest-video).

Securitatea și “sfârșitul minciunilor”

Nu se teme deloc să-l susţină, în continuare, pe președintele “demonstrangiu” împotriva guvernului, mai ales că Securitatea o sprijină pe ea deschis, ca să-l sprijine și ea pe Iohannis, pentru răsturnarea guvernului, după cum “recunoștea” ghiduș, însuși șeful Securităţii, un domn Hellvig, pe numele lui public, în plin tumult al protestelor de stradă, pe 15 martie 2017:

“Mă bucur că avem semne ale unei participări civice solide, care oferă încredere pentru viitor. O participare civică solidă înseamnă preocupare pentru exprimarea nemulțumirii, dar și implicare zi de zi în contestarea abuzului, în îmbunătățirea serviciilor publice, în întărirea cooperării toleranței spiritului asociativ a societății civile”. (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hellvig-mai-si-sri-nu-duc-razboaie-diferite-doar-armele-difera-688139).

Este pentru prima oară, în istoria serviciilor secrete din Calea Lactee, când un șef de serviciu secret aplaudă public “implicarea zi de zi în contestarea abuzului” a “societăţii civile”, ca și cum taraba pe care o conduce este un fel de CTC ceaușist, Control Tehnic al Calităţii, de unde este obligat să supravegheze cantitatea și calitatea șpanului emis de strungul întreprinderii, pentru a menţine valoarea produsului finit. De unde și nemulţumirea oamenilor muncii, strâns uniţi în jurul partidului și gata să împlinească cincinalul în patru ani și jumătate, atunci când vreun strungar nu-și face norma! Abuzul acesta se cere contestat la întrunirea BOB, adică a Biroului Organizației de Bază.

Ei, atunci când Securitatea, prin șeful ei, anunță pe stupizi că-i aplaudă pentru că ies în stradă, ghici cu ce se ocupă Securitatea aia? Care Securitate, peste tot în lume, are cu totul alt job description decât să laude societatea civilă pentru ieșitul în stradă! Nu că n-ar merita să fie lăudată, mânca-o-ar mama de societate civilă! Și de Securitate, că tot aia e, aici, în România!

Sincer, îl cred pe cuvânt pe Guillaumme Apollinaire, care spunea, ușor insidios, în Alcools-urile sale de la Gallimard că, “la sfârșit, minciunile nu mă mai înspăimântă” (À la fin les mensonges ne me font plus peur). Nu prea știu la care sfârșit se referea Guillaumme, dar știu la care sfârșit mă refer eu. Sfârșitul iluziei că România n-ar fi controlată total de Securitatea lui Ceaușescu. Sunt unii fraieri care au impresia că Securitatea lui Ceaușescu nu mai există, fiindcă securiștii Epocii de Aur au dispărut fizic. Nici nu mă obosesc să-i lămuresc pe acești stupizi de ce Securitatea lui Ceaușescu este mai puternică acum decât pe vremea lui. Pe vremea titanului de la Scornicești, Securitatea era controlată de partid! Acum, ea controlează tot!

Penibilii care ies în stradă sub sigla Securităţii de care habar nu au, având impresia că sunt fisticul schimbării morale a României, nu prea au alură de Robespierre. Fie și pentru simplul motiv că Robespierre este depășit total de revoluţia Securităţii, comparativ cu lumea revoluţiei sale iacobine. În care franțuzul își permitea reflecţii de tipul:

“În sfârșit, venea o vreme când tiranii, obosiţi de rezistenţă, și poporul obosit de tiranie, provocau, după plac, o criză ce inevitabil distrugea sau salva patria” (Enfin, le temps était arrivé où les tyrans, fatigués de la résistance, et le peuple de la tyrannie, provoquaient à l’envi, une crise qui devait perdre ou sauver la patrie.) Ei bine, Securitatea nu obosește niciodată în România. Iar pe români, oricât de mult i-ar obosi tirania, îi revigorează prostia. Așa că patria noastră nu cunoaște niciunul dintre “pericolele” despre care vorbește ilustrul iacobin. Nici acela de a fi distrusă, nici acela de a fi salvată! Așa că rămâne securistă până la “sfârșitul” de care vorbea Apollinaire, acela când minciuna nici măcar nu ne mai înspăimântă și putem sta liniștiţi cu ea la masă!

Un mare orator al antichităţii, Cicero, spunea, în Republica sa, că, “dacă ar fi să alegi între trei situaţii, fie să comiţi nedreptatea fără să suporţi consecinţele, fie să o comiţi și să suporţi consecinţele, fie nici una nici alta, cel mai bine este să optezi pentru a comite nedreptatea fără a suporta consecinţele” (Nam cum de tribus unum est optandum, aut facere iniuriam nec accipere, aut et facere et accipere, aut neutrum, optumum est facere inpune…). Aceasta este definiţia pe care se așază o societate coruptă și primitivă, controlată la vârf de indivizi care nu răspund pentru ceea ce fac, decât dacă sunt excluși din sfera puterii! Aceasta este România! Puterea nu este niciodată răspunzătoare pentru nedreptăţile comise. Iar, în România, Puterea este Securitatea! Oricât de proști sau ticăloși, incompetenţi sau corupţi, oriunde ar fi plasaţi, la vârful sau la baza Puterii, în afaceri sau administraţie, la DNA sau la SRI, la MAE sau la Președinţie, la Guvern sau la Parlament, la Camera de Comerț sau în Board-ul  unei multinaţionale, la jaful Microsoft sau la șmenul EADS, “băieţii” nu dau socoteală! Sunt de-ai noștri! Și se ghidează după regulile lor, cu rudele și apropiaţii lor în funcţii, cu informatorii și slugile lor din Justiţie și Procuratură, cu arsenalul dosarelor de supraveghere ilegală, la care supun inclusiv pe stupizii care le fac treaba în stradă, zbierând pentru “democraţie”, sub îndemnul Președintelui! Hm, deștept latinul!

Povești fictive cu și despre Securitate

Ar fi trebuit, de pildă, să vă arăt, în februarie 2016, cum lucrează Securitatea. Atunci când Consiliul European a emis concluziile reuniunii din 18-19 februarie (http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/02/19-euco-conclusions/). Concluziile cu pricina se voiau rezultatul negocierilor dintre guvernul conservator al Regatului Unit și sistemul comunitar, pentru stabilirea unor derogări de la tratatele constitutive și legislaţia secundară comunitară, pe care Bruxelles-ul și ţările membre UE le-ar fi oferit britanicilor pentru a rămâne în Uniune. Aceste concesii, dacă ar fi fost limitate la teritoriul Regatului și ar fi afectat pe românii de acolo și tot ar fi fost un dezastru pentru interesele României, dacă ne raportăm strict la ce conţine documentul Consiliului European. Atenţie, documentul fusese negociat de Statul Român în frunte cu Klaus Werner Iohannis.

Ţări influente din Uniune, cum ar fi Germania, Franţa, Austria, au folosit momentul concesiilor, pe care UE le-ar fi oferit Marii Britanii ca să rămână în sistemul comunitar, pentru a extinde restricţiile la accesarea pieței muncii și a beneficiilor sociale derivative, ca și restrângerea libertății de mișcare, la întreg spaţiul comunitar. Adică, ce ar fi suferit românii care trăiesc în Regatul Unit s-ar fi aplicat, în proporţie covârșitoare, automat, pe tot teritoriul UE, dacă Marea Britanie rămânea în sistem. Referendumul britanic din 23 iunie 2016 s-a pronunţat pentru Brexit, așa că românii au rămas cu problemele din Regatul Unit (dacă Regatul iese din sistemul UE), dar nu și cu extinderea lor automată pe întreg teritoriul comunitar, deoarece derogările la legislaţia comunitară, din documentul Consiliului European din februarie 2016, erau valabile doar dacă britanicii respingeau Brexit-ul. Plecând de la rezultatul negocierilor pentru România, negociatorii români au produs un dezastru “măreţ” în istoria relaţiilor diplomatice ale ţării și au minţit în Parlament, la nivelul lui Iohannis, atunci când au prezentat dezastrul drept expresie a grijii pe care președintele o manifesta pentru interesele românilor! Practic, directiva 38 din 2004, cu privire la libertatea de mișcare în spaţiul comunitar, era anulată, cu precădere pentru români, deși Iohannis a anunţat expres, și înainte și după Concluziile Consiliului European din 18-19 februarie 2016, că nu va accepta limitarea libertăţii de mișcare!

Dar, știţi ceva? Aș fi scris cam mult! Și mai am și altă treabă decât să scriu zeci de pagini despre Securitate, într-o ţară de penibili, care au impresia că merg la vot ca să aleagă președinţi și parlamente, urmând, apoi, să iasă în stradă, din când în când, să strige “DNA să vină să vă ia” pentru glorificarea lui Ceaușescu! Sireacul geniu al Carpaţilor, a fost răzbunat de soartă cum nu și-ar fi imaginat! Dar, din fericire pentru cititorii acestui blog, se mai întâmplă și lucruri care oferă imaginea Securităţii fără să fie nevoie să scriu zeci de pagini. Lucruri mai simple! Haioase chiar! Dramatice pentru România, bineînţeles! Dar care încap, ca demonstraţie, într-un număr limitat de pagini! Așa că hai să vă învăţ cum se lucrează la Securitate!

Să ne imaginăm următoarea situaţie ipotetică. Premierul Grindeanu merge în vizită oficială în SUA și se întâlnește cu președintele Trump! În America, exact în timpul vizitei premierului român, fenomene meteo extreme produc pagube imense în statul american Colorado! Ies amândoi în conferinţă de presă. Ca să fie amabil cu gazda sa, Grindeanu spune, la începutul intervenţiei sale în faţa presei, câteva cuvinte legate de situaţia critică din statul Colorado. Exprimă convingerea că americanii vor surmonta aceste vicisitudini și vor reconstrui rapid infrastructura compromisă de vremea extremă. Iată un extras din conferinţa de presă fictivă:

Grindeanu:  Domnul președinte, doamnelor și domnilor, aș vrea să încep prin a exprima convingerea că poporul american va depăși rapid situaţia critică din statul Colorado, acolo unde topirea zăpezilor de pe masivul Kilimanjaro a produs pagube imense. Abnegaţia și spiritul de sacrificiu al americanilor…(întrerupt de Trump)

Trump: Domnule Prim-Ministru, cu tot respectul, mă scuzaţi că vă întrerup, dar muntele Kilimanjaro nu se află în statul american Colorado, ci în Tanzania, Africa!

Să ne oprim aici! Mai întâi, credeţi că e posibil ca Grindeanu să spună așa ceva de faţă cu Trump, plasând muntele Kilimanjaro în SUA? O să spuneţi: IMPOSIBIL! Omul are un dosar întocmit de MAE în orice vizită oficială! Chiar dacă nu știe el cum e cu muntele Kilimanjaro, are dosarul vizitei, are o armată de diplomaţi și experţi guvernamentali pe lângă el, nu poate greși! Sigur, eventuala lipsă de cunoștințe geografice elementare a premierului român nu ar fi o piedică în calea relaţiilor româno-americane, dar, să recunoaștem, o situaţie ca cea imaginată mai sus ar fi penibilă pentru România.

OK, să mergem mai departe! Grindeanu primește replica lui Trump și își continuă intervenţia concentrându-se pe aspectele relaţiilor bilaterale, fără a mai face referiri la statul Colorado! Conferinţa de presă se încheie, vizita oficială se încheie și ea, iar premierul român se întâlnește cu jurnaliștii din ţară, care l-au însoţit la Washington DC, pentru precizări înainte de întoarcerea acasă:

Grindeanu: Dragii mei, vizita în SUA a fost excelentă, volumul de contacte ca și calitatea lor au confirmat relaţia de parteneriat strategic activ între cele două ţări. Sigur, au fost și momente mai puţin plăcute, în timpul vizitei, nu legate de relaţiile bilaterale, ci de situaţia critică din Colorado, unde topirea bruscă a zăpezilor de pe Kilimanjaro a obligat autorităţile federale să intervină…”

Oops! OK, am înţeles, așa ceva este imposibil de prima dată! Cum ar putea fi posibil a doua oară, mai ales că premierul a aflat, chiar din gura lui Trump, în conferinţă de presă, că nu există niciun munte Kilimanjaro în Colorado!!! Cum să reiei public aceeași tâmpenie, după ce a fost infirmată, tot public, de interlocutor? Și de harta fizică a lumii! Ei bine, tehnic este posibil! Înţeleg, nu vă vine să credeţi! Da, se poate! Într-un singur caz. Dosarul unei vizite oficiale, la nivel înalt, este pregătit de Ministerul de Externe, el însuși o anexă a Securităţii. Dar, în afară de dosarul MAE, oficialul român mai primește informaţii direct de la diversele servicii de Securitate, în dosare separate sau nu, în funcţie de situaţie.

Să zicem că dosarul furnizat de Securitate lui Grindeanu conţine tâmpenia cu muntele Kilimanjaro! Să zicem că Grindeanu știe, fără să fie ajutat de Trump, că muntele cu pricina nu este în SUA. De ce vorbește, atunci, despre Kilimanjaro, ba chiar o face și după ce Trump l-a atenţionat că este în eroare? Simplu! În logica puterii absolute a Securităţii, premier sau președinte subordonat, nu vei spune niciodată altceva decât ce scrie în dosarul de la Securitate! Chiar dacă știi că ce scrie acolo este un cretinism patentat. Chiar dacă ești umilit public de un înalt demnitar din ţara unde te afli, pentru că enunţi cretinismul din dosarul furnizat de Securitate. Sub Ceaușescu, pentru o greșeală de o virgulă, din fraza furnizată de Securitate la o întâlnire internaţională, puteai să-ţi închei cariera la beci.

Această perspectivă bântuie și acum orice oficial român! Mai bine greșesc cu Securitatea, decât să am dreptate împotriva ei. Pe vremea lui Ceaușescu, această maximă avea formularea originară: Mai bine să greșești cu partidul, decât să ai dreptate împotriva partidului! Așa rămăsese de pe vremea lui Lenin. Și se vedea clar cine conducea România, comparativ cu situaţia de acum. Căci, pe vremea lui Ceaușescu ajungeai în beciurile Securităţii dacă ieșeai din cuvântul Partidului/Ceaușescu, pe când acum, cuvântul este al Securităţii. Și atunci și acum, monitorizarea și controlul erau exercitate de Securitate; sub Ceaușescu era o slugă a dictatorului, după Ceaușescu, stăpâna absolută a ţării și a poporului ei! Am fost martor la situaţii când șeful unei delegaţii românești enunţa aberaţii în faţa unor diplomaţi străini, fără ca acele enunţuri să fie spuse în interesul României, ci doar pentru că un imbecil de la Securitate, total analfabet în domeniu, le pusese în dosarul vizitei! Iar imbecilul era de neatins, deși făcea tipul acesta de erori din vremuri “imemoriale”! Era de “bază”!

Cu legea pe lege călcând…

O să ziceţi: ne pierdem vremea! Ce facem aici? Inventariem situaţii ipotetice stupide? Răspunsul este îngrozitor de simplu: situaţiile ipotetice prezentate sunt depășite cu mult de realitate. Uite, pe 9 mai 2017, chiar s-a întâmplat povestea cu Grindeanu-Trump! În realitate! Și nu așa cum am prezentat-o eu! Mult mai grav! Cu afectarea intereselor României! Ce ziceţi de asta? Pe 9 mai, Grindeanu nu s-a aflat în SUA, este adevărat! S-a aflat în Austria, la Viena, unde s-a întâlnit cu Christian Kern, cancelarul austriac! Agenda discuţiilor a fost foarte complicată, deși cei doi s-au străduit să ascundă publicului disensiunile profunde dintre ţările lor!

