“Băştinaşii” României! Adică, VOI, Iubitorilor de USL!

victor-ghise-crin

Mă uit la televizor, la ora 17:20, joi, 13 iunie 2013, pe România TV! Îl ascult cu nesaţ pe liderul incontestabil al speranţelor acestui popor, Victor Ponta! Omul a intrat în direct, la cererea lui, pentru a spulbera o speculaţie a presei! Şi anume că invitaţia adresată de premier guvernatorului Băncii Naţionale, pentru a participa la inaugurarea podului Calafat-Vidin, ar însemna constituirea unui tandem Ponta-Isărescu, în vederea alegerilor prezidenţiale din 2014! Victor Ponta a dezminţit cu tărie! Crin este candidatul ever, pe care îl susţine Ponta! De la înălţimea procentelor sale, în încrederea populaţiei, care l-au lăsat la subsol pe Crin!

Crin este depăşit, astăzi, cu mult, de Victor! În sondajele de opinie! La încredere! Înaintea lui Crin nu este doar Victor! Sunt şi Isărescu şi Oprescu (sondaj CSOP- http://www.rtv.net/gigi-becali-si-crin-antonescu-la-egalitate-in-sondajul-csop_84377.html). La egalitate cu el este Becali! George! Da, magnatul din puşcărie! Românii au tot atâta încredere în Crin, cât au în Gigi! Gigi e mai credibil decât Băsescu! Aşa zice CSOP! Iar eu sunt coleg de naţiune cu aceşti români, care se exprimă în sondaje! E OK! M-aş fi putut naşte urangutan! Şi eram coleg cu Matt Damon, în Planeta Maimuţelor! Not bad! Poate mă rezolv cu nişte implanturi! Nu, nu pentru mine! Da, da, la creier! Dar, sunt prea mulţi! Câte implanturi? Şi din ce creier? Şi sunt ai noştri! Unii sunt în Parlament! Cam toţi de acolo!

Ordonanţe pentru proşti

Aţi urmărit dezbaterea cu privire la revizuirea Constituţiei? Aţi văzut feţele aleşilor? Mustesc de inteligenţă, mai ales când emit sunete! Unii chiar vorbesc! Mda, muzica onomatopeelor! E ca o apogiatură, într-un concert din muzică de Bach! Vine ca să scoată în evidenţă o notă anume! Adică, sunetele se leagă şi poţi să vezi în licărirea ochilor istoria zbuciumată a planetei, de la amibă la celenterate! Poftim? Aţi zis primate? Un moment, da, da, da…nu, la mine pe display totul se opreşte la celenterate! Sau, poate e invers la noi! De la celenterate la amibă! Poate e ceva în neregulă cu laptop-ul meu! Ia să vedem! Uite, la bulgari merge dincolo de primate! Şi la moldoveni! Ăia de dincolo de Prut! Cică au o genă rusească! Stai, uite avem şi noi o genă! Iar unii sunt dincolo de primate, cu gena asta! Iată!

Reporter: Domnule premier, parlamentul a adus nişte modificări la OUG cu locuinţele date de stat demnitarilor. Sunt mult mai multe privilegii faţă de cum era textul iniţial. Cum comentaţi? Sunt şi secretarii, şi subsecretarii, şi miniştrii /…/.
Victor Ponta: Ce să spun? Admir generozitatea parlamentarilor. Aş fi preferat să fie generoşi de la ei, nu de la mine, de la guvern. O să fac eforturi să vindem cât mai repede spaţiile de la RAAPPS, ca să nu mai aibă unde să stea toţi, care i-au înduioşat pe parlamentari. Acum, până la urmă, eu am dat ordonanţa într-o anumită formulă, nu pot să îi impun parlamentului, şi nu guvernul impune parlamentului. Cred, însă, că poate nu era momentul să li se rupă sufletul parlamentarilor de secretarii de stat. Şi cine a mai intrat? Iarăşi toată lumea?
Reporter: Toată lumea, adică ce aţi încercat să scoateţi prin ordonanţă au băgat înapoi /…/.
Victor Ponta: Nu mai plec în Germania, că uite ce se întâmplă.
Reporter: Această modificare n-ar fi trecut fără votul parlamentarilor PSD, probabil
Victor Ponta: Eu nu ştiu cine, sau nu pot să spun că cineva anume a votat. Nu m-ar mira să se fi votat în unanimitate. Când este vorba…
Reporter: Nu a existat un consens politic, cel puţin în interiorul coaliţiei?
Victor Ponta: Nu am apucat să discutăm şi nu ştiu ce s-a întâmplat. Este la camera decizională sau..?
Reporter: Deocamdată, a trecut de comisie, ca să intre în plen.
Victor Ponta: A, bun. Poftiţi, chiar nu ştiam exact în ce stadiu este în parlament. Eu o să încerc să conving atunci, la votul plenului, care sunt consecinţele.
Reporter: Astăzi este votul final.
Victor Ponta: Astăzi este votul final, nu mai reuşesc? Poate o retrimite preşedintele atunci”.