Austria se pregătește, printre altele, să introducă legislaţie împotriva acquis-ului comunitar, care ar reduce agresiv alocaţiile pentru copiii românilor care lucrează acolo. Pe linia formulelor de compromis conţinute în documentul Consiliului European din februarie 2016, despre care am scris mai sus. Grindeanu avea nevoie de o întâlnire cu Kern. Nu pentru că ar putea rezolva ceva în favoarea românilor. Securitatea nu este interesată, iar nivelul intelectual al celor care populează administraţia Grindeanu, în acest moment, sub control securistic, nu permite nicio șansă pentru românii din spaţiul comunitar non-românesc. Formula îl include pe Klaus Iohannis!

Atunci, ce căuta Grindeanu la Viena? Simplu! Diplomaţia securistică organizează astfel de întâlniri, nu pentru a rezolva probleme, ci pentru a da impresia, în ţară, că guvernul este preocupat și rezolvă problemele! Cum se face? Grindeanu se întâlnește cu Kern! Nu știe nici dracu’ ce a vorbit cu el! Iese în conferinţă de presă cu Kern și prima întrebare care se adresează celor doi este o întrebare pusă de Securitate (jurnaliști care primesc textul întrebării de la Guvern/Securitate și care trebuie să o adreseze aidoma). Grindeanu are răspunsul “pregătit” la întrebarea “pregătită” și inventează ceva de genul: m-am preocupat de problema de interes pentru români, am discutat cu omologul, bla, bla, bla! Ei bine, presa românească, total controlată de Securitate, va prelua exact aceste cuvinte ale lui Grindeanu ca fiind poziţia oficială a României prezentată răspicat Austriei! Iată cum premierul român s-a bătut pentru români la Viena.

Kern nu are niciun motiv să-i închidă gura lui Grindeanu, în conferinţa de presă, chiar dacă Grindeanu minte când spune că ar fi prezentat răspicat punctul de vedere românesc în întâlnirea oficială. Kern își va vedea liniștit de legile lui antiromânești, după întâlnirea cu premierul de pe Dâmboviţa. Sigur, răspunde și el întrebării adresate de presa de la București! Ei, în mod normal, totul se termină cu “bine”. Fiecare își spune poezia, iar stupizii din România află, din presa securistă, că la Viena a fost bine, merită să votăm din nou cu PSD! Toate astea cu o condiţie! Ca domnul Kern să nu vrea să-și bată joc de Grindeanu! Să-l umilească! Și pe el, și pe România. Mai ţineţi minte?

Trump: Domnule Prim-Ministru, cu tot respectul, mă scuzaţi că vă întrerup, dar muntele Kilimanjaro nu se află în statul american Colorado, ci în Tanzania, Africa!”

Exact așa, dar mult mai grav! Acum, reţineţi, când doi premieri ies la declaraţii de presă, după convorbiri oficiale, diplomaţii valoroși ai celor două părţi convin ce teme să se abordeze în conferinţa de presă și cei doi șefi de guvern urmează o linie agreată de răspunsuri la întrebările presei. Dacă ai, însă, întrebări în presă aranjate de Securitate și ai de gând să răspunzi la ele cu minciuni, pentru consum intern, în România, nu ai cum să stabilești o linie agreată de răspunsuri la presă, împreună cu omologul austriac! Înţelegeţi, boieri dumneavoastră?

Înainte de a trece la povestea Grindeanu-Kern, după modelul fictiv Grindeanu-Trump, să facem o scurtă introducere în legislaţia comunitară în speţă, ca să înţelegem mai bine drama Românei condusă de Securitate! Și ce s-a întâmplat la Viena! Încă din anul 1992, când s-a semnat Tratatul de la Maastricht, cetăţenii din ţările membre ale UE au devenit beneficiarii “cetăţeniei europene”, concept codificat juridic și generator de drepturi pentru aceștia. Drepturile care ne interesează, aici, se referă la libertatea de mișcare, rezidenţă și muncă în tot spaţiul comunitar, drepturi de care se bucură și românii, astăzi, ca cetăţeni ai unei ţări membru UE, prin care au calitatea de “cetăţeni europeni”.

Iată de ce românii, după aderarea României la Uniune, nu mai pot fi consideraţi sau numiţi, în spaţiul comunitar, imigranţi. Categoria imigranţilor este o categorie neacoperită în drepturi de tratatele constitutive ale UE, se referă la cetăţeni din ţări necomunitare, iar aceștia nu se bucură de drepturile conferite de calitatea de cetăţean european. Această calitate este apanajul românilor, francezilor, germanilor, italienilor etc., ca cetăţeni ai unor ţări membre. Baza legală a statutului de cetăţean european este dată de articolul 3(2) din Tratatul cu privire la Uniunea Europeană, articolul 21 din Tratatul cu privire la Funcţionarea Uniunii Europene, Titlurile IV și V din același tratat, articolul 45 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/en/displayFtu.html?ftuId=FTU_2.1.3.html).

Iată ce spune articolul 3(2) din Tratatul de la Lisabona:

Article 3(2)

The Union shall offer its citizens an area of freedom, security and justice without internal frontiers, in which the free movement of persons is ensured in conjunction with appropriate measures with respect to external border controls, asylum, immigration and the prevention and combating of crime.” (http://www.lisbon-treaty.org/wcm/the-lisbon-treaty/treaty-on-european-union-and-comments/title-1-common-provisions/4-article-3.html).

Adică:

“Uniunea va oferi cetăţenilor săi o zonă de libertate, securitate și justiţie fără frontiere interne, în care libera mișcare a persoanelor este asigurată în concordanţă cu măsuri corespunzătoare referitoare la controlul de frontiere externe, azil, imigraţie și prevenirea și combaterea infracţiunilor”.

Articolul 21(1) din Tratatul cu privire la Funcţionarea Uniunii Europene:

Article 21

(ex Article 18 TEC)

  1. Every citizen of the Union shall have the right to move and reside freely within the territory of the Member States, subject to the limitations and conditions laid down in the Treaties and by the measures adopted to give them effect.” (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT).

Adică:

“1. Orice cetăţean al Uniunii va avea dreptul să se miște și dreptul de rezidenţă liberă pe teritoriul Statelor Membre, supus limitărilor și condiţiilor stabilite de Tratate și în concordanţă cu măsurile adoptate pentru aplicarea acestora”.

Carta Fundamentală a Drepturilor Omului a UE:

Article 45 – Freedom of movement and of residence

  1. Every citizen of the Union has the right to move and reside freely within the territory of the Member States.” (http://fra.europa.eu/en/charterpedia/article/45-freedom-movement-and-residence).

Adică:

“1. Orice cetăţean al Uniunii are dreptul să se miște și dreptul de rezidenţă liberă pe teritoriul Statelor Membre”.

Trei lucruri pe care trebuie să le reţineţi plecând de la aceste texte de legislaţie comunitară:

1. CETĂŢENII EUROPENI NU SUNT IMIGRANŢI;

2. PRIN LEGEA COMUNITARĂ, NU POT FI NUMIŢI SAU CONSIDERAŢI IMIGRANŢI DE CĂTRE OFICIALI COMUNITARI SAU DIN ŢĂRI UE;

3. ROMÂNII SUNT CETĂŢENI EUROPENI.

Orice om, dotat cu minimă inteligenţă, înţelege imediat de ce nu-i poţi numi pe cetăţenii europeni imigranţi. Ca român, consider inacceptabilă orice formulare din spaţiul comunitar care i-ar trece pe români în categoria imigranţilor. Ca să nu fie nicio îndoială legată de calitatea de cetăţean european, în baza legilor comunitare, iată unele drepturi conferite de Directiva 38 din 2004 cetăţenilor europeni, așadar și românilor, drepturi inaccesibile imigranţilor:

“DIRECTIVE 2004/38/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 29 April 2004

(…)

Article 14

Retention of the right of residence

(…)

  1. An expulsion measure shall not be the automatic consequence of a Union citizen’s or his or her family member’s recourse to the social assistance system of the host Member State.
  2. By way of derogation from paragraphs 1 and 2 and without prejudice to the provisions of Chapter VI, an expulsion measure may in no case be adopted against Union citizens or their family members if:

(a) the Union citizens are workers or self-employed persons, or

(b) the Union citizens entered the territory of the host Member State in order to seek employment. In this case, the Union citizens and their family members may not be expelled for as long as the Union citizens can provide evidence that they are continuing to seek employment and that they have a genuine chance of being engaged.” (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:158:0077:0123:en:PDF).

Adică:

“Articolul 14

Menţinerea dreptului de rezidenţă

(…)

3. O măsură de expulzare nu poate fi consecinţa automată a faptului că un cetăţean al Uniunii sau membrii familiei sale au făcut recurs la sistemul de asistenţă socială din Ţara Membru UE gazdă.

4. Prin derogare de la paragrafele 1 și 2 și fără a prejudicia prevederile Capitolului VI, o măsură de expulzare nu poate fi adoptată împotriva cetăţenilor Uniunii sau a membrilor familiei acestora dacă:

a) cetăţenii Uniunii lucrează sau au o profesiune liberală, sau

b) cetăţenii Uniunii au intrat pe teritoriul Ţării Membru UE gazdă pentru a căuta de lucru. În acest caz, cetăţenii Uniunii și membrii familiei lor nu pot fi expulzaţi atâta vreme cât cetăţenii Uniunii pot furniza dovada că își caută de lucru în continuare și că există șanse reale de a fi angajaţi”.

Extrasul din Directiva 38 arată doar o mică parte, dar foarte semnificativă, din drepturile pe care le au cetăţenii europeni în spaţiul comunitar, conform acestui document, drepturi pe care nu le au imigranţii. Se adaugă o multitudine de drepturi care derivă din alte piese de legislaţie comunitară. Oricine încearcă a reduce pe cetăţenii români la statutul de imigranţi aduce un prejudiciu imens intereselor României și cetăţenilor săi, care sunt, de drept, cetăţeni europeni. Statul român trebuie să folosească toate mijloacele juridice și politice pentru a stopa, imediat, încercarea de a diminua statutul de cetăţean european al cetăţenilor români, ca și tendinţele contrare legilor comunitare de a-i asimila pe români cu imigranţii, oriunde s-ar manifesta aceste încercări și tendinţe în spaţiul comunitar.

Austria și lecţia bătăii de joc de înalt nivel

Acesta este contextul în care Grindeanu vine la Viena și are convorbiri cu omologul Kern. Ies în conferinţă de presă și, după ce prezintă, fiecare, punctul de vedere rezultat din discuţii, primesc întrebări din partea presei. Prima întrebare este năucitoare! Vine din partea presei române! Iată, conform transcrierii oficiale de pe site-ul guvernului român:

Reporter: Cu permisiunea dvs voi adresa întrebările în limba română. Pentru că este Ziua Europei aş vrea să întreb ambii oficiali despre discuţiile din ultima vreme din Austria referitoare la o posibilă prioritizare la angajare a cetăţenilor din Austria în defavoarea imigranţilor, printre care şi cei români? Şi despre reducerea, posibila reducere a beneficiilor sociale pentru copiii imigranţilor, dacă aceştia nu locuiesc în Austria. Aş vrea să ştiu dacă s-a discutat despre aceste două teme şi care este poziţia actuală a Guvernului austriac în legătură cu aceste două teme. Mulţumesc.” (http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-austria&page=1).

Vă puteţi imagina că un jurnalist/jurnalistă din România, la Viena, unde există tendinţa de a se diminua drepturile cetăţenilor români ca cetăţeni europeni, îi reduce pe aceștia la statutul de imigranţi? O să spuneţi: “Ei, și? Ce legătură are asta cu Grindeanu? E vorba doar de un jurnalist analfabet în domeniu, care pune o întrebare stupidă, fiindcă e profund incompetent! Ce legătură are asta cu premierul român? Ce legătură are cu Securitatea?” Zău? Răbdare! Mai întâi, știţi cine adresează prima întrebare la astfel de conferinţe de presă, la nivel înalt? Jurnalistul preferat de guvern, în speţă, de guvernul român! Așa este în toată lumea civilizată, așa este și la securiști! Mergeţi în orice conferinţă de presă, la nivel de șefi de stat și guvern, oriunde, și vedeţi cine pune prima întrebare! Ce credeţi că face Kern, care știa, bineînţeles, care este miza acestei întrebări? Putea să spună nimic sau bla-bla-ul uzual, ca răspuns la întrebări asupra cărora nu convenise cu omologul său înainte să iasă la presă! Ei bine, Kern alege să-și bată joc de jurnalistul român și, implicit, de Grindeanu și de România! Iată răspunsul austriacului, conform documentului oficial de pe site-ul guvernului român:

Christian Kern: Da. Despre aceasta trebuie să ştiţi următoarele: dacă vorbiţi de imigranţi, cred că vorbiţi de ultimul val de refugiaţi. Austria este, ca mărime, ţara care a primit cei mai mulţi refugiaţi, raportat la numărul populaţiei, decât o face Grecia sau Italia. În anul 2017 trebuie să cheltuim 2 miliarde de euro pentru asistenţa acordată refugiaţilor, nu numai pe mâncare, pe asigurarea condiţiilor de bază de trai, ci şi pentru şcoli, asistenţă socială, ne angajăm foarte mult şi în domeniul integrării acestor refugiaţi. Dacă populaţia austriacă nu și-ar oferi sprijinul, atunci ar fi imposibil să putem interveni astfel. Nu văd îngrijorarea dvs, ci, dimpotrivă, vreau să spun că suntem una dintre ţările care face cu mult mai mult decât fac altele. Iar discuția în cadrul UE s-a referit la măsura în care se compensează asistenţa acordată refugiaţilor. Austria este o ţară exportatoare şi o ţară care plăteşte către UE. De aceea, considerăm că fiecare ţară trebuie să-şi suporte obligaţiile şi să participe şi în cadrul acestei chestiuni a refugiaţilor referitor şi la tratamentul faţă de aceştia, la asistenţa socială care li se acordă, care este cu mult mai mare decât în alte ţări.” (http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-austria&page=1).

Wow! N-am văzut și auzit așa ceva în viaţa mea! Bătaie de joc la cel mai înalt nivel, de un rafinament imbatabil! Kern refuză, practic, să răspundă la întrebare, livrând Securităţii un afront direct și fără replică! Se apucă, așadar, să vorbească despre cum acomodează Austria pe refugiaţi, transferând discuţia în plină Science Fiction! În definitiv, jurnalista Securităţii (din înregistrare se aude că este o doamnă, dar nu apare în imagine) îl întrebase de imigranţi, ceea ce românii nu sunt, iar refugiaţii se încadrează legal în această categorie. Este adevărat că jurnalista se referise la imigranţii români, dar Kern a refuzat să-i considere pe români imigranţi și a răspuns cu trimitere la cu totul altceva! În felul ăsta, folosindu-se de eroarea materială din întrebarea jurnalistei românce, s-a scos din situaţia incomodă în care ar fi trebuit să dea un răspuns referitor la legislaţia antiromânească pe care o pregătește! Magistral!

Ce face Grindeanu? În loc să observe manevra de tip capcană a austriacului, în care presa română securistă căzuse și să-i scoată pe români din butoiul cu imigranţi unde-i așezase Securitatea, răspunde tacticos la întrebare, demonstrând că înţelege perfect ce vrea să spună jurnalista și oferind reţeta pregătită dinainte pentru proștii din România, prin intermediul presei controlate:

Sorin Grindeanu: Să răspund şi eu, sigur, mult mai pe scurt. Am atins în discuţia tête-à-tête cu cancelarul Kern acest punct legat de alocaţii. Înţelegem problemele fiecărei ţări. Punctul nostru de vedere – şi este normal – este că orice fel de schimbări legislative la nivel naţional trebuie să fie – şi aici cred că toată lumea este de acord – în concordanţă cu legislaţia europeană. Fiecare, după aceea, poate, în momentul în care este în concordanţă cu legislaţia europeană, să-şi dezvolte politicile în ţara respectivă, dar respectând legislaţia europeană (…)” (http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-austria&page=1).

Ei bine, exact acest pasaj, din răspunsul premierului român, a apărut în toată presa de acasă, conform aranjamentului prealabil, în baza căruia securiștii de la guvern și presă au colaborat pentru a-i face imagine lui Grindeanu, dincolo de nimicul pe care l-a discutat cu Kern și dincolo de batjocura fără egal pe care austriacul o administrase României. Inutil să precizez că nicio instituţie de presă nu a observat ce v-am relatat aici și ce ne-a făcut Kern, pe bună dreptate, la Viena. Puteţi urmări dialogul “superb” dintre jurnalista româncă și cei doi premieri între minutele 5:45 și 9:04 pe site-ul guvernului și pe youtube (https://www.youtube.com/watch?v=bg0bpzACAK0).

09.05.2017 Austria Declaratii de Presa Cancelaria Federala-17:15min

Așa cum scriam, toată presa română a preluat întocmai aranjamentul pentru a arăta cum luptă Grindeanu pentru interesele românilor (http://www.romaniatv.net/grindeanu-despre-alocatiile-acordate-in-austria-copiilor-imigran-ilor-schimbarile-trebuie-respecte-legisla-ia-europeana_355124.html).

Dacă mai sunt unii care au dubii cu privire la aranjamentul dintre jurnalista care a pus întrebarea și Grindeanu, remarcaţi că jurnalista nu spune nimic, în întrebarea sa, despre alocaţii. Se referă la “beneficiile sociale pentru copiii imigranţilor”. Nicio problemă, Grindeanu, spre deosebire de Kern (care a înţeles cel mai bine, deși a simulat că nu), a priceput perfect conţinutul întrebării. Așa că el își va recita, conștiincios, poezia, pentru proștii din România: “Am atins în discuţia tête-à-tête cu cancelarul Kern acest punct legat de alocaţii.”

Bineînţeles, mă veţi întreba: “Dar, care e relaţia cu povestea fictivă despre Grindeanu-Trump”? Și eu vă voi răspunde. Imediat după conferinţa de presă cu Christian Kern, premierul român face declaraţii pentru presa română. Exact ca în povestea noastră fictivă cu muntele Kilimanjaro! Ghici ce le spune jurnaliștilor? Păi, ce să le spună? Exact că muntele Kilimanjaro este în statul Colorado din SUA, deși Trump îi atrăsese atenţia că este în Tanzania, Africa! Uite:

“Sorin Grindeanu: Am avut discuţii, astăzi, legate de situaţia românilor, din mai multe perspective, atât cu cancelarul Kern, cât şi cu doamna guvernator Leitner. Am avut, de asemenea, o întâlnire şi cu cei care au investit deja în România sau cei care vor să investească la Camera Economică a Austriei. Au fost atinse multe puncte, inclusiv cele legate de partea socială. Aşa cum ştiţi, în Austria, în acest moment, este o dezbatere legată de alocaţiile care sunt date către copiii imigranţilor. Am spus şi astăzi la conferinţa de presă, am ridicat această problemă, când eram cu domnul cancelar chiar, dânşii sunt într-un proces în care au trimis către Comisia Europeană o cerere de clarificare. Noi considerăm, ca ţară, că trebuie respectate principiile europene, cele care stau la baza fundamentului proiectului european, cele care ţin de libera circulaţie a forţei de muncă, a capitalului. Sunt lucruri care au stat, aşa cum spun, la baza proiectului comun european şi nu pot să existe cetăţeni europeni de categorii diferite sau de ranguri diferite”. (http://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-sorin-grindeanu-in-austria&page=1).

ascultă file audio*

Și acest pasaj a ajuns în presa română exact așa, cu “copiii imigranţilor”! (http://www.stiripesurse.ro/grindeanu-romanii-din-austria-contribuie-la-cresterea-economica-a-acestei-tari_1195266.html).

Urmăriţi exprimarea premierului român cu privire la “alocaţiile care sunt date către copiii imigranţilor” între minutele 0:43 și 1:03, pe site-ul guvernului sau youtube.

09.05.2017 Declaratii de Presa Sorin Grindeanu la Finalul Vizitei la Viena-19:03min

Când Securitatea și Prostia inundă România

Dar, de ce ar folosi Grindeanu termenul de imigranţi, pentru românii care muncesc în Austria, după ce Kern și-a bătut joc de el, de presa română și de România, de faţă cu premierul român, cu numai puţin timp înainte, tocmai din cauză că fusese folosit termenul de imigranţi pentru a-i desemna pe români? Ei bine, Grindeanu nu a avut de ales. În dosarul cu care plecase de la Securitate, în vizită la Viena, așa erau trecuţi românii: cu termenul de imigranţi! Cum, de altfel, Securitatea dăduse și presei pentru a pune întrebarea! Întrebare de care Grindeanu era perfect avizat, căci așa a știut că era vorba despre alocaţii acolo, deși jurnalista întrebase de beneficii sociale (puteau fi asigurări de sănătate, orice). Sigur, în asemenea condiţii nu s-a putut ajunge la o înţelegere cu Kern, pentru o abordare comună a întrebărilor puse de jurnaliști. Și, în aceleași condiţii, austriacul s-a folosit de oportunitate ca să-și bată joc de Grindeanu și de presa română, la minciunile răsuflate ale penibilului premier care anunţa pe proștii din România cum a discutat el probleme grele ale românilor în “discuţia tête-à-tête cu cancelarul Kern”!

E greu să explici de ce un om, nu neapărat unul inteligent, ar muta muntele Kilimanjaro din Africa în America, după ce i s-a atras atenţia, public, că muntele este, totuși, în Africa! Este greu spre imposibil, dacă nu iei în considerare modul de operare al Securităţii. Este singura explicaţie. Care, atenţie, nu exclude prostia din pachet! De unde, sintagma “securiști proști”.

Printre stupizii din România se vor fi aflând unii care vor încerca să arate cum mă contrazic atunci când spun că Securitatea este peste tot, iată, și în aranjamentele ca Grindeanu să iasă “bine” pentru cei din ţară, prin intermediul presei controlate!

“Cum așa? Păi nu zicea Stan că Securitatea manipulează lumea pentru răsturnarea lui Grindeanu, făcând jocurile lui Iohannis? Acum lucrează pentru Grindeanu? Te contrazici, băi, Stane”!

Ce să le spun ăstora? Că Securitatea îl va da jos pe Grindeanu când va vrea ea? Că, da, e în miezul protestelor pentru răsturnarea lui Grindeanu? Că Grindeanu a făcut concesiile necesare pentru a mai rămâne în funcţie? Că, așa fiind, Securitatea controlează total relaţiile externe și comunitare ale României și, oricât de mult și diversificat ar opera pe plan intern venirile și plecările de la putere, fie că este Grindeanu sau maimuţa de la circ premier, ea va face dosarele ca România să iasă “bine”? Adică prostește, în detrimentul intereselor românilor, conform sintagmei “securiști proști”?

Dar, băieţilor ăstora, care au certitudinea că mă contrazic, nu e bine să le dai argumente contrare propriilor certitudini. Într-o lucrare a lui Martin Page, publicată la Humanitas, cu titlul relevant M-am hotărât să devin prost, veţi găsi, la pagina 56, următoarea reflecţie:

“Oamenii simplifică lumea cu ajutorul limbajului și al gândirii, și astfel au certitudini; iar a avea certitudini este cea mai mare voluptate din lume, mult mai mare decât banii, sexul și puterea luate împreună.”

Așadar, să nu umblăm la certitudinile acestor “intelectuali”, la care banii, sexul și puterea nu fac cât o amărâtă de certitudine. Căci ei nu cunosc singura certitudine valabilă în România. Certitudinea Puterii Securităţii! Așa că, în cazul lor, nu mai e nevoie de nicio hotărâre pentru a deveni proști! Timp în care Securitatea dansează cu România, cam cum puteţi vedea mai jos! Aruncând-o peste cap și în cap! Cheers!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe play din link-ul corespunzător!

Chiar și prostia are o limită! Din fericire, Piaţa Victoriei nu are! Îl are, în schimb, pe Liiceanu! Nelimitat!

Domnul Gabriel Liiceanu ne-a făcut onoarea să ne arate dinţii, ca pe o epifanie a nobleței pogorâtoare direct din harul crucii! Patimile lui Christos au fost luate drept martor sacru pentru împărţirea românilor în două (tiiii, lui Iohannis nu i-a trecut prin cap!). Cei cu dinţi în gură și cei fără. Cei “cu” sunt, evident, în Piaţa Victoriei! Cei “fără” rătăcesc, undeva, în purgatoriile credinţei pesediste, la Pitești, Târgoviște sau Cotrocenii din București. Marele “moralist” a remarcat amar în “România gurilor știrbe” (pe contributors.ro), la 24 februarie 2017 (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2) că:

“Recent, am primit câteva poze cu protestatarii de la Palatul Cotroceni. Iată una dintre ele”.

Asezonări intelectualiste cu “fecale” și “dietă excremențială”

Poza în sine relevă chipurile unor oameni sărmani! Români de-ai noștri! Cu siguranţă, zidiţi în suferinţă, cu resurse infime, a căror precaritate se poate observa în starea lor generală de sănătate! Lipsa dinţilor este dată de sărăcie, nu de răutate sau de “plăcerea execuției publice”. Dumnezeu i-a lăsat și pe ei, ca și pe semenii lor, mai norociți, din Piaţa Victoriei, cu suflet și voinţa de a cere ceva de la societate! Dreptul lor, așa cum îl înţeleg ei! Acești oameni, desigur, au o aplicare nulă la hermeneutica marilor întreprinderi umane, căzute din maieutica lui Socrate direct în creierașul doldora de “înţelepciune” al corporatiștilor mărșăluiţi de străbateri etice, din Piaţa Victoriei. Care, alături de thermidorienele noastre de Dorobanţi, cu ifose de subrete emancipate, populează caldarâmul generos din faţa guvernului pesedist, legaţi/legate, ba de câini sau bebeluși (noua modă a protestului iluminat, sărbătorit de Iohannis), ba de derbedei violenţi. Sigur, derbedeii nu au venit decât o singură dată, în prima zi, împreună cu Iohannis, după care au dispărut, conform legământului christic, despre care băieţii de la SRI nu știu nimic!

Altminteri, să le fie rușine ălora care susţin că sutele de mii de tineri din Piaţa Victoriei, cu toţi dinţii lor din gură, ar fi manipulaţi! Nu-i manipulează, domne’, unii cu zeci și sute de conturi false de Facebook, fiecare, care multiplică, astfel, exponențial, chemările la rebeliune pașnică, din Piaţa Victoriei! Ăștia din Piaţă “e” corporatiști, IT-iști, TFL-iști deștepţi, domne’, nu-i manipulează pe ei nimeni! Rușine celor care manipulează ei, inventând că alţii sunt manipulaţi! Până aici, totul este OK. No problemo! Nici chiar eu nu aș mai fi avut ceva suplimentar de zis, mai ales că am scris pe acest blog un text <<Frica și “Revoluţia” Penibililor Cinstiţi!>>, după care nu mai aveam nimic de adăugat. (https://www.valentinstan.com/2017/02/17/frica-si-revolutia-penibililor-cinstiti/). Dar, priviţi, din nou, poza din articolul lui Liiceanu!

Aceștia sunt protestatarii favorabili PSD. Cei de la Cotroceni! Titlul este sugestiv: “România gurilor știrbe”! Ca să fie și mai relevant, domnul Liiceanu ne oferă o mostră din vasta sa cultură, de neofit, ce-i drept, dar smulsă euristic din coasta dătătoare de spirit și plurivalenţă a scriitorului “fără pereche” Mircea Cărtărescu. Imprecând “fără frontiere”, acesta îi portretizase renascentist pe pesedei cu pilduitoarele slove: “guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți.” (http://www.stiripesurse.ro/cartarescu-revoltat-romanii-n-au-ales-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-i-semi-analfabe-i_1175371.html). Gelos pe guvernul PSD, care capta atâta atenţie din partea camaradului de arme, Cărtărescu, în lupta pentru repopularea cu dinţi a naţiei străvechi și care îi fura, astfel, pe nedrept, titluri la care se simţea îndreptăţit (presupun că unele, mai mustoase), Liiceanu s-a învârtoșat pe loc! Și a slobozit din tastatură o grămadă izomorfă de mere pădureţe, cu iz vetust de cunoscător în ale artei universale. Așa că a comparat poza de mai sus cu o pânză celebră, “Christos purtând crucea”, încercând să plaseze, astfel, pe bieţii protestatari de la Cotroceni, acolo unde le era locul:

“După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din  coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură”. (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Sigur, Liiceanu ne-a băgat apoi în povești despre Noica (foarte tare), despre experimentul Pitești, despre cum <<„Guvernul Grindeanu” ar putea da, în plină zi de astă dată, o ordonanță de urgență prin care să se deschidă în buget un capitol special pentru repararea gurilor știrbe ale românilor>>! Sigur totul asezonat cu “fecalele” intelectului său:

“Astăzi, fecalele sunt pregătite pentru a fi înghițite cu creierul. Iar rezultatul este magnific: un post de televiziune transformat în centru de reeducare avariază, în câteva ore, mințile câtorva milioane față de cele câteva sute, în câțiva ani, dintr-un lagăr de reeducare”! (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Adică, sărmanii știrbi din Piaţa Victoriei au îngurgitat “fecale” cu creierul! Turnate cu televizorul și așa au ajuns la Cotroceni și nu în Piaţa Victoriei! Și dacă ar fi fost numai atât! Dar “e” unii domni care nu se ridică la înălţimea fecalelor spirituale ale domnului Liiceanu și persistă în “mai rău” (de parcă s-a putea “mai rău”):

<<Mai rău: prin ingredientele de tabloid pe care le introduc în noua dietă excremențială destinată „consumului spiritual” – prin calomnie, linșaj public și senzaționalul de mahala –, aceste canale ale jurnalismului infracțional produc pe bandă, în numele „libertății de expresie (sic!), victime addicted, care își revendică porția de drog în fiecare seară.>> (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Uite-așa au devenit știrbii “addicted” de “fecale” și “dietă excremențială”, în numele “libertății de expresie (sic!)”! “Canalele jurnalismului infracțional” sunt ceva de speriat! De se întreabă și domnul Liiceanu: “Cum de e permisă în zilele noastre, după ce i-ai răpit unui popor discernământul, o asemenea scamatorie?” Fir-ar a naibii de libertate de exprimare (pardon, de “expresie”, cum zice Liiceanu), domne’, zău-așa! “Un lucru de căcat”, adică tot o formă de fecale, cum ar zice domnul Negulescu, omologul domnului Liiceanu în procuratură, strict, din punct de vedere cultural, adică al exprimării literare. (http://www.stiripesurse.ro/procurorul-dna-mircea-negulescu-despre-procurorul-general-zdrean-a-ordinara-video_1179759.html).

Între Noica și Bosch, Liiceanu a ales mai caută pe goagăl”. Și a ratat!

Într-o scrisoare celebră, din 30 noiembrie 2014, Liiceanu îi cerea domnului Iohannis, alături de alţii, să nu accepte printre consilierii săi oameni cu vocabular de tipul; “jigodie frustrată”, “mai du-te şi tu în mă-ta”, “mai caută pe goagăl”! (http://adevarul.ro/news/politica/plesu-liiceanu-alti-intelectuali-i-au-scris-klaus-iohannis-raspuns-presedintele-ales-1_547afca6a0eb96501e390d0e/index.html)! Păi ce, stă, ca valoare stilistică, ponciful “mai caută pe goagăl” lângă mirobolantele “fecale” sau arhetipala “dietă excremențială”? N-ai să vezi! Aici sunt esenţele! Păcat de știrbii naţiei, că nu “înţelege” ei cum e cu toată cultura asta! Mă rog, cu toată coprocultura asta, dar ce atâta tevatură, cum zice domnul Negulescu, fost de la DNA, tot “un lucru de căcat” avem în faţă!