E pe site-ul oficial al guvernului! “Declaraţii susţinute de primul-ministru Victor Ponta la încheierea vizitei în Germania”, pe 10 iunie 2013 (http://www.gov.ro/declara-ii-sus-inute-de-primul-ministru-victor-ponta-la-incheierea-vizitei-in-germania__l1a120236.html). Aţi ghicit care este gena? Mitocănie supurantă? Şmecherism bubonic de derbedeu politic pesedist? Fesenism eruptiv cu localizare subcutanată? Categoric, nimic din toate astea! Doar e în capul listei la încrederea românilor!

Aşadar, cică dă o ordonanţă, ca să elimine din privilegiile demnitarilor, în ceea ce priveşte accesul la locuinţe din fondul Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Reporterul zice că parlamentarii au făcut modificări la normativa respectivă şi acum sunt “mult mai multe privilegii”. Ponta nu neagă! Face mişto de parlamentari: “admir generozitatea parlamentarilor”! Apoi, face mişto de toată lumea, adică de toţi proştii care l-au votat: “Nu mai plec în Germania, că uite ce se întâmplă”! Reporterul nu înţelege că tocmai a fost făcut idiot şi insistă: “Această modificare n-ar fi trecut fără votul parlamentarilor PSD”! Ponta observă că nu s-a prins că l-a făcut idiot! Mai încearcă o dată: “Eu nu ştiu cine, sau nu pot să spun că cineva anume a votat. Nu m-ar mira să se fi votat în unanimitate”!

Adică: Bă, boule, tu nu înţelegi şmenul? Ordonanţele astea sunt ca să vă prostesc pe voi, proştii, nu ca să iasă ce zice ordonanţa, fiindcă băieţii mei din parlament oricum o aranjează pe şmen, ca să fie bine! Eu apar că sunt cu poporul, iar Parlamentul, unde sunt feseniştii mei, pesedei autentici şi liberali altoiţi, o îndreaptă, ca să ne iasă şmenul şi să vă fraierim pe voi! Parlamentul e, oricum, compromis, iar voi, alegătorii, votaţi şi maimuţa de la circ, dacă scrie USL pe ea, ce dracu’ nu înţelegi?

Şi adevăratul Ponta adaugă: “Eu o să încerc să conving atunci, la votul plenului, care sunt consecinţele”! Reporterul, siderat, mai are o ultimă sclipire de inteligenţă, înaintea colapsului final exclamând: “Astăzi este votul final”! Extenuat, Ponta se predă: “Astăzi este votul final, nu mai reuşesc? Poate o retrimite preşedintele atunci”!

Adică: Bine, bă, bine, vrei s-o auzi în clar? Da, aşa a fost făcută, cum ţi-am zis! Ai vreo problemă? Nu-ţi convine? Du-te la Băsescu, dar, vezi, că ăla e cu mine pe şmen, bă, săracule! Hai, marş de-aici!

Altminteri, ce îmi sugeraţi? Că premierul trece o ordonanţă prin guvern şi Parlamentul de 70% susţinere pentru premier întoarce sensul ordonanţei, fără ca premierul să ştie nici ce, nici cine, nici când s-a votat? OK, votaţi USL, atunci! Apropo, vedeţi că mai sunt şi alte ordonanţe din astea! Uite aşa! De pildă, semnează premierul şi, când colo, ordonanţa care trebuia să se aplice într-un singur loc, se aplică peste tot! Ştiţi de ce? A scris-o prost un funcţionar! Şi mai ştiţi ce? De câteva zile este căutat funcţionarul ăla! Nu se ştie cine a scris ordonanţa! Astăzi, pe 13 iunie, încă nu a fost găsit! Vreţi să ştiţi despre ce ordonanţă e vorba? Aia cu 85%! Care 85%? Hai, pa, că nu sunt birou de informaţii! Votaţi cu USL, eu am primit un telefon de la Matt Demon, pentru un casting! A, să nu uit, mai e cazul să observ că nimeni din presa românească nu a sesizat bătaia de joc din reacţia lui Ponta de mai sus?