Dar domnul Liiceanu nu se supără! Domnia sa este un Cărturar rasat! Uite, ce frumos definea domnia sa prostia în Întâlnire cu un necunoscut (Humanitas, București, 2010, p. 248), maimuțărindu-l, evident, pe Socrate:

“Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”!

Ei, asta mă deconcertează total! Căci, domnul Liiceanu se referă la “Christos purtând crucea”, tabloul celebru, pe care ni-l prezintă și pe ale cărui personaje le compară cu sărmanii știrbi de la Cotroceni, ca la o pânză pictată de maestrul de sec. XV-XVI, din Brabant, Hieronymus Bosch. Ei bine, dacă marele Cărturar Liiceanu ar fi dat măcar o căutare “pe goagăl” ar fi aflat, din Wikipedia, că tabloul nu aparţine lui Bosch!!! [https://en.wikipedia.org/wiki/Christ_Carrying_the_Cross_(Bosch,_Ghent)].

Sigur, asta, dacă ar fi rămas doar pe “pe goagăl”! Dacă ar fi vrut să o ardă mai intelectual, ar fi găsit niște studii mai savante, în care specialiști de renume i-ar fi explicat de ce Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Museum voor Schone Kunsten  (MSK), care găzduiește capodopera, menţine, totuși, în  formula de promovare a tabloului pe Hieronymus Bosch, ca autor, deși The Bosch Research and Conservation Project (BRCP) a stabilit că a fost pictat de altcineva! (http://vlaamseprimitieven.vlaamsekunstcollectie.be/en/research/webpublications/christ-carrying-the-cross-by-bosch-in-the-museum-of-fine-arts-in-ghent).

Cum ziceai, dom’le Liiceanu? “Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”? Adică, UN PROST? Nu pot să cred! Sigur, prost la limită, am înţeles! Dar, ne mai luăm de la un tablou, și acela ușor de găsit “pe goagăl”? Eu zic că, dincolo de micile noastre idiosincrazii, domnul Liiceanu ar putea fi și om de spirit și, poate, chiar un geniu! Dar să știţi că este o mare diferenţă între cele două! Mentorul domnului Liiceanu, regretatul Constantin Noica, remarca în Introducere la miracolul eminescian (Humanitas, București, 2010, p. 102), citindu-l pe Eminescu:

“Om de spirit este acela care, în fundul inimii lui râde de toţi și de toate. Om de geniu este cel ce râde de el însuși. De aceea, un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit este totdeauna rău”!

Mai ţineţi minte Fyodor Dostoevsky, THE DREAM OF A RIDICULOUS MAN (Visul unui om ridicol)?

“What’s more – I love those who laugh at me more than all the rest. Why that’s so I don’t know and can’t explain, but let it be so”. (http://www.colorado.edu/studentgroups/shortfiction/RidiculousMan.pdf).

Adică:

“Și, mai mult decât atât – îi iubesc pe cei care râd de mine mai mult decât pe toţi ceilalţi. De ce este așa nu știu și nu pot explica, dar s-o lăsăm așa!”

Vedeţi ce simplu e? Îi plăcea ca lumea să râdă de el, fiindcă făcea și el la fel! Era o formă de a se căuta pe sine, iar auto-ironia te colorează mereu în culoarea adevărului! Genial, nu?

Hm! Așadar, prost, om de spirit sau geniu? Ce ziceţi de domnul Liiceanu? Aţi ghicit! Felicitări! Problema este că nu l-am văzut niciodată pe Liiceanu râzând când este criticat, iar pe sine se critică, probabil, doar în confesional! Și, sincer, nu cred că știe să râdă de alţii, în “fundul inimii lui”. Mai degrabă, o face pe contributors.ro. Mai mult, “pe goagăl” e clar că nu caută! I-ar fi fost de ajutor. În schimb, se compară cu Titu Maiorescu (wow!), așa cum a făcut în scandalul cu privire la costurile călătoriei sale la Neptun (s-a presupus că deplasarea sa cu avionul s-a achitat din bani publici, zic gurile rele, “zdrenţele” lui Negulescu, dar eu nu cred o iotă!). A călătorit împreună cu alţi “savanţi”, la solicitarea fostului-iubit de popor, Băsescu! Afirmaţia a fost livrată în emisiunea “100%”, a lui Robert Turcescu, pe Realitatea TV, la 25 iunie 2007:

ascultă file audio*

“Ceea ce a făcut președintele Băsescu, ca să vorbim, mai departe, de seducţie, mi se pare că este primul gest firesc, pe care îl face un șef de stat, ca omagiere a inteligenţei unei ţări. Îîî, pe vremea lui Carol I, intelectuali de tipul Titu Maiorescu și mulţi alţii, pot să vă înșir cât (sic!) vreţi…îîî, ajungeau în preajma șefului ţării, atunci era un rege, cu un firesc desăvârșit”!

Cu “seducţia” nu te joci

După cum vedeţi, Liiceanu era parte din “inteligenţa unei ţări”! Sigur, nu sunt lămurit care ţară și nici care intelligence! Acum, “ca să vorbim mai departe de seducţie”, e posibil ca un Titu Maiorescu să fi fost sedus de Carol I sau viceversa, nu e clar pe banii cui, dar pe “telectualul” Liiceanu l-a sedus, ghici taman cine? Spune chiar el adresându-se lui Băsescu și o spune cu toţi dinţii în gură (9 mai 2014):

“Fac parte din acei cărora li s-a lipit eticheta de intelectual al lui Băsescu şi aş vrea să spun cu această ocazie că aţi fost la înălţimea unei bune părţi a intelectualităţii din ţara asta şi că ei v-au considerat, nu ei, intelectualii lui Băsescu, ci pe Băsescu ca pe preşedinte al lor. Asta înseamnă tocmai că s-au recunoscut cu valorile lor în activitatea dumneavoastră. Altfel spus, că timp de 10 ani cât aţi fost, sunteţi preşedintele României, nu aţi făcut decât să ne aşezaţi pe drumul pe care noi, cei care credem care e binele în chip matur al României, trebuia să ne aşezăm. Şi pentru asta vă mulţumim”. (http://jurnalul.ro/stiri/observator/liiceanu-presedintelui-basescu-intelectualii-din-romania-s-au-recunoscut-cu-valorile-lor-in-activitatea-dumneavoastra-667755.html).

Wow! Asta mă seduce, dar mă și cam neliniștește! Vorba lui Liiceanu, când s-a dus la Neptun, la chemarea celui care “l-a așezat pe drum” (am început să scriu în rime, mă calific să mă compar măcar cu Păstorel Teodoreanu?):

ascultă file audio*

“Noi am mers acolo, nu liniștiţi să facem baie, ci neliniștiţi de ce se întâmplă cu noi”!

Vedeţi cum e să fii tânăr și neliniștit? Îţi clănțăne dinţii în gură, dar nu de grijă, ci pentru că îi ai! Pe de altă parte, nu mi-e clar în ce se făcea baie, acolo unde s-a dus domnul Liiceanu, extrem de “neliniștit”! Cred că scăldatul în prostie era interzis în vila prezidențială de la Neptun, pe vremea lui Băsescu! Iar în Mare Nostrum, ce să mai vorbim, că era plină de “fecale (…) înghițite cu creierul” încă de atunci! Ba chiar și de altă natură! În sens de naturale! Poate, acolo? Oricum a fost, eu zic că domnul Liiceanu, așa neliniștit cum e, a știut el ce face. Câte băi să fi făcut în piscina lui Băsescu? Maxim două, trei! Nu cred că l-au afectat prea tare. Și, apoi, el chiar crede că face bine și nu e nimic rușinos în faptele sale! Exact ca în filmuleţul de mai jos! Ce mai, omul nu e prost!

Deși nu intenționam abordarea, în continuare, a fenomenului Piaţa Victoriei, domnul Liiceanu mi-a atras atenţia că mai sunt unele lucruri de spus și de scris pe această temă! Urmează.

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe play din link-ul corespunzător!

Frica și “Revoluţia” Penibililor Cinstiţi!

De ceva vreme, mii de români “indignați” se perindă prin Piaţa Victoriei sau prin alte cotloane tumultoase ale istoriei urbane a naţiei, pentru a protesta împotriva PSD! Motivul lor? Îi urăsc pe pesedei și sunt nemulțumiți că alţii, mult mai numeroși la urne, decât în stradă, îi iubesc, într-atât, încât au votat suficient cu ei, pentru a-i aduce la guvernare! Motivul real? Securitatea lui Ceaușescu, propulsorul de bază al regimului inept Iohannis, i-a scos în lume, pentru a răsturna guvernul, dându-le impresia că sunt de capul lor! Pretextul? Ordonanţa 13 a guvernului, care, cică, ar fi dezincriminat abuzul în serviciu și ar fi permis corupţilor din clasa politică (a se citi “Dragnea și neamul lui”) să scape de braţul lung al justiţiei, după ce ar fi delapidat averea poporului lui Burebista!

Inutil de precizat că 99% din indivizii turmei de protestatari, de regulă, băieţi și fete din upper class, corporatiști cu salarii rotunde, “telectuali” de strânsură, din protipendada “chic” a bon ton-ului bucureștean, studenţi înstrăinați de main stream-ul colegilor cu șobolani în cămine și gândaci la purtător și, evident, derbedei fără culoare politică, măritaţi cu lumpen-ul reactivat al marilor dezamăgiri sociale, habar n-au ce scrie în Ordonanţa 13! Abrogată mintenaș de un guvern PSD al losers-ilor politici, grăbit să rezolve dilema propriei impotenţe, după ce și-a desfășurat-o, în gerul dimineții, la prima oră a guvernării, ca pe un stindard! Și care a permis lui Iohannis să-l calce în picioare, odată cu votul popular, care a propulsat PSD-ul spre cea mai impresionantă victorie a unui partid, în alegerile post-decembriste.

Oarece  prolegomene

Să fim bine înţeleși! Zilele astea, în unele medii politice sau jurnalistice, am fost catalogat drept apropiat al PSD! O consecinţă a luărilor mele de poziţie în privinţa protestelor faţă de guvernarea pesedistă. Acum, oricine citește acest blog știe exact poziţia mea faţă de PSD, în general, și cât de apropiat pot fi eu de o culoare politică sau alta. Pe de altă parte, nu prea am timp și nici chef să explic, aici, ce este cu ordonanţa 13! Sau 14. Ar fi timp pierdut. Am destui cunoscuţi printre “locatarii” temporari din Piaţa Victoriei, unii fiind persoane absolut onorabile, care chiar cred că universul protestatarilor înseamnă o atitudine civică menită să apere o cauză nobilă! Le urez succes! Și lor și Securităţii, de care ei nu au aflat încă și care a construit protestul în așa fel, încât prezenţa lor în Piaţă să aducă beneficii imediate unei cu totul alte cauze decât cea a civismului de operetă, cu care se împăunează bravii “căuzași” moderni ai revoluției avortate sub regimul Iohannis! România îi merită, la fel, și pe unii și pe alţii!

Într-un anume sens, avem rescrierea unui colţ din fenomenologia auto-căutării spiritului, în tentativa sa de a se redescoperi mai bun și, poate, mai aproape de Dumnezeu. Ca și cum, plasându-te ad sanctos, îți poţi salva sufletul! Este, aici, o mică inadvertență, bine observată de Nietzsche, în Thus Spake Zarathurstra (Așa grăit-a Zarathurstra):

“I am interested only in the relations of a people to the rearing of the individual man, and among the Greeks the conditions were unusually favourable for the development of the individual; not by any means owing to the goodness of the people, but because of the struggles of  their evil instincts.” (vezi http://www.philosophy-index.com/nietzsche/thus-spake-zarathurstra/introduction.php).

Adică:

“Mă interesează doar capacitatea unui popor de a educa individul uman, iar la greci, condiţiile erau neobișnuit de favorabile pentru dezvoltarea lui; în niciun fel, din cauza bunătăţii acelui popor, ci ca urmare a ciocnirii dintre instinctele lor cele mai rele”.

Cumva, pentru a te educa, trebuie să-ţi cunoști partea atavică și rudimentară. Tu fiind un corporatist trendy, cititor de facebook și ignorându-l total pe Zarathurstra, ce-ţi rămâne de făcut, altceva decât să mergi în Piaţa Victoriei și să strigi, spre a te autocunoaște: “DNA să vină să vă ia!”? Asta, în timp ce te iei la trântă cu răul pesedist absolut, rezultat din urnele de vot! Sigur, ar mai fi o variantă. Cea oferită de Fyodor Dostoevsky în THE DREAM OF A RIDICULOUS MAN (Visul unui om ridicol):

“What’s more – I love those who laugh at me more than all the rest. Why that’s so I don’t know and can’t explain, but let it be so”. (http://www.colorado.edu/studentgroups/shortfiction/RidiculousMan.pdf).

Adică:

“Și, mai mult decât atât –  îi iubesc pe cei care râd de mine mai mult decât pe toţi ceilalţi. De ce este așa nu știu și nu pot explica, dar s-o lăsăm așa!”

Acum, oricât aș râde eu de cei din Piaţă, am totuși o vagă bănuială că nu mă vor iubi pentru asta, nici dacă l-ar fi citit pe Nietzsche. Și, oricum, sunt prea patrioţi ca să-l “guste” pe Dostoevsky ot cultura rusă, de care le e frică, atunci când nu o dispreţuiesc.

Așa că, lăsând la o parte tema Ordonanţelor, mă voi concentra pe un subiect mai puţin abordat: FRICA! Iar drumul meu către FRICĂ, așa cum se întâmplă cu mai toate drumurile mele, trece prin PROSTIE! Unii, mai hâtri, îmi vor replica: “Bine zis, prin prostia ta!”. “Corect”, le voi răspunde, fără a le explica de ce “prostia mea”, citită prin aliteraţiile lui Gorgias și peripatetic fâțâită prin Academia lui Platon, e mai de soi decât “inteligenţa” (unii i-ar zice, simplu, intelligence) “superbilor” protestatari “umblaţi”, fără să știe, prin “Academia” eternă a urmașilor lui Felix Edmundovici Dzerjinski! Nu că n-or fi și alţi cititori de Gorgias, ba chiar foarte titraţi, care au eșuat lamentabil în Piaţa Victoriei! Kant ne povestea totul despre proștii cu grade universitare în a lui Critică a Raţiunii Pure, asupra căreia nu mai revin. Așadar, totul despre Frică! Dar, mai întâi, un mic excurs despre Prostie nu poate decât să facă bine la digestie!

Despre Democraţia protestelor, la inventatorii ei.

Tot aud, de la fel de fel de exegeţi ai penibilului auto-impus pe veșmântul searbăd al unei retorici scufundate în eșecul indicelui de inteligenţă, că românii și-au câștigat dreptul la proteste neautorizate! Care proteste, “în mod legitim”, blochează, evident, neautorizat, carosabilul, în mijlocul orașului, încălcându-mi mie dreptul de a ajunge la o destinaţie oarecare, în timp util. Unii idioţi, cu oarece informaţii legate de modul în care eu însumi am propovăduit dreptul la proteste, în democraţie, îmi reproșează că mă contrazic, astăzi, când afirm că Iohannis a demarat o lovitură de stat în România. Afirmaţie bazată pe descinderea președintelui printre protestatarii unei demonstraţii neautorizate (fapt fără precedent în istoria democraţiei planetare) și incitarea, în continuare, la acţiuni împotriva guvernului legitim al ţării. M-aș contrazice, se spune, fiindcă am prezentat, întotdeauna, studenţilor mei, ca o definiţie a libertăţii, cuvintele lui Tony Blair cu privire la protestele contestatarilor săi, în faţa locuinţei premierului britanic din Downing Street 10: “I thank God they can”! Adică: “Mulţumesc lui Dumnezeu că ei pot să facă asta”!

Well, cum ar zice marele om de stat, hai să zăbovim puţin asupra acestui episod! Este vorba de un discurs al lui Tony Blair din aprilie 2002, în Statele Unite, în care premierul britanic făcea apologia democraţiei americane (SPEECH BY THE PRIME MINISTER, TONY BLAIR, AT THE GEORGE BUSH SENIOR PRESIDENTIAL LIBRARY, TEXAS, SUNDAY 7 APRIL 2002):

“What makes America great is not its GDP alone or its military might. It is its freedom, its enterprise, its rejoicing in its different colours and cultures, the fact that someone of humble beginnings can aspire, work hard, succeed and be applauded for their success. And can disagree. When I pass protestors every day at Downing Street, and believe me, you name it, they protest against it, I may not like what they call me, but I thank God they can. That’s called freedom”. (https://www.theguardian.com/politics/2002/apr/08/foreignpolicy.iraq).

Adică:

“Ceea ce dă măreţie Americii nu este PIB-ul, în sine sau puterea sa militară. Este libertatea individului, drumul ei, faptul de a îmbrăţișa rase și culturi diferite, realitatea că cineva, cu o origine umilă, poate să aspire, dacă muncește din greu, să fie încununat/ă cu succes și să fie aplaudat/ă pentru realizarea sa. Și poate să nu fie de acord cu oficialii ţării. Când trec pe lângă protestatari, în fiecare zi, la Downing Street 10, și, credeţi-mă, nu vă puteţi imagina împotriva a ceea ce protestează, s-ar putea să nu-mi placă ocările pe care mi le aruncă, dar mulţumesc lui Dumnezeu că pot să o facă! Asta se numește libertate!”

Arresting Tony Blair for war crimes

O, da, dar protestatarii din Downing Street 10 nu blochează intrarea în rezidenţa premierului, cu atât mai puţin intrarea în clădirea guvernului britanic. Sau, dacă ar încerca, nu vă puteţi imagina ce li s-ar întâmpla, în democraţia tutelară a lumii. Protestatarii români, în schimb, în democraţia lor originală (conceptul de “democraţie originală” nu-mi aparţine, e al lui Ceaușescu) au blocat, în seara în care au fost incitaţi de Iohannis, toate intrările în clădirea guvernului român, manifestându-se extrem de violent.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii

Protest încheiat cu violenţe, în faţa Guvernului, după ce 100 de mii de oameni au ieşit în stradă

Pe de altă parte, protestatarii londonezi, chiar în momentele lor agresive, nu au șansa să se întâlnească, în mijlocul unei demonstraţii neautorizate, cu Majestatea Sa Regina, cocoţată în fruntea vreunei șarje impetuoase împotriva cabinetului, incitând populaţia la luarea cu asalt a guvernului Majestăţii Sale. Așa e la britanici (oare de ce?), guvernul, fie el laburist sau conservator, e al Majestăţii Sale. Iar cu Tony Blair, premier, în fruntea unei demonstraţii împotriva guvernului lui Blair, chiar și un cretin, mai puţin unul din România, își dă seama că nu se poate întâlni la Londra! Nici cu Brown, nici cu Cameron, nici cu May, în ipostaze asemănătoare! Oricum, atunci când, onor, protestatarii britanici vor să ocupe, neautorizat, carosabilul, nu se întâlnesc cu liderii naţiunii, care să-i mângâie pe creștet, ci cu poliţia călare!

The Storming of the Horses – Manchester Oxford Road Student Protest 24/11/2010

Exact la fel se întâmplă și în America, ţara aia atât de lăudată de Blair, pentru promovarea libertăţii individuale.

Mounted Police Clash with Anarchists, Occupy Milwaukee in the City Streets.

Iar dacă vreţi să vedeţi cum se procedează prin Europa comunitară continentală, cu băieţii și fetele protestelor neautorizate, care se manifestă infinit mai pașnic decât tâmpiţii violenţi ai protestelor anti-pesediste de la București, să aruncăm o privire în Danemarca. Relevant este intervalul dintre minutele 2:42 și 3:18, urmat de intervalul dintre minutele 4:10 și 5:18.

Danish Police Beating Unarmed, Disengaged, Kneeling Civilians

https://www.youtube.com/watch?v=N4xlfiEzx14

Demn de remarcat este și modul în care poţi fi arestat în Canada, numai pentru suspiciunea că ai putea produce disfuncţii în libertatea de mișcare a cetăţenilor.

Police arrest man under false pretense to incite violence

Eine Kleine Lovitură de Stat

Și, acum, apropo de lovitura de stat! Un băiat, pe numele lui Cărtărescu, unul care “câștigă” premiul Nobel pentru literatură în fiecare an, a precizat public, pe facebook, după demonstraţiile violente din 22 ianuarie:

Poporul român n-a ales parlamentul ăsta de hoți, nici guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți. El a votat pentru o viață mai bună și mai demnă, nu pentru o mafie spoliatoare care vrea acum să scape de pușcărie. Iar acum oamenii sunt în stradă și acolo vor rămâne până va trece pericolul unor legi făcute pentru cei care le dau.” (http://www.stiripesurse.ro/cartarescu-revoltat-romanii-n-au-ales-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-i-semi-analfabe-i_1175371.html).

Ei, să afirmi public că “poporul român nu a ales parlamentul”, fie el și de hoţi, ci o abstractă “viaţă mai bună”, ca și cum pe buletinul de vot scria “o viaţă mai bună” și nu “Liviu Dragnea-PSD”, arată exact, ca să-l parafrazăm pe Blair, ce “dă măreţie României”. “Nu este PIB-ul, în sine sau puterea sa militară”. Este PROSTIA, neaoșă, originală, fără margini și neautorizată în stradă (cum nu e autorizată nicăieri), unde “hărăziții” neamului se “hârjonesc” cu jandarmii spre gloria tristă a ţării lor. În oglindă, etern “câștigătorul” premiului Nobel de Dâmboviţa, maestrul Cărtărescu se referea la guvern cu sintagma “guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți”. Nu eu sunt cel care să-l contrazică aici, deși, sincer, am altă părere. Sigur, n-aș vrea ca cineva să aibă impresia, fie și pentru o secundă, că aș dori să-l asociez pe domnul Cărtărescu cu vreo lovitură de stat. Nici vorbă de așa ceva! Cu domnul Iohannis, altfel stau lucrurile.

Pe 23 ianuarie 2017, după dezastrul din Piaţa Victoriei, idolul Pieţei a ieșit public, certându-se cu cei care l-au acuzat de lovitură de stat:

“Am auzit fel şi fel de aberaţii. Imediat după ce au ieşit oamenii în stradă, activişti agitaţi şi agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o nouă mineriadă – auzi, aberație – , este lovitură de stat. Cetățenii, să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitura de stat, dau lovitura de graţie statului de drept din România.” (http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/alocutiunea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-evenimentului-locuri-si-sunete-ale-micii-uniri-cotrocenii-secolelor-xviii-xix-de-la-manastirea-cantacuzina-la-resedinta-domneasca-a-lui-alexandru-ioan-cuza).

Săracul, după ce spune că ideea unei lovituri de stat este o aberaţie, recunoaște singur că “politicienii dau lovitura de stat”! Cei care îl acuzaseră de lovitură de stat nu se referiseră câtuși de puţin la ce făceau cetăţenii, ci la ceea ce făcea el. Dovadă că s-a vorbit de lovitură de stat abia din momentul când el a apărut în stradă! Poate, Cărtărescu ar trebui să se uite mai atent la domnul Iohannis, sigur în alt registru decât cel al “semi-oligofrenilor și semi-analfabeților”. Cred că trebuie inventat ceva nou, categoric mai “plin de decenţă și condescendenţă” faţă de instituţia prezidenţială și mult mai aplicat la situaţia domnului președinte, pe care încărcătura semantică a terminologiei “semi-oligofreni și semi-analfabeți” deja nu o mai poate acoperi!

Acum, referitor la lovitura de stat a lui Iohannis, care începe cu respingerea propunerii PSD pentru funcţia de prim-ministru, în persoana lui Sevil Shhaideh, ar trebui făcute niște precizări. Pentru că mulţi tâmpiţi, sponsorizaţi sau nu de Securitate, au exprimat public, pe canale de comunicare importante, puncte de vedere cu privire la dreptul președintelui de a respinge pe cine vrea el, în materie de propuneri pentru funcţia de premier ale alianţei majoritare în parlament, să privim textul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 319:

“319. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului”. (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_80_2014_opinii2.pdf).

Or, situaţia propunerii pentru Shhaideh se încadra la formularea “reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare”, alianţa politică PSD-ALDE deţinând majoritatea absolută a mandatelor în parlament! Așadar, respingerea propunerii, de către Iohannis, a fost o încălcare gravă a Constituţiei, a cărei citire autorizată este dată de Curtea Constituţională. Prin această respingere, șeful statului a refuzat să facă ceea ce cerea Curtea Constituţională: “neputând avea rol de decident în această procedură, (…) are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare”!

Și, acum, pentru Iohannis! Știinţa politică americană nu mai privește lovitura de stat ca pe un “pronunciamento” clasic, o rebeliune cu o componentă militară, care prăbușește un regim politic legitim, prin mijloace violente. Edward Luttwak scria, încă la 1968, o lucrare celebră, Coup d’Etat: A Practical Handbook (Lovitura de stat: Un Ghid practic), publicată de Harvard University, în care explica extrem de clar că o lovitură de stat se poate realiza și altfel decât prin mijloace violente, în sensul că “puterea vine de la stat însuși…O lovitură de stat presupune infiltrarea unui mic, dar semnificativ, segment al aparatului de stat, care este apoi folosit pentru a disloca guvernul din controlul pe care îl exercită asupra a ceea ce a mai rămas din aparatul de stat respectiv”. (vezi http://www.lumpen.com/coup2k/framer.html?pg=2).

Luttwak arăta că lovitura de stat nu mai presupune distrugerea structurii guvernamentale, ci reliefează intenţia promotorilor ei “de a prelua puterea în cadrul actualului sistem”. Or, guvernul nostru este controlat de parlament, conform Constituţiei. Ce face Iohannis, refuzând să accepte că singura prerogativă de validare a șefului guvernului aparţine parlamentului? Ce face substituindu-se, astfel, forului legislativ, în pofida deciziei Curții Constituţionale, prin asumarea prerogativei parlamentului, singurul îndrituit să o respingă pe Shhaideh? Practic, “dislocă guvernul din controlul pe care îl exercită asupra a ceea ce a mai rămas din aparatul de stat”, substituindu-se parlamentului, singura instituţie a suveranităţii de stat care controlează guvernul, în baza Constituţiei! În fapt, se încadrează perfect în definiţia loviturii de stat, dată de Luttwak!

Mai mult, ca și cum nu era îndeajuns, a adăugat și valenţele clasice ale unui pronunciamento, atunci când, pe 22 ianuarie, s-a plasat în fruntea unei mișcări neautorizate de stradă, care contesta guvernul prin mijloace violente! Așadar, da, cum bine recunoaște domnia sa, uitând să se nominalizeze: “politicienii dau lovitura de stat”!

Cu desantul la guvern

Pasul doi din celebra saga a președintelui, Pas cu Pas, de data asta în ale loviturii de stat, s-a produs atunci când Iohannis a lansat propriul desant asupra guvernului, prin încălcarea grosolană a Constituţiei, nefiind invitat la ședinţa de guvern din 18 ianuarie 2017. Gestul său a fost, ulterior, aplaudat frenetic de ciracii din Piaţa Victoriei, fiindcă, vezi Doamne, ar fi oprit “doi elefanţi în încăpere”, adică două acte normative, dintre care n-a ieșit decât o ordonanţă, 13, și aia declarată constituţională de Curte. (https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-234)!

Iohannis: Sunt doi elefanți în încăpere, ordonanța de grațiere și cea de modificare a codurilor

Conform Constituţiei:

ARTICOLUL 87
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă”.

Sigur, am rămas impresionat de modul “sublim” în care Iohannis apără “statul de drept”, doar că ședinţa de guvern, în care a apărut, ca atletul lui Christos, nu era “de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice”, ca să poată domnia sa să participe de capul său. Era o ședinţă de guvern din domeniul “alte situaţii”! Adică, putea să vină acolo doar dacă era invitat, “la cererea primului-ministru”! A fost invitat? Nu, o spune, în clar, Grindeanu:

Reporter: Eu aş vrea să vă întreb dacă nu a fost cumva prima întrebare a preşedintelui, asta cu cele două ordonanţe, pentru că presupun că ăsta este şi motivul şi, dacă aţi aflat cumva de sosirea lui, când aţi aflat? Aţi fost anunţat că vine astăzi la şedinţă?

Sorin Grindeanu: Am aflat în momentul în care se apropia de guvern într-un mod informal, să spunem…

Reporter: Cu un SMS?

Sorin Grindeanu:… de la cei care asigură paza şi aşa am fost informat, dar haideţi să fim clari: e dreptul constituţional al preşedintelui de a veni şi de a prezida şedinţa de guvern.

Reporter: Aşa e, dar o colaborare instituţională nu presupune totuşi un anunţ, un telefon, un comunicat în prealabil?

Sorin Grindeanu: Nu pe mine trebuie să mă întrebaţi lucrurile acestea. Dacă m-aş duce neanunţat la Cotroceni, probabil că ar trebui să mă întrebaţi. Nu eu am mers neanunţat.” (http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-i-ministrul-justitiei-florin-iordache-la-sfar-itul-edintei-de-guvern1484740232&page=2).

Încercarea stângace a premierului de a masca maniera brutală, de încălcare a Constituţiei de către președinte, ca și propria lipsă de reacţie la această grosolană imixtiune a grădinarului de la Cotroceni în afacerile guvernamentale, nu poate ascunde încălcarea legii fundamentale, în sine. O recunoaște chiar Iohannis, fără teama că ar suporta cine știe ce consecinţe, în ţara proștilor, guvernată de un PSD infiltrat de Securitate, după cum recunosc proprii membri (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21576726-olguta-vasilescu-despre-demisia-ministrului-florin-jianu-comentez-primit-ordin-reincorporare.htm?nomobile=):

[Președintele Klaus Iohannis le-a relatat jurnaliștilor din avionul cu care merge marţi la Strasbourg cum a decurs discuţia cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, miercurea trecută, când a mers în premieră la o ședință de guvern.
Bucuroși de oaspeţi?“, l-ar fi întrebat președintele pe șeful guvernului. “Bucuroși“, ar fi răspuns Grindeanu.
Dacă tot am venit, n-ar fi politicos să mă invitaţi la ședinţa de guvern?“. “Poftiţi!”, i-ar fi răspuns Grindeanu, despre care șeful statului a spus că este un om cu care se înţelege, politicos și cu care se poate discuta.] (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21554214-presedintele-povestit-discutia-avuta-premierul-inainte-sedinta-guvern-miercuri-bucurosi-oaspeti-poftiti.htm).

Așa politeţe, mai rar, neicușorule! Curat, încălcare a Constituţiei, dar pentru un scop nobil, să avem rezon, monșer!

Toată ziua arestăm și în Piaţă defilăm

Întotdeauna mi-a plăcut Laura Codruţa Kövesi! Distinsă, spirituală, plină de inteligenţă, dotată cu un rafinament al verbului demn de o vestală a focului sacru al dreptăţii. “Limba gramatică”, pe care o mânuiește cu rară măiestrie a stihului, pogoară un har al cuvântului meșteșugit peste miile de protestatari îmboldiţi divin de îndemnul adresat “semi-analfabeţilor” lui Cărtărescu: “DNA să vină să vă ia!”.