“Mărgele de sticlă” pentru “băştinaşi”

Acum, hai să vedem dacă eu mint! Sau dacă sunt proroc prost! Traian Băsescu i-a permis lui Victor Ponta să meargă la Consiliul European din 22 mai 2013, în locul său! A făcut-o pentru a crea o nouă breşă în USL mizând pe nevoile de imagine, narcisiste, ale unui Ponta ahtiat să fie recunoscut în Europa, la Berlin! Pe 10 iunie, Ponta a ajuns la Berlin, după ce a primit binecuvântarea lui Băsescu, atunci când l-a trimis pe el să discute cu Merkel la Consiliul European! Promptă, fiindcă avea de gestionat relaţia Germaniei cu o ţară UE de 20 de milioane de locuitori, în ciuda dispreţului faţă de Ponta, cancelarul l-a primit într-o vizită oficială! Pe care diplomaţia română se străduia, cu disperare, să o obţină de acum un an, fără succes! Reuşea Băsescu printr-un simplu artificiu de delegare la Bruxelles, la Consiliul European! Ce spuneam/scriam eu, pe 20 mai 2013, înaintea Consiliul European, în postarea de pe acest blog, cu titlul Scrisoare Deschisă către Câţi Au Mai Rămas în PNL?

“Ponta, imatur şi infatuat, e înnebunit să revină în lumea bună a Europei! Aşa cum spune, în clar, Băsescu, preşedintele nu-l va lăsa mereu la Consiliile Europene (“nu, nu neapărat”!). Îl lasă acum! Fiindcă îl ştie slab şi gata să vândă pe oricine, doar pentru o strângere de mână, fie ea şi flască şi dispreţuitoare, din partea doamnei Merkel! A cărei fotografie s-o pună pe site-ul guvernamental, pentru proştii gata să creadă balivernele pontiste despre lume şi viaţă europene, gen “Ponta s-a întâlnit cu Merkel”! Da, să vândă pe oricine, mai ales pe Crin şi aliaţii din PNL (aşa cum a făcut-o, deja, din plin, numind-o pe Kövesi la DNA)! Da, pe Crin, care, prin naţionalismul deşănţat şi rudimentar, ca şi prin diatribele stupide la adresa Americii şi Uniunii Europene, s-a umflat ca o bubă cu puroi pe grumazul politic al pesedistului Ponta. Care Ponta este dornic să strălucească în Europa şi nu poate din cauza lui Crin!”

Hm! S-a întâmplat exact cum am zis! Permisiunea dată de Băsescu lui Ponta, pentru a reprezenta România la Consiliul European, a fost mesajul în clar pentru Merkel, că trebuie ajutat Băsescu, printr-un gest faţă de Ponta! Merkel a înţeles şi l-a primit pe Ponta la Berlin! Liberalii nu au înţeles nimic! Proştilor din România li s-a servit că a fost mare vizită, mare! Şi aşa ar fi trebuit să fie, când se întâlnesc doi şefi de guverne! Se semnează acorduri, se angajează resurse, se anunţă proiecte comune! Nimic nu s-a întâmplat la Berlin din toate astea! Ponta ştia! Era o vizită pentru proştii din România! Aşa cum a fost ultima vizită a lui Băsescu la Washington, când s-a întâlnit cu Obama, în pauza dintre convorbirile cu Biden! Tot pentru proştii din România!

Hai să vă învăţ un truc diplomatic! Nu-l puteţi afla de la nimeni altcineva, în ţara asta! Când marii navigatori, din naţiunile europene cu deschidere spre descoperirea noilor orizonturi, ajungeau, în trecut, la pământuri noi, explorau regiunea şi făceau negoţ cu populaţiile băştinaşe! Dispunând de o civilizaţie superioară, le era uşor, de pildă, să achiziţioneze aur sau pietre preţioase de la aceste populaţii! Şeful vreunui trib din Africa ar fi dat bucuros un kilogram de aur pentru o oglindă! Sau un pumn de smaralde pentru un pieptăn de os! De aceea, europenii noştri aveau, întotdeauna, la ei, zeci de kilograme de marfă, care putea să ia ochii unui băştinaş din Africa, dar fără nicio valoare în Europa! O schimbau pe kilograme de aur sau pietre preţioase!

Tradiţia s-a păstrat peste veacuri! Doar că astăzi şmecheria e mai elaborată şi aplicabilă şi “băştinaşilor” din Europa! E drept, nu îi mai păcăleşti tu, “navigator” (a se citi cancelar), cu mărgele de sticlă! E mai simplu! Îl primeşti pe “băştinaşul” Ponta în biroul tău, câteva minute! Sigur, întâlnirea durează mai mult! Dar, câteva minute, îi arăţi biroul tău de cancelar! “Băştinaşul” cade pe spate! Wow! M-a dus Merkel în biroul ei! Nebunie! Presa proştilor, alcătuită ea însăşi din “băştinaşi”, exultă! Foarte tare! A fost Ponta în biroul lui Merkel! Şoc, şoc!

Ce contează că nu s-a semnat niciun acord cu Germania! Ce contează că delegaţia care l-a însoţit pe Ponta este cea mai subţire ever, la nivel de întâlniri dintre un premier român şi un omolog din Europa, într-o vizită bilaterală oficială! Ce contează că subiectul cel mai spinos şi mai important, în relaţia bilaterală (aderarea României la Schengen, blocată, deocamdată, chiar de Germania), a fost scos de pe agenda întâlnirii de germani, explicaţiile lui Ponta pentru asta fiind de-a dreptul penibile! Ce contează că Ponta nu a luat niciun ministru liberal în delegaţie (deşi finanţele, transporturile, economia sunt la liberali), ca să nu deranjeze nasul fin al doamnei Merkel cu duhoarea izbucnirilor naţionalist-polemice ale fratelui întru USL, Crin cel Blajin (şi ca să confirme ce am zis eu în 20 mai)!

Pentru proştii din România avem nişte „mărgele de sticlă”! Uite, a fost Ponta în biroul lui Merkel! Însuşi Victoraş s-a simţit obligat şi onorat să descrie, pentru prostimea „băştinaşă”, cum e biroul cancelarului: “auster, foarte funcţional şi un loc în care se munceşte”! (în Evenimentul zilei, 11 iunie 2013, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-am-fost-tratat-ca-un-prim-ministru-al-unei-tari-importante-pentru-germania-biroul-1041858.html). L-aţi auzit, vreodată, în viaţa vieţilor dumneavoastră, pe François Hollande sau pe Nicolas Sarkozy povestind cum este în biroul Angelei Merkel? Sau aţi citit/văzut, în presa franceză, aprecieri cu privire la biroul lui Merkel, după vreo vizită a lui Sarkozy sau Hollande la Berlin? Sau, poate, Hollande nu a ajuns, niciodată, în biroul lui Merkel? Poate, Sarkozy? Vă imaginaţi cum ne priveşte Europa civilizată? Vă spun eu! Ne priveşte aşa cum suntem! Între amibă şi celenterate! Adică, “băştinaşi”!

Pentru ţară şi popor, cu Băsescu-n viitor

Ştiu, ştiu, bat câmpii, dar cum îmi permit? Păi, atunci, luaţi-o pe asta! În plină vizită în Statele Unite, pe 10 martie 2005, preşedintele Băsescu, după întâlniri cu oficialităţile americane, la cel mai înalt nivel, s-a întâlnit cu Naşul de la B1 TV! Cu Radu Moraru, adică, într-o ediţie specială, din capitala federală a Americii! Ia să vedem ce povestea (conform RADOR) preşedintele român pentru proştii “băştinaşi” de la Bucureşti! Tocmai avusese un punct de presă cu preşedintele Bush, în Biroul Oval:

Realizator: Sunteţi primul preşedinte în Biroul Oval care vorbeşte. Înseamnă ceva într-o vizită din asta atât de importantă?

Traian Băsescu: Nu ştiu, eu nu pot măsura exact semnificaţia faptului că s-a făcut conferinţa de presă în Biroul Oval, dar pot să vă spun că, în calitate de preşedinte al României, în birou la mine, încă n-am primit vreun şef de stat. Când voi primi un şef de stat va fi o mare onoare pentru el, indiferent cum se numeşte!”