Dacă luăm doar o singură zi, la întâmplare, din viaţa eroinei, să zicem 1 octombrie 2016, când s-a adresat unui post de radio binecuvântat de pronie, Europa FM, desăvârșita orator ne-a delectat cu o “limbă gramatică” de o aleasă simţire și vibraţie patriotică, cu care rar ne-a fost dat să ne întâlnim la așa nivel. Ne-a precizat că: “Sunt bani care statul trebuie să introducă direct în buget!”

ascultă file audio*

Păi, sigur că trebuie! “Sunt bani care statul trebuie să introducă (…)” Clar! Adânc zis! Și, asta, în condiţiile în care “observăm că persoane pe care noi le cercetăm, de supărare că fac atacuri în fiecare zi, da, în fiecare zi, sunt atacuri de persoanele pe care noi le cercetăm, de o agresivitate din ce în ce mai ridicată”!

ascultă file audio*

Domne’, extraordinar! Îi înţeleg pe cei din Piaţa Victoriei, “telectuali” (a nu se confunda cu TFL-i) rasați, care ţipă într-un delir binefăcător pentru naţiune, “DNA, să vină să vă ia”! Păi, dacă Laura Codruţa cercetează persoane “de supărare că fac atacuri în fiecare zi”, se cheamă că Laura Codruţa e foarte supărată! Și cei din Piaţă, la fel! Căci, uitaţi-vă, oameni buni, la “atacuri de persoane”, ca cele cercetate de Laura Codruța! Și nu o sa vă vină să credeţi! Cum să nu strige oamenii din Piaţa Victoriei “DNA să vină să vă ia”, când, iată, “așteptările lor au rămas în așteptare”? E posibil așa ceva? “Deci, toate așteptările din spaţiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare (sic!)”!!!

ascultă file audio*

Poţi să lași oamenii să aștepte? Nu poţi! Așa cum zicea Mădălina lui Iohannis: “Guvernul trebuie să înţeleagă că cetăţenii nu acceptă nimic mai puţin”. (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21585937-reactia-administratiei-prezidentiale-guvernul-gresit-flagrant-trebuie-rezolve-situatia-creata-cetatenii-nu-accepta-nimic-mai-putin.htm). Și, atunci ce faci? Mai aștepţi să dea judecătorul mandat de arestare? Păi, ce strigă poporul din Piaţă? “DNA să vină să vă ia!” Nu, prietene, îi arestezi tu, Codruţa, că așa te-a învăţat pe matale la Facultatea de Drept, că procurorul arestează, ca la Digi 24, pe 8 aprilie 2015, cu mult înainte să strige “telectualii” din Piaţă, “DNA să vină să vă ia!”:

“Dacă persoanele cu funcţii de conducere sau persoanele care deţin funcţii importante în stat vor continua să fure din banul public, vor continua să ia mită, cu siguranţă și noi vom continua să arestăm, pentru că acesta este rostul nostru și pentru că nu ne facem decât datoria”.

ascultă file audio*

Da, da, da! Ăsta-i rostul DNA!” Iată o nouă lozincă pentru băieţii din Piaţă! Am inventat-o eu, pe loc, deci mă calific să merg alături de ei la Lupta cea Mare! “Azi, la București, mâine la Ploiești”! Nu, nu la Ploiești, că acolo e procurorul ăla “performant”, Negulescu, cel cu altă “zdreanţă”! Nu, mai bine defilez la București și vorbim de Negulescu mai la vale! Aici e locul să strigăm cu toţii, mămicuţe și tătici și să ne fălim, pe youtube, cu isprăvile copilașilor noștri întru slava Codruţei, tămăduitoarea de gâlci cu cătușe și smirnă de Beci Domnesc! Zău, merită, că bine zice Cărtărescu cu jumătatea aia de oligofreni, doar că a greșit părinţii printre demonstranţi. Chiar și copilul ăsta are o mămică și mândră pe deasupra, dacă și-a învăţat copilul să strige:

DNA să vină să vă ia!

Sincer, întotdeauna m-am numărat printre admiratorii Codruţei. O “minte sclipitoare”! Cum să nu strigi în Piaţă pentru ea? Și ce mizerii pot să răspândească infractorii ăștia, de teapa lui Ghiţă, despre Codruţa, domne’! Incredibil! Nenorociţii ăștia de ciraci ai lui Ghiţă vor să o compromită răspândind trucaje fotografice, ca să manipuleze populaţia. Cică, ar fi fost în podgorie cu Ghiţă și cu Ponta, ea, care numai când aude de vin și petreceri, sigur, dacă nu sunt oficiale, scuipă în sân, cu evlavie. Uite ce poză trucată au răspândit, ca să o compromită!

Dar, nici Codruţa nu se lasă! S-a prins imediat că e trucaj pentru manipularea maselor de “telectuali” din Piaţă:

Sunt deja imagini în spaţiul public în care este aplicată fotografia mea peste o imagine dintr-o vie sau o cramă. Am văzut imagini cu mine de la evenimente publice, aplicate peste o altă imagine, spunându-se că am participat la nu știu ce petreceri. Așa ceva poate să apară, poze, filme editate, trucate. Pot să apară poze dintr-un context prezentate în alt context. Nu exclud asemenea manipulări.

Este evident că se încearcă o manipulare pentru ca lumea să uite câte dosare i-au fost făcute acestui inculpat, câte prejudicii a provocat statului și că este un inculpat fugar. Este doar o manipulare prin care îmbracă lucruri adevărate cu lucruri false.” (http://www.ziare.com/laura-codruta-kovesi/dna/exclusiv-kovesi-neaga-acuzatiile-lui-ghita-si-basescu-si-vorbeste-despre-relatia-dna-cu-sri-se-incearca-destabilizarea-sistemului-judiciar-interviu-i-1450413).

Așa e, doamna Codruţa! Mărturisesc! Nenorocitul de Ghiţă m-a pus și pe mine să deschid acest articol, cu acea poză trucată, cu dumneavoastră și bunul nostru președinte ţinând în mână niște cătușe! Mărturisesc: dumneavoastră, doamna Codruţa, nu aveţi niciun tatuaj pe mâna dreaptă! Și sunteţi mult mai suplă decât apăreţi în trucajul ăsta murdar, menit să manipuleze pe copiii aceia nevinovaţi, care cântă atât de suav, “DNA să vină să vă ia!” Mă căiesc și promit să-i învăţ pe toţi copiii pe care-i voi avea, de acum încolo, să cânte la fel de suav cântecul din Piaţă, fredonat de atâţia oameni de ispravă și bebeluși, pe youtube.

Iohannis și “Jos Mâinile” de pe…Negulescu!

Cel mai mult mi-a plăcut, însă, cum  s-a angajat domnul președinte în lupta pentru apărarea DNA. Cum a tunat el, ca un zeu al cuvântului nemuritor, pe 2 februarie 2017: “Jos mâinile de pe DNA!” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis1486031786). Sigur, e vorba de acel DNA din care face parte și domnul procuror Negulescu, ăla cu altă “zdreanţă”, din 14 februarie 2017. Mai ţineţi minte? Ăla care zicea:

“Mi se face carnea piele de găină pe mine. Eu nu am trântit în viaţa mea un dosar. Eu nu fac compromisuri în meserie. Pe mine mă caută din 2012 Sebastian Ghiţă. Dacă mă aveau cu ceva la mână, mă băgau la puşcărie. I-am zis şi eu. Cum să spui aşa ceva? Ăla e om doamnă? Tu bei cafeaua cu un nenorocit, cu o Iudă care te-a trădat. O să îi dovedesc că nu a fost nicio înţelegere cu nimeni. Să înţelegeţi şi să aveţi convingerea că nu fac aşa ceva. I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi senatorii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj.” (http://www.stiripesurse.ro/procurorul-dna-mircea-negulescu-despre-procurorul-general-zdrean-a-ordinara-video_1179759.html).

Oameni buni, ce aţi crezut, că domnul Negulescu de la DNA Ploiești, vorbind la telefon cu soţia unui inculpat, l-a făcut “zdreanţă” pe procurorul general al Republicii? Pe domnul Lazăr? N-ai să vezi! Păi, mai zicea domnul președinte al republicii Jos mâinile de pe DNA? Adică de pe c***t? Nu! Ar fi zis, în schimb: Staţi cu mâinile pe DNA, cum stau și eu! Altă treabă, nu? Mai zicea doamna Codruţa de domnul Negulescu așa alese cuvinte?

Colegii de la Ploiești fac o echipă foarte bună, sunt profesioniști, muncesc foarte mult. Au fost și atacați, dar se țin și își fac foarte bine treaba.” (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/laura-codruta-kovesi-la-digi24-651263).

Sigur, nu știu ce vrea să zică doamna Codruţa, când spune că procurorii lui Negulescu “se ţin”, deoarece, din relatările scatologice ale acestuia, nu prea rezultă că reușesc! Dar, ne mai luăm de la două-trei produse de dezasimilație? Chiar și domnul Lazăr și-a dat seama că nu e “zdreanţă” și a reacţionat imediat punând lucrurile la punct. Printr-un comunicat oficial al Ministerului Public, din 15 februarie 2017:

“Totodată, în ceea ce privește înregistrarea audio difuzată s-a făcut referire la șeful doamnei procuror Luminița Cristea, respectiv la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, şi nu la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr.” (http://www.mpublic.ro/ro/content/c_15-02-2017-13-02).

E aproape incredibil, cum vor oamenii ăștia răi să-i discrediteze pe procurorii republicii și să-l compromită pe domnul președinte și pe oamenii bravi, care manifestează, cu sufletul deschis, în Piaţa Victoriei, luptând împotriva fărădelegii și corupţiei din iubita noastră ţărișoară. Așa cum zicea domnul Lazăr, pe facebook-ul oficial al Ministerului Public, în 13 februarie 2017, “Augustin Lazăr, respinge ferm atacurile subculturale la adresa conducerii Ministerului Public”. (https://www.facebook.com/piccj.oficial/). Curat, “subculturale” , oameni buni! “Un lucru de c***t”, cum ar zice domnul Negulescu! Sau “Luaţi mâinile”, cum ar zice domnul președinte!

Cum să nu te baţi, cum s-a bătut Codruţa pentru domnul Negulescu, să-i “ţină spatele”? (http://www.romaniatv.net/sebastian-ghita-dna-vrea-sa-i-faca-dosare-lui-liviu-dragnea-ca-sa-renunte-la-functia-de-premier_331596.html). Chiar dacă, pe aici, pe acolo, vreo oarecare Claudia ar interfera cu lupta împotriva corupţiei, ăsta ar fi un impediment ca “DNA să vină să vă ia”? (https://www.danielsavu.ro/?p=6418)? Niciodată, frăţică!

Un NePlagiat pentru Eternitate

Ca să fiu și mai clar, uitaţi-vă cum au atacat-o pe Codruţa, pentru un așa-zis plagiat! Doctoratul! Bineînţeles că acea Comisie de la Ministerul Educaţiei a rezolvat problema și a dat verdict clar de neplagiat! Vorba băieţilor din Piaţă, “DNA să vină să vă ia”! Foarte frumos au rezolvat! Trei super-specialiști în drept au făcut un raport favorabil doamnei Kövesi, pe 30 noiembrie 2016 și l-au înaintat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cei trei sunt prof. Claudia Ghica Lemarchand, prof. Vlad Constantinesco şi conf. Radu Chiriţă. Superb! Oamenii ăștia au făcut un raport împărţit în două, o parte redactată de Claudia Ghica Lemarchand și Vlad Constantinesco, alta elaborată de Radu Chiriţă. Cei trei erau presupuși să analizeze teza Codruţei, din perspectiva legii românești cu privire la plagiat, evident. Iată ce spun Claudia Ghica Lemarchand și Vlad Constantinesco, în bucata lor de raport:

<<Dreptul român a reținut o definiție specială a plagiatului în legea n° 206 din 27 mai 2004 (articolul 4 lit. d și e) :

“d) plagiatul –expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;

e) autoplagiatul -expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.”>> (http://www.romanialibera.ro/articleFiles/20161209141628-raport%20cnatdcu.pdf).

Ce credeţi că au făcut specialiștii noștri? Au aplicat legea românească la detectarea plagiatului? Aș! Vreo lege străină? Câtuși de puţin! Au inventat ei o lege:

2. Analiza reţinută de autorii expertizei în cadrul analizei tezei supuse

Pentru a efectua o analiza fiabilă și demnă de interes, ţinând cont de situaţiile diferite care merită o apreciere diferită, subsemnaţii au reţinut definiţia următoare : plagiatul este o abatere de la onestitatea știinţifică, care consistă în a-și însuși fără drept opera unui terţ, ceea ce se poate face de maniere diferite care trebuie diferenţiate”.

Așa că au descoperit, pe legea inventată de ei, în ciuda identificării, chiar și așa, în raport, a numeroase pasaje plagiate din lucrarea Codruţei, că:

În virtutea principiilor juridice, sancţiunea trebuie să fie adaptată situaţiei, individualizată pentru a asigura proporţia faţă de culpă. Din acest punct de vedere, retragerea titlului de doctor a autorului tezei supuse expertizei ne apare ca fiind o sancţiune excesivă și neadaptată.” Adică au absolvit-o, scurt, pe Codruţa!

Domnul Chiriţă, în bucata lui de raport, a descoperit și el că legea românească nu e bună, așa că și-a inventat și el o lege, alta decât a celorlalţi doi, nu înainte de a critica legea românească:

“Plecând de la aceste critici ale textului legal, sunt de părere că o lucrare poate fi calificată ca fiind plagiată, în măsura în care fie din punct de vedere cantitativ, fie din punct de la vedere calitativ autorul acesteia şi-a însuşit expresiile sau ideile altuia fără a-l cita, la un nivel la care în lipsa acestei preluări ar fi afectată substanţa lucrării (….)

Așa că și-a stabilit singur nivelul la care lucrarea Codruţei putea fi calificată drept plagiat. Ghici ce? Nu era plagiat! Concluzia lui Chiriţă a fost apoteotică, la fel ca a colegilor, deși, pe legea inventată de el, a identificat pasaje plagiate, în lucrarea Codruţei:

“De aceea, ţinând cont de aspecte de natură cantitativă şi calitativă, remarcând însă calitatea sa ştiinţifică sub nivelul unei teze de doctorat (sic!), consider că lucrarea nu este plagiată”.

Adică, hai să vedem dacă a plagiat Codruţa! Păi, cum facem? Ne gândim cum să iasă că nu a plagiat! Aplicăm legea? Vorba lui Negulescu: “Un lucru de c***t”! “Jos mâinile” de pe ea! Evident că nu aplicăm nicio lege! Inventăm ceva s-o scoatem pe Codruţa! Tare, nu?

Dar, ce ne facem cu domnul Chiriţă, care, pe 8 decembrie 2016, după raport, a constatat că:

Doamna Kövesi nu a adus nimic original. Când veţi citi raportul, veţi vedea că atât eu, cât şi colegii din comisie am constat că lucrarea este foarte slabă din punct de vedere calitativ. Doar că asta nu se sancţionează. Sau o astfel de sancţiune ar trebui acordată comisiei care a acordat titlul de doctor. Simplul fapt că teza e subţire din punct de vedere ştiinţific, pe legislaţia pe care o avem acum, nu poate să conducă la retragerea titlului. Şi, până la urmă, este o părere subiectivă dacă teza e subţire sau nu. Mie mi s-a părut foarte subţire. Poate altora li se pare genială. Suntem oameni şi privim lucrurile diferit. Din punct de vedere al copiatului sau al însuşirii de idei de la alţii, repet: s-a întâmplat în anumite pasaje, dar nu erau din nucleul tezei sau din partea centrală. Erau nişte chestii de introduceri şi prezentări foarte teoretice care puteau şi să lipsească fără să afecteze. Eu, sincer să fiu, nu reuşesc să găsesc un mobil pentru care a făcut chestia asta. Dacă era vorba de o idee originală, pot să înţeleg un mobil pentru care o furi. Dar când furi ceva în introducere, nu pot să înţeleg de ce.” (http://www.stiripesurse.ro/kovesi-sanctionata-de-cnatdcu-expert-teza-sefei-dna-foarte-slaba-interviu_1167857.html).