Vreţi să vă spun câţi lideri politici din Africa, Asia, Europa, America Latină, Planeta Giganţilor şi alte galaxii au avut puncte de presă cu preşedintele, în Biroul Oval, în timpul Administraţiei Bush? Sau Obama? Sau Clinton? Năstase unde credeţi că a povestit cu Bush despre cum vor câştiga alegerile din 2004? În bucătăria de la Casa Albă? E, aşa se întâmplă când sunteţi luaţi drept proşti! Adică “băştinaşi”! Vi se vând „mărgele de sticlă”! Mare vizită, mare în SUA! Mare vizită, mare în Germania! Când marii lideri ai lumii nu au ce să-ţi dea, fiindcă eşti zero barat în ochii lor, dar trebuie totuşi să arate respect poporului român, îţi oferă ceva, acolo! O întrevedere în biroul de lucru, de pildă. Nu e cine ştie ce! Practic, nu ei îi consideră pe români tâmpiţi! Ei îi tratează cu respect! Că tu, Ponta sau tu, Băsescu, vrei să dai o semnificaţie specială unui fapt banal, ca să vinzi nimic poporului tău, asta înseamnă că tu îţi tratezi poporul ca “Băştinaşi”, nu Merkel sau Bush! Iar presa română e parte la asta, cu monumentala sa incultură politică şi prostie!

Cei doi eroi, Băsescu-Ponta, sunt în sincronizare perfectă şi vă tratează la fel! S-au pregătit să vă spună aceeaşi minciună! Cea cu privire la non-influenţa lui Băsescu în aranjarea vizitei lui Ponta la Berlin! Iată ce zice Ponta: “Dacă mă întrebaţi de culise, pot să vă spun foarte onest şi foarte direct: nu, preşedintele Băsescu nici nu a pus o vorbă bună pentru această întâlnire, dar nici nu a intervenit în vreun fel să o împiedice. Deci nu pot nici să îl acuz, nici să arăt vreo contribuţie pozitivă sau negativă”! (în Evenimentul zilei, 11 iunie 2013, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-am-fost-tratat-ca-un-prim-ministru-al-unei-tari-importante-pentru-germania-biroul-1041858.html). Normal, căci, dacă ar fi spus că vizita i se datorează lui Băsescu, ar fi înţeles, în sfârşit, şi “băştinaşii” că nu USL guvernează, ci concubinajul FESENIST dintre Ponta şi Băsescu! Nu puteai spune aşa ceva, oricât de “băştinaş” ai fi chiar tu, dragă Ponta!

Ce zice Băsescu? Pe 11 iunie 2013, a fost invitat în emisiune, la acelaşi B1 TV, de către Robert Turcescu, de data asta! Iată schimbul de replici edificator:

Preşedintele: Este foarte important, pentru România, ca, la nivelul guvernului, să existe dialog cu guvernul german.

Moderatorul: Aţi dat o mână de ajutor în realizarea acestei vizite, domnule preşedinte?

Preşedintele: Nu! E Minister de Externe, e…” (auzi file audio* 13basescu-1nu a contribuit la vizita lui ponta la berlin11jun)

Aţi înţeles “băştinaşi”? Cică, ţara e guvernată de USL! Adică de PSD şi PNL! Nu de Băsescu-PSD, Nu, Nu, Nu!

Liberalii şi maiourile lor

Hai, măi, că s-au prins liberalii! Zău! Îl ştiţi pe principalul sfătuitor al lui Crin, Ioan Ghişe, băiatul ăla de o inteligenţă debordantă, ăla cu maiou (sau tricou, nu mai ştiu) şi, sper, izmene vopsite cu “Jos Băsescu”? Ăla care patrulează pe la televiziuni informând “băştinaşii” că Băsescu nu mai e preşedinte (cred că a fost la cursurile de ştiinţe ale comunicării predate de Bogdan Teodorescu, ideologul dispariţiei politice precoce a lui Traian Băsescu)? Ei bine, băiatul a dat lovitura! A ieşit cu brăcinarii frumos încolăciţi pe ştiinţa comunicării şi i-a cerut lui Ponta demisia:

Premierul trebuie să îşi dea demisia. Domnule, le-a spus premierul cetăţenilor cărora le ceream votul că, dacă îl aleg peste 3 zile, se duce să semneze acordul de coabitare cu Băsescu? N-a spus. Dacă spunea, îl mai alegeau? Poate, nici măcar deputat. Când faci o construcţie pe câţiva ani, tu coabitezi cu aliaţii sau cu adversarul? Adversarul anunţat înainte de alegeri e partenerul de după alegeri. Iar aliaţii de dinainte de alegeri nu mai sunt partenerii de coabitare de după alegeri. Coabitează reprezentanţii serviciilor secrete.” (vezi interviu în Ziare.com, 11 iunie 2013, http://www.ziare.com/ioan-ghise/pnl/ioan-ghise-premierul-trebuie-sa-isi-dea-demisia-coabiteaza-reprezentantii-serviciilor-secrete-interviu-1240284) .

Ce tare! Liberalii s-au trezit! Cine a spus, domne’, că liberalul Crinuţu’ nu e tare? Şi că ar face orice, doar să ajungă preşedinte susţinut de FESENIŞTI? Uite-aici, prin vocea bravului intelectual Ghişe, un om drept, vertical, cu putere, care vorbeşte în numele alegătorilor şi în spirtul (cred că am vrut să scriu “spiritul”) dreptăţii, Crin a arătat tuturor că nu face compromisuri! Bravo, Crin! Nu mai eşti un “băştinaş”! Am greşit eu! Poftim? Ce a zis Ghişe? A doua zi, pe 12 iunie? Ce? Într-o scrisoare către Ponta?

Vă scriu pentru a vă cere scuze pentru aprecierile pe care le-am formulat cu ocazia recentului interviu acordat pentru Ziare.com. Regret că am exprimat public păreri personale care pot afecta colaborarea în cadrul Guvernului USL. Consider acum ca nepotrivit şi greşit politic ceea ce am spus. Sper să aveţi puterea de a depăşi acest incident neplăcut pe care l-am produs. Voi sprijini în continuare Guvernul USL în Parlament prin voturile mele. Proiectul USL este prea important pentru România ca să fie compromis chiar de către noi.” (vezi http://www.b1.ro/stiri/politica/ieri-cerea-demisia-lui-ponta-azi-i-i-cere-scuze-senatorul-pnl-ioan-ghi-e-regreta-afirma-iile-dure-pe-care-le-a-facut-la-adresa-premierului-58567.html).

Şi, acelaşi Ghişe către Crinuţu’: “Vă rog pe dumneavoastră şi colegii liberali să acceptaţi scuzele mele pentru greşeala comisă de a exprima public păreri personale, care pot afecta colaborarea în cadrul USL. Mi-am cerut scuze şi domnului Victor Ponta. Cu speranţa că greşeala mea politică poate fi scuzată, vă asigur că susţin în Parlament Guvernul USL şi PNL.” (vezi http://www.b1.ro/stiri/politica/ieri-cerea-demisia-lui-ponta-azi-i-i-cere-scuze-senatorul-pnl-ioan-ghi-e-regreta-afirma-iile-dure-pe-care-le-a-facut-la-adresa-premierului-58567.html).

Plâng! Vorba lui Crin cel Care NU Vrea să Ajungă Preşedinte cu Orice Preţ: “Senatorul Ghişe a comis o greşeală de neiertat la experienţa şi cu onestitatea sa politică, pentru că Ioan Ghişe e un om cinstit, dar în acelaşi timp e un om care are suficientă experienţă încât să ştie care sunt regulile unei coaliţii şi care sunt limitele până la urmă ale unei asocieri politice. Sunt foarte îndurerat şi îmi pare foarte rău că acest lucru s-a întâmplat.” (vezi http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ghise-isi-cere-scuze-in-scris-pentru-ca-a-cerut-demisia-lui-ponta-304549.html).

Aţi înţeles, “băştinaşi”? Sau v-aţi îndurerat prea tare? Să vă spun eu cum sunteţi voi, măi, băieţi şi fete, care nu vedeţi relaţia de promiscuitate politică dintre FESENIŞTII Ponta şi Băsescu! Şi, care nu vedeţi care este valoarea politică a lui Crinuţu’! Care nu vedeţi ce este USL-ul! Cum să vă explic eu, ca să înţelegeţi la nivelul minţii voastre? Aaaa! Hai, că ştiu! Sunteţi ca blonda aia care nu vede cartofii prăjiţi din farfurie fiindcă…fiindcă…fiindcă…ia uitaţi-vă la film, mai bine!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Astăzi, despre Trădare! Sau Prostie! Sau Geniu! Your choice, Români! Pardon, votre choix!