Cum, domnul Chiriţă, membru în comisia pentru evaluarea tezei de doctorat a Codruţei, pentru identificarea plagiatului, a descoperit că Laura Codruţa a “furat“? Și, totuși, nu a constatat plagiatul, fiindcă Laura Codruţa a “furat” doar în introducere? Wow! Trăiască lupta împotriva corupţiei! “Jos mâinile de pe DNA!” “DNA să vină să vă ia!”, “Un lucru de c***t!”. Jos “atacurile subculturale”! Clar!

Dar partea frumoasă abia acuma vine. Ce credeţi că a uitat domnul Chiriţă să șteargă de pe blogul personal, ceva postat încă din 16 martie 2016, cu ceva vreme înainte de “glorioasa” sa participare la “rezolvarea” doamnei Codruţa? Un text superb, cu titlul Globul de sticlă. Un text cu privire la o doamnă judecător, Florica Roman, judecător la Curtea de Apel Oradea. Supusă persecuţiilor de către sistem. Și scrie Chiriţă:

Dacă toţi tăcem din gură, ne ducem dracu’ toţii. Orbiţi de o companie (sic!) mediatică şi de un cult al personalităţii DNA ce tinde să devină faraonic, oamenii de bună credinţă nu pot decât să pice în această capcană pentru că nimeni altcineva nu vorbeşte.” (http://raduchirita.ro/globul-de-sticla/).

Și mai scrie:

Toţi cei care sunt decenţi nu trebuie să uite că dacă în cea mai curată cameră din lume pui un rahat, o să pută în toată camera. Lumea justiţiei e plină de abuzuri, de putere scăpată de sub control, de ascunderea gunoiului sub preş şi de incompetenţă şi indiferenţă vecină cu nesimţirea. Îmi asum cele spuse.

În logica textului meu, ar urma să dau nişte exemple. Am vreo 3 exemple din ultima lună, de abuzuri pentru care, într-o ţară normală, nişte magistraţi ar fi fost daţi afară, iar unul ar fi ajuns la puşcărie. Am început să le scriu, însă am şters şi nu le voi publica. De ce? De frică. Pentru că am văzut oameni cărora li s-au înscenat dosare şi au pierdut tot, indiferent dacă au fost sau nu condamnaţi. Pentru că mi-e frică ca, dacă rostesc nume şi fapte, mâine pot fi Florica Roman. Sunt avocat de multă vreme şi atâta încredere am în sistemul judiciar: mi-e frică să dau exemple de abuzuri, cu nume şi fapte, pentru că ştiu că sistemul nu mă va apăra.”

Și acest om i-a dat verdict de neplagiat Codruţei? Un om terorizat de frica de DNA? Cine l-a ales pe el în comisie și, dacă el este așa, cum sunt ceilalţi doi? Dacă tot vorbirăm de Piaţa Victoriei, cine manipulează? Chiriţă scrie că: “Orbiţi de o companie (sic!) mediatică şi de un cult al personalităţii DNA ce tinde să devină faraonic, oamenii de bună credinţă nu pot decât să pice în această capcană pentru că nimeni altcineva nu vorbeşte”. Adică ce să înţeleg eu? “Jos mâinile de pe DNA!” “DNA să vină să vă ia!”, “Un lucru de c***t!”. Jos “atacurile subculturale”! Zice și el ceva despre “rahat”! Îl bate pe Negulescu: “dacă în cea mai curată cameră din lume pui un rahat, o să pută în toată camera.” Ei, domnule Chiriţă, așa pute DNA! Și raportul dumitale cu privire la teza doamnei Kövesi! Și toată România! Și băieţii și fetele din Piaţa Victoriei, cu Iohannis în cap! Iohannis știe! Băieţii și fetele din Piaţa Victoriei nu știu încă. Iar Fyodor Dostoevsky se strică de râs uitându-se la noi, de undeva, din cerul lui rusesc!

Dar, pentru voi, cititorilor, mai este o șansă! Evident, venită de undeva, de peste ocean, din America. Sub forma unei reclame. Cum putea fi altfel? Dacă, vreodată, vreun pesedist obraznic și agresiv se repede la ușa mașinii dumneavoastră, asiguraţi-vă că aveţi un Negulescu în portbagaj! Sau o Codruţa! Sau un manifestant din Piaţa Victoriei! Sau un Klaus Iohannis! Sau o fiinţă, oarecare! Vă las pe dumneavoastră să ghiciţi care dintre variantele prezentate mai sus este valabilă pentru filmuleţul de mai jos! Succes!

Suburban Auto Group-Trunk Monkey Commercial

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

“După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat!”

ciolos-mussolini

E drept, n-am reuşit să mă achit de obligaţiile liber asumate de a vă furniza, prin intermediul acestui blog, toate datele impotenţei politice şi instituţionale ale unui preşedinte zidit în penibil, amalgamat cu roadele indecenţei crase şi rapid înghiţit de prăpastia propriilor eşecuri. Românii au uitat, deja, că l-au ales ca să nu ajungă Ponta preşedinte! Tot ce îşi aduc aminte, când nu votează pentru primarii aruncaţi în penal de egocentrista Kövesi (desfiinţând, astfel, ideea că susţin DNA), este că Iohannis are case dovedite a fi achiziţionate prin fals, că doamna Carmen seamănă izbitor cu tovarăşa Elena (nu Udrea), iar guvernul Cioloş, adus de preşedinte sub sigla “tehnocraţi”, a semănat deja dezastrul la cote de neimaginat.

Prostia? O afacere între noi şi Dumnezeu!

Carenţele în materie de Judecată, a doua parte, ca importanţă, a Logicii, după Petru Ramus (secunda Petri), par a fi parcursul fatidic al unor politicieni români, născuţi în paradigma eternă a servirii propriilor interese în detrimentul binelui public. Dincolo de diatribe, fraze sforăitoare şi promisiuni factice! Ajungem la discuţia cu privire la calitatea intelectuală, cea atât de bine creionată de filosoful Immanuel Kant! Neamţul scria în nemuritoarea sa Critica Raţiunii Pure:

“Lipsa de judecată este, propriu-zis, ceea ce se numeşte prostie, şi o astfel de infirmitate nu poate fi remediată. Un cap obtuz sau mărginit, căruia nu-i lipseşte decât gradul convenabil de intelect şi de concepte proprii acestuia, poate ajunge foarte bine, prin instrucţie, chiar până la erudiţie. Dar, fiindcă, de obicei, în acest caz, lipseşte şi judecata (secunda Petri), nu este neobişnuit să întâlneşti bărbaţi foarte instruiţi, care, în folosirea ştiinţei lor, lasă să se întrevadă, deseori, această deficienţă iremediabilă”. (Immanuel Kant, Critica Raţiunii Pure, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 166).

Sigur, nu vreau să sugerez, prin citatul din Kant, că domnii Iohannis şi Cioloş ar fi “foarte instruiţi”. Departe de mine aşa ceva! Şi departe de ei că ar fi lăsat, fie şi o clipă, să se întrevadă o astfel de posibilitate. În ceea ce priveşte imensa, incomensurabila prostie de care vorbeşte Kant, deh, e o afacere personală între români şi Dumnezeu! În definitiv, nimeni nu poate reproşa românilor că votează aşa cum votează. Problema este ce fac românii, după ce se adevereşte că au învestit, prin vot, pe tâmpiţi, ticăloşi sau infractori. De regulă, îi mai votează o dată! Şi, până la momentul când îi mai votează o dată, dacă dispreţul celor pe care i-au votat îi loveşte în faţă, se mulţumesc să se învelească în noroiul şi aluviunile stihiilor care le-au spulberat casele şi să-şi caute alinarea în respiraţia de mucegai a moaştelor. Sau, dacă nu i-a lovit potopul, să râgâie în faţa televizorului, la meciurile răsuflate ale unei naţionale după chipul şi asemănarea lor, recent eliminate ruşinos de la Europenele de fotbal.

Între timp, de-alde Cioloş şi ai lui se lăfăiesc în vilele de protocol ale lui Ceauşescu, urmând călătoriei după cai verzi pe pereţi, prin Canada, unde, cică, s-a bătut pentru ridicarea vizelor impuse românilor care călătoresc pe cele meleaguri. Iohannis, turistul grotesc al destinaţiilor exotice, îşi face veacul prin Bulgaria vecină (mai puţin exotică), unde vorbeşte despre flote NATO la Marea Neagră, fără să-şi dea seama că e vorba de ele şi tăgăduind, apoi, că s-ar fi referit la aşa ceva. Asta, spre deliciul bulgarilor, care, din ce în ce mai fericiţi că sunt alţii mult mai proşti ca ei prin Balcani (sigur, mă refer la autorităţi, altfel am tot respectul pentru poporul bulgar), ne dau cu tifla, aşa cum a făcut premierul lor faţă de preşedintele nostru. Între timp, mii de români îşi duc destinul în palmă, după ce stihiile i-au lovit necruţător, fără ca Iohannis sau vreun membru al guvernului să fi arătat, în vreun fel, că ar putea să-i ajute (abia pe 21 iunie a convocat Cioloş oarece la guvern, în legătură cu potopul care înghiţea, de vreo două săptămâni, România).

Ah, am uitat! Ştiaţi că doamna Cristina Spătar (nu-mi cereţi să vă spun cine este această doamnă!) căuta soluţii la vrăjitoare ca să-şi salveze căsnicia, alături de un domn al cărui nume îmi scapă? Ei, asta a fost preocuparea numărul unu a românilor, timp de câteva zile, şi eu cred în televiziunile de ştiri care furnizau, în “neştire”, acest “breaking news”, fiindcă sunt televiziuni comerciale. Trăiesc din rating, aşa că ştiu ce “ştiri” consumă neamul lui Mihai Viteazul şi Zorro la un loc, vorba filosofului antilopelor gnu, marele gânditor Zgonea, coleg cu primul şi întruchiparea vie a celui de-al doilea (conform propriei evaluări)! Adică, român de-al nostru, până de curând în a treia funcţie ca importanţă ierarhică în stat. Să mai zică cineva că Securitatea lui Ceauşescu nu a învins în lupta cu vicisitudinile vremii! Mă scuzaţi, n-am zis nimic de domnul Coldea! Şi, nici nu vreau să zic că, în ţara asta, toţi tâmpiţii ajung în funcţii importante în stat, pentru simplul motiv că îl consider pe Zgonea un geniu! Este aidoma multor români, cam toţi cei care ne conduc! Genii, nu tâmpiţi! Fiindcă, atâta putem noi! Să găsim tot timpul genii care să ne conducă! De unde puteţi conchide că poporul e blagoslovit!

De aceea, astăzi nu voi scrie lucruri grave! Nu vă voi informa cât de nefericită ne este viaţa. Vă voi arăta doar cât de inteligenţi sunt cei care ne conduc! Cât de dedicaţi cauzei democraţiei. Ca să înţelegem mai bine cine suntem noi, cei conduşi de ei! Sigur, pe altă planetă, când te conduce un prost, nu se prea cheamă că tu eşti un geniu! Noroc că pe noi ne conduc geniile! Să-l luăm, bunăoară, pe Klaus Werner Iohannis! La izbucnirea scandalului cu privire la dezinfectanţii din spitale, diluaţi spre apă chioară de firma Hexi Pharma şi despre auto-ucisul fără faţă Condrea, SRI ne-a livrat o tolbă de minciuni arătând cum informaseră securiştii neamului pe toate cumetrele şi precupeţele din fruntea ţării despre dezastrul respectiv. Deşi puţea, de la o poştă, a minciună fetidă (putea fi şi adevărat), Klaus a sărit în apărarea găştii lui Coldea şi a anunţat solemn naţia, pe 19 mai 2016:

Jurnalist: Faptul că SRI a trimis aceste informări este contestat de mulţi demnitari. Pe ce anume vă bazaţi când spuneţi că SRI şi-a făcut cu certitudine datoria şi practic firul s-a rupt în momentul când s-a ajuns la aceşti demnitari?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Fiindcă acesta (sic!) este experienţa mea că SRI îşi face treaba şi sunt anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba. Eu vorbesc din propria experienţă (subl. mea)”. (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-de-presa1463654832).

“Experienţa” lui Iohannis alias Omul Invizibil

Sigur, acestui izomorf politic, îndelung întârziat pe lângă gineceul doamnei Carmen, nu i-a explicat nimeni că, în democraţie, singurele instituţii, care pot depune mărturie că serviciile secrete nu mint, sunt comisiile specializate ale parlamentului, doar ele abilitate să controleze activitatea acestor servicii. Preşedintele este doar beneficiarul informaţiilor furnizate de serviciile secrete, nu şi controlorul acestor informaţii. Cum Comisia SRI din parlamentul României nu controlează nimic, iar Iohannis nici măcar nu face parte din ea, cade total varianta în care Iohannis ştie, din “proprie experienţă”, ca parlamentar în Comisia cu pricina, că SRI nu minte. Mai rămâne doar o singură variantă. Cineva, care ar spune că ştie din “proprie experienţă” că SRI nu minte, nu poate fi decât un lucrător SRI, căci doar experienţa unui astfel de lucrător îl poate face să ştie, fără de tăgadă, că informaţia furnizată de Serviciu este corectă. A vrut Iohannis să ne facă o destăinuire cu privire la adevăratul său loc de muncă? L-a luat gura pe dinainte? Este, cumva, în imposibilitatea de a înţelege la ce trebuie să se limiteze “propria experienţă” a unui preşedinte? Puteţi încerca un răspuns.

Oricum, experienţa domniei sale în nu ştiu care materie, posibil securistică, a fost destul de “acoperită” public, de vreme ce una dintre cele mai strălucite minţi ale ştiinţei politice americane îl consideră “invizibil”. Robert Kaplan remarca, într-un interviu pentru Hotnews, din 23 mai 2016, că Iohannis, “din nefericire, nu prea e văzut deloc!” Şi că “preşedintele nu a lăsat o impresie solidă, într-un fel sau altul. Este încă invizibil” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21014853-robert-kaplan-intr-interviu-pentru-hotnews-despre-cum-este-perceput-klaus-iohannis-washington-pesedintele-nu-lasat-impresie-solida-intr-fel-sau-altul-este-inca-invizibil.htm).

OK, Klaus Werner Iohannis, omul “invizibil”, nu prea ştie care trebuie să fie experienţa unui preşedinte în funcţie şi se dă cu serviciile secrete împotriva altor “anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba”. Toate, cică, din democraţie!

Oricât de miraţi aţi fi, să ştiţi că se poate şi mai rău de atât, deşi e incredibil!

“Fidelitatea” Ministrului Educaţiei, care este, de fapt, Ministrul Justiţiei. Sau, mai scurt spus: “Care este”, punct!

 Uite, ce te faci cu Raluca Prună, un ministru în guvernul lui Iohannis, care nu ştie ce portofoliu deţine? Astfel, pe 30 mai 2016, într-un interviu pentru Europa FM, avea impresia că este ministrul educaţiei (ascultă file audio*):.