hollande-victoras-OK

Zilele trecute, pe 24 martie, la Pro TV, Crinuţu’, acest Savonarola al epocii moderne, explica ce greu e să fii sub “constrângerea unui buget fixat dinainte”! Sigur, nu voia să spună că trebuie fixat dinapoi, voia doar să-l apere pe Victoraş, care, sireacu’, nu apucase să o numească pe Kövesi la parchetul anticorupţie (DNA). Aşa că, pe 24 martie, nu se supărase încă nimeni pe Crinuleţ că are aşa tovarăş de prostit poporul şi se putea iubi, deocamdată, camaradereşte cu Victoraşul cel Nebăsist! Şi grăia Crinuţul că suntem sub “constrângerile din ce în ce mai dure” ale acordurilor cu FMI şi nu avem prea mult loc pentru “imaginaţie şi creativitate politică”! Dom’le, lupta e “aproape  disperată” ca să salvezi “o ambarcaţiune, pe care, de fapt, nici nu o pilotezi” (vezi file audio aici 13crin-12guvernul nu conduce barca-fmi si altii-lupta disperata24mar)!

Adică, România e o ambarcaţiune (cum îi bântuie pe ăştia de la USL, El Marinero y El Capitan) ce nu poate fi pilotată de români! “E” răii ăia de afară, care o pilotează, ăia cu FMI, cu Uniunea Europeană. Aşa că pofta-n cui, români, hai, exerciţii libere de scrâşnit din dinţi, o s-o duceţi şi mai prost, votaţi cu USL, că nu “pilotează” ei! Sigur, nu v-au spus asta în campania electorală, căci ei nu “este” proşti, o să aflaţi voi curând cine este tâmp! Iar, cu “imaginaţia“, ca să nu zic imaginarul, stau exact la fel de prost pe cât staţi voi cu inteligenţa. Chestiune congenitală politic, se trage de la tangaj şi greţuri la hulă, când înoţi pe uscat, ca milioanele de români care au votat cu cele două lumini de la Răsărit (în sensul că sunt mai răsăriţi ca Boc, nu vă gândiţi că s-au dat cu ruşii, nu-i duce mintea aşa departe), Crinuţu’ şi Victoraşu’!

În picioare, cu Crinuţu’

Sigur, acum, ştiţi voi ce greu e să stai treaz vreo şase ore pe zi? Habar n-aveţi! Cum naiba să nu uiţi chestia cu tangajul, cu vaporul pe care nu-l pilotezi tu şi lipsa de imaginaţie impusă de FMI? Uiţi, cum să nu uiţi şi, apoi, proştii de ce există pe lume? Ca să-i prostim noi, ăştia de la USL, că se lasă, mânca-i-ar mama de proşti! Aşa că, pe 8 aprilie 2013, la Antena 3, Cel Fără de Imaginaţie, recte Crinuţul, odată se înfiripă, suflet din sufletul poporului şi anunţă pe toţi proştii maturi şi înţeleniţi în altoiul de “creativitate” al neamului că El, Crin nu va accepta să fie un preşedinte “tolerat” de grupuri din “altă ţară”! “Preşedinte tolerat al unei Românii în genunchi, nu mă interesează să fiu” (vezi file audio aici 13crin-a3-2romania in picioare8apr), glăsui hoplitul politic nr. 1 al neamului din Grădina lui Dumnezeu! Am plâns! Cu sughiţuri! De la tangaj!

“Am făcut acest USL pentru a ridica România în picioare”, continuă tribunul! Câtă dreptate, în lipsă de imaginaţie şi creativitate! Cât adevăr, în lipsă de lipsuri mai mari decât putem duce, noi, proştii! Aşa e, de-aia s-a făcut USL! Să ridice România în picioare pe stadion! Şi să înjure Europa, când Merkel era la Bucureşti! Uoo, Merkel! În picioare, Români! Trăiască USL! Sigur, întrebarea este: cum poţi să stai în picioare când ambarcaţiunea se clatină, fiindcă nu o pilotezi tu? Şi când imaginaţia îţi joacă feste, că ce imaginaţie să ai, dacă “bugetul e fixat dinainte”? Şi, cum să fii altfel decât tolerat de ăia din afară, când “constrângerile sunt din ce în ce mai dure”? Haida-de! Credeţi că s-a chinuit cineva prin presa românească să pună cap la cap elucubraţiile Nedormitului? Scuze, Prea-Dormitului!Credeţi că românii au probleme cu tangajul la cap al Crinuţului? N-o să vezi!