Reporter: Ştiţi dacă mai urmează şi alte dosare importante de judecat în urma plângerilor, sesizărilor de neconstituţionalitate…

Prună: Nu, nu am cunoştinţă despre aşa ceva, însă sigur că şi aici, şi vorbesc ca jurist, nu neapărat ca ministru al educaţiei, faptul că în doi ani…al, pardon, al ministru…al, al justiţiei, îîî, deci, ca jurist vorbesc…”

 Sigur, mulţi dintre românii care citesc aceste rânduri vor fi înclinaţi, pe linia  fundamental reprezentativă pentru poporul român, despre care scriam mai sus, să creadă că madam Prună a greşit în exprimare. Nicio problemă! Mai ales că a greşit, în exprimare, constant, până pe 1 iunie 2016, când le-a spus elevilor şi studenţilor: “Cred că educaţia civică, mai ales cea non-formală, este extrem de importantă, pentru că toate valorile pe care o astfel de educaţie le promovează, cum ar fi responsabilitatea, fidelitatea, onoarea, civismul, nu sunt nişte concepte pe care le putem scrie într-o lege. Acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea) şi sunt valori fără de care nu ar fi posibilă o societate (…)”.

Personal, nu am auzit în viaţa mea că educaţia civică se referă la fidelitate şi onoare! Eu am auzit, din “experienţă personală”, că educaţia civică se referă la educaţie prin şi pentru democraţie, în sensul apărării drepturilor individuale si libertăţilor fundamentale, pe care se bazează orice societate democratică. E drept, am auzit şi despre fidelitate şi onoare, în raport cu societatea, dar nu la capitolul educaţie civică, ci în raport cu un anume jurământ:

“Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrând în rândurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România.” (vezi http://www.luju.ro/institutii/servicii-secrete/document-inedit-ura-din-juramantul-securistilor-jur-sa-urasc-din-adincul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-si-ai-poporului-muncitor?pdf).

Aşa începea jurământul lucrătorilor de la Securitate, în România lui Ceauşescu. Că acestea sunt valori pe care Prună le-a “învăţat acasă” sau din “propria experienţă”, după modelul lui Iohannis, nu eu sunt cel chemat să se pronunţe, este suficient ce declară ea singură, ca jurist sau “ministru al educaţiei”, după cum îi place să se prezinte. Probabil, ca ministru al educaţiei, fiindcă “acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea)”.

Apoi, ce “frumos” sună Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care subliniază, cu ardoare: “Partidul susţine codul moral al constructorului comunismului, care trebuie să includă următoarele principii: devotamentul (subl. mea) faţă de cauza comunismului (…)” (vezi George H. Knoles, Rixford K. Snyder, Readings in Western Civilization, Stanford University, New York, 1968, p. 556).

Teoria sacrificiului permanent şi doctrina statului călare pe cetăţean

Nici Cioloş, pupilul lui Iohannis, şeful cu acte al guvernului domnului preşedinte, nu stă mai prejos cu “propria experienţă”. Pe 9 iunie 2016, de Ziua Eroilor, domnul Cioloş a grăit, din “proprie experienţă”, următoarele:

“Îi cinstim astăzi pe eroii României de ieri şi de azi, pe toţi cei care au avut crezul că binele comun este deasupra binelui propriu, că libertăţile semenilor sunt mai importante decât libertatea individuală, că drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii (subl. mea).” (vezi http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-pentru-ziua-eroilor-astazi-9-iunie&page=1).

Wow! Nici în cele mai negre coşmaruri ale unei “proprii experienţe” democratice, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii”, care să circumscrie “drepturile individuale”. În fapt, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii” de niciun fel! De ce? Simplu! Pentru că acest concept a fost “inventat”, sub licenţă, de Comunism! Care Comunism l-a “cumpărat” de la fascism! Adică vorbim de regimuri totalitare, care plantează concepte din “proprie experienţă” direct în gura “democratului” Cioloş! Uite ce frumos au colaborat Benito Mussolini şi Giovanni Gentile ca să-l înveţe pe Cioloş despre “drepturile societăţii”, care “circumscriu” libertatea individuală, în Doctrina Fascismului, din 1932:

“And if liberty is to be the attribute of living men and not of abstract dummies invented by individualistic liberalism, then Fascism stands for liberty, and for the only liberty worth having, the liberty of the State and of the individual within the State (subl. mea)”. (vezi http://www.worldfuturefund.org/wffmaster/Reading/Germany/mussolini.htm).

Adică:

“Şi, dacă libertatea trebuie să fie atributul oamenilor vii şi nu al unor momâi abstracte, inventate de liberalismul individualist, atunci Fascismul reprezintă libertatea şi numai acea libertate care merită trăită, libertatea Statului şi a individului în cadrul Statului (subl. mea)”.

Sau:

“We were the first to state, in the face of demo liberal individualism, that the individual exists only in so far as he is within the State and subjected to the requirements of the state (…) (subl. mea)”.

Adică:

“Noi am fost primii care am declarat, în faţa demo individualismului de tip liberal, că individul există numai în măsura în care este în Stat şi se supune comandamentelor Statului (…) (subl. mea)”.

“Superbă” este şi întâlnirea în doctrină sau, poate, doar în exprimare, a domnului Dacian Cioloş cu domnul Adolf Hitler. Vedeţi intervalul dintre minutele 2:52 şi 3:03:

https://www.youtube.com/watch?v=AnpTWKKWQ1o

“When you sacrifice for your community (subl. mea), then you can walk with your head held up high! Our belief in Germany is unshakeable! And our will is overwhelming!”

Adică:

“Atunci când te sacrifici pentru comunitatea ta (subl. mea), atunci poţi să mergi cu capul sus. Credinţa noastră în Germania este de neclintit. Şi voinţa noastră este copleşitoare”

Şi comuniştii ne-au tot învăţat că trebuie să ne sacrificăm pentru binele societăţii, aşa s-au întemeiat “generaţiile de sacrificiu”! Personal, am făcut parte din una! Că o fi Mussolini, Hitler, Ceauşescu, sau idolul tinerilor frumoşi şi liberi, Cioloş, pe mine, unul, vă rog să nu contaţi! Eu nu mă mai sacrific! Vă las pe voi!

“Ca în statele europene democratice”, cu securistul la chioşcul de ziare

Sigur, presa română nu s-a ocupat deloc de aceste panseuri “geniale” ale băiatului cu agricultura, Cioloş, cum nu a văzut nici “experienţa” lui Iohannis şi nici “civismul” lui Prună. Evident, asta nu din cauză că Maior (băiatul de la SRI, care e acum ambasador în SUA, ca răsplată că e de la SRI, că altă motivare n-am primit de la securişti) ar avea dreptate în materie de cum controlează SRI presa! Şi, evident, nici din cauză că ăştia trei, Cioloş, Iohannis, Prună, ar fi colegi cu colegii lor din presă (ascultă file audio*):

25 ianuarie 2015

Reporter: Îîî, cum staţi cu ofiţerii acoperiţi din presă?

George Maior: Îî, cum stau toate statele, îî, democratice…

Reporter: Adică, bine…

George Maior: Cum stau toate statele democratice europene. Ofiţerul acoperit este o latură specială, o armă specială a oricărui serviciu de informaţii. Sarcina lui este ca, folosind această, îîî, situaţie, această calitate, să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat (subl. mea), şi cu asta basta (subl. mea)!”

Reporter: Şi vom afla vreodată?

George Maior: Păi, asta e ideea, că nu, hîîî!”

Observaţi că “informaţia de securitate naţională” este “pentru stat”? Nu pentru cetăţeni şi promovarea libertăţilor constituţionale, nu pentru apărarea indivizilor prin pavăza statului democratic! Nu, “pentru stat” şi atât! Păi, citiţi materialul precedent de pe acest blog, Securişti şi Comunişti (…), coroboraţi cu afirmaţia lui Maior de aici şi veţi înţelege cine i-a făcut lui Iohannis Strategia de Apărare Naţională! Vedeţi ce simplu e? Totul este să citim! Dar şi să vorbim între noi! Şi “cu asta basta”, cum ar zice poetul securist al neamului! Ba, nu! Încă nu! Cum era cu “fidelitatea” lui Prună? Dar, cu “drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii” a lui Cioloş (fraza)? Cum se potrivesc astea cu “să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat” a lui Maior? Ei, abia acum şi cu asta basta!

Aşa ştie Maior, că, în “statele democratice europene”, şefii serviciilor secrete se laudă public cu ofiţerii lor acoperiţi din presa liberă!!! Presupun că de-aia l-a trimis Iohannis în America! Să-i înveţe şi pe americani cum e cu Securitatea la europeni, prin New York Times sau Washington Post! Bun băiat! Iohannis, nu Maior! Şi Cioloş! Şi…era să zic Prună! Nu, Prună nu e bun băiat! Dar e “fidelă”, ca să nu zic “fidea”. Vorba lui Conu’ Iancu, din “D’ale carnavalului”: “(…) i-am fost întotdeauna fidea”. Evident, civismului! Purtatul diagonalei pe sub cămaşă nu mai e de actualitate, pe canicula de afară!

Apropo, oameni buni! Luaţi-o pe asta de la mine! Ce Nostradamus?  Conu’ Iancu să trăiască! Ia, ziceţi aici! Câţi ani au trecut de la Marea “Revoluţie” din Decembrie 1989? Vreo 27, nu-i aşa? Adică, aproape 30! Au ocupat, cumva, ruşii, Crimeea? Păi, au cam ocupat-o, acum doi ani! Zău? Atunci luaţi-o pe asta de la mine:

Caţavencu : Fraţilor! După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram, acuma câtva timp, înainte de Crimeea? Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!… Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!” (Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdută, 1884). “Curat constituţional”, coane Klaus! Tare?

Mai ştiţi cum a venit domnul Cioloş să ne spună ce mult a făcut el pentru poporul român? Cum s-a bătut el, pe vremea când era Comisar european, ca să ne înfruptăm şi noi, mai cu sârg, din mălaiul fondurilor europene pentru agricultură! Cum a pus el stavilă hrăpăreţilor francezi şi germani, care înghiţeau tot şi ne lăsau flămânzi şi mioritici! Eeeee, aţi uitat, nu-i aşa? Ia uite ce frumos spunea, pe 22 noiembrie 2015 (ascultă file audio*):

Cioloş: (…) Inclusiv ideea că, de fapt, nu am lucrat pentru România, acolo, ci pentru alţii, eu ştiu, pentru Franţa sau pentru Germania. Atâta timp cât nu ştiu câtă lume ştie că, de fapt, pentru prima dată de când există Politica Agricolă Comună, Franţa, Germania şi celelalte ţări occidentale, începând din 2014, pierd bani pe politica agricolă comună, altfel spus, bugetul alocat li se reduce de la un an la altul, şi, pe de altă parte, România şi alte ţări din Europa de Est câştigă bani, deci alocarea bugetară creşte. Sigur că există această diferenţă de subvenţii, încă, dar ceea ce am putut să fac este să încep să schimb tendinţa. Ei, aceste lucruri, din păcate, nu se spun sau se ascund”.

Pe bune, nici Cioloş nu minte, exact ca SRI!

Aşa este, domnule Cioloş, poate, se ascund. Dar nu de către băieţii cu Dunărea Albastră în priviri, ai domnului Maior. Exact cum dumneavoastră ascundeţi (sau mai grav, nu ştiţi?) că ANNEX I, PERCENTAGES OF THE GUARANTEE THRESHOLD PER MEMBER STATE OR SPECIFIC REGION FOR THE RECOGNITION OF PRODUCER GROUPS, din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, prevede foarte clar că alocările bugetare pentru România urmau să crească în mod constant, cu 5%  până la 10%,  începând cu 2008 până în 2016, când s-ar fi ajuns la nivelul subvenţiei la care România era îndreptăţită prin tratatele constitutive (vezi pp. 87-88, https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/273249/6657.pdf).

 

159-tratat aderare-cote crescute

Adică, România câştiga bani, prin Tratat, încă din 2008, nu abia din 2014, când v-aţi pus această creştere în contul personal, ca o contribuţie exclusivă a Comisarului pentru Agricultură Cioloş la bunăstarea patriei. Înţeleg că v-aţi sacrificat, nu-i aşa? Minciuna sau Ignoranţa este sacrificiul  dumneavoastră?

Acum, ori Comisarul Cioloş minte, de vreme ce Tratatul de aderare spune altceva decât susţine el, ori are dreptate, dar, atunci, înseamnă că nu s-a respectat Tratatul de aderare, în ceea ce priveşte România, iar asta s-a întâmplat în chiar mandatul Comisarului comunitar pentru Agricultură Cioloş (2010-2014). Nici nu ştii cum e mai grav!

Sau, poate e altceva! Uite, Cioloş a făcut o vizită la Paris, în ianuarie 2016, prilej cu care a ţinut o conferinţă la Sciences Po, l’École des affaires internationales de Sciences Po. Ei, ditamai fost Comisarul pe Agricultură a lăsat impresia că nu ştie câte ţări sunt membre ale Uniunii Europene. Nefiind sigur de număr, avansa aproximaţii de tipul “Europa de azi e o Europă din 28-29” sau din “27-28”. Vezi intervalul dintre minutele 31:12 şi 31:54.

OK, m-am gândit că, poate, se referea la dezvoltarea Europei instituţionalizate, de aceea vorbea în grupe de cifre, nu putea să nu ştie Comisarul pe Agricultură că sunt 28 de ţări membre în Uniunea Europeană, mi-am zis eu, conciliatorist. Căci, în chiar mandatul său, în 2013, Croaţia devenise al 28-lea stat membru UE. Numai că domnul Cioloş a revenit la Paris în iunie, prilej cu care a dat un interviu doamnei Arlette Chabot, pe 9 iunie 2016, pentru LCI – MYTF1. Da data asta, lucrurile au fost perfect clare . Iată extrasul din transcriptul oficial, pus pe site-ul guvernului român:

“Deci, există mai multe Europe şi mie asta nu-mi pune probleme, este normal, suntem 27 de ţări (subl. mea), dar trebuie să găsim calea de a trăi împreună, chiar dacă avem acest multiculturalism şi perspective diferite de a privi lucrurile.” (http://gov.ro/ro/stiri/interviul-premierului-dacian-ciolos-acordat-postului-francez-lci-mytf1&page=1).

Wow! Pentru aşa prestaţie, Marele Comisar, că o fi el Miclovan, Roman sau Cioloş, ar fi picat cu brio examenul la cursul meu de Istoria Integrării Euro-Atlantice. Aşadar, în ianuarie, era exact ca acum, în iunie şi acum era exact ca cel din ianuarie. Superb! Pentru conformitate, vezi intervalul dintre minutele 9:24 şi 10:01 (“on est vingt-sept”)

http://lci.tf1.fr/videos/la-matinale-lci/l-invite-d-arlette-chabot-dacian-ciolos-8749701.html?xtmc=ciolos&xtcr=1

Totul este bine! Nu s-a întâmplat nimic! Dormiţi liniştiţi!

Acesta este omul care, cică, a prestat pentru România în postul de Comisar european, un personaj care nici măcar nu ştie numărul statelor membre UE. În esenţă, asta este România şi acesta e poporul ei! Cu guvernanţi de teapa unui Iohannis, unui Cioloş şi unei Prună! Cu “fidelităţi” suspecte, cu “experienţe” stranii şi “drepturi personale circumscrise drepturilor societăţii” scandaloase. Şi, evident, cu expertize de Comisar European care ştie că sunt 27 de ţări membre UE în loc de 28 şi cu “ofiţeri acoperiţi în presă” şi “cu asta basta” securistică la vârful ţării şi la ambasada României din SUA!

Aţi observat că n-am zis nimic de domnul Coldea sau de doamna Kövesi, exact cum nu zice presa lui Maior nimic serios despre…hm…cum să le zic eu ăstora? A, experimentaţii! Pssss! Procurorii ne “aude”!

Practic, cam tot ce mai putem face este să strigăm cu băieţii de mai jos: “All is well”! Şi să vă convingeţi apropiaţii să nu se spânzure, încă, fiindcă, ghici ce? Se mai întâmplă chiar şi acolo unde All is well! Enjoy!

https://www.youtube.com/watch?v=S-LltgOtFSg

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!