Românii îl “urăşte” pe Băsescu, bre! Clar? Şi “e” patrioţi! “Ştie” ei ce e bine pentru ţară! În picioare, români! La coadă, cu demnitate, la ajutoarele de la “grupurili” de afară, care ne “tolerează” şi ne insultă dându-ne de pomană, să nu murim de foame, fiindcă numai din pomană mai putem trăi, de buni ce ne alegem conducătorii! A, să nu uit! În picioare, români! Că avem un transport nou de moaşte la biserica din colţul străzii şi, până la mătănii, trebuie să rupeţi puţin hainele de pe voi, să vă înjuraţi şi îmbrânciţi cu jandarmii, să leşinaţi la înghesuială, în timp ce popii ortodocşi se strâng cu prapuri şi mir ca să vă adune la pupat lemne sfinţite! Or, pentru toate astea trebuie să fiţi iniţial în picioare, ca să aveţi de unde vă prăbuşi în colb sau glod, răpuşi de oboseală, boală sau iubire sinceră de cele sfinte şi ţară! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Trăiască USL! Jos Băsescu!

Şi acum, să vedem cum stau românii demni, nu toleraţi, în Europa, sub liderii USL! Cum stau ei drepţi în faţa istoriei! Mai ales că El Lider Maximo a ieşit pe Digi 24, pe 11 aprilie, l-a desfiinţat pe Crinuţu’ (declarat “decredibilizat” şi “catastrofă”-vezi file audio aici 13basescu-digi 24-crin-decredibilizat-catastrofa presedinte11apr), care nu înţelege nimic şi are impresia că Băsescu vrea doar să rupă USL şi l-a ridicat în slăvi pe Victoraş! Care Victoraş e un moştenitor mai bun decât Crinuţu’ (vezi file audio aici 13basescu-digi 24-12ponta mai bun mostenitor decat crin11apr)! Sigur, după ce premierul a plasat-o pe Kövesi pe altarul prezidenţial de la DNA şi tămâia a început să gâdile în chip ferice nările Augustului Pontif pentru proşti, PSD-istul guvernamental a devenit, subit, frecventabil şi mult mai cool decât mult hulitul Crinuleţ. Dacă ne uităm la popularitatea lui Victoraş, chiar şi acum, după nominalizarea lui Kövesi la DNA, nu putem decât să fim mândri de un aşa popor şi de o aşa ţară. Şi să oferim noi argumente în acest sens.

Convergenţă şi eficienţă

Vă arătam în postarea cu titlul Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013, că există o discrepanţă uriaşă între subvenţiile la hectar pe care le primesc agricultorii români, în cadrul capitolului Plăţi Directe al Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene şi ceea ce primesc agricultorii din ţările vechi ale UE, cei 15 de până la extinderea UE din 2004 şi chiar faţă de ţări care au intrat în UE în 2004, cum ar fi Polonia (vezi paragrafele 4-11 ale postării Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013). De unde şi importanţa termenului de convergenţă, care are drept scop, în baza hotărârilor Consiliilor UE, să reducă acest decalaj uriaş, aşa cum remarca şi Învăţătorul neamului, mult controversatul preşedinte Băsescu: “Convergenţă înseamnă să se reducă mai rapid diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi subvenţie mai mare (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Fără a intra în totalitatea detaliilor tehnice legate de acest proces, pe care le găsiţi în paragrafele indicate mai sus, pentru fluidizarea înţelegerii întregului proces, reluăm doar paragrafele 5-6 din postarea menţionată:

Atunci când România a intrat în UE, la fel ca şi alte state nou venite în perioada 2004-2007, nu a primit, prin Tratatul de aderare, alocări, în cadrul plăţilor directe pentru agricultură, la nivelul a ceea ce era îndreptăţită să primească. Iar ceea ce era îndreptăţită să primească s-a calculat în funcţie de aşa-zisele referinţe istorice (modalităţi de calcul al subvenţiei la hectar în funcţie de nivelul producţiei anilor ’90, adică au fost favorizaţi agricultorii cu tehnici de producţie intensive, în aşa fel că 80% din ajutoarele acestui capitol din PAC merg spre 20% din exploatările agricole-vezi: http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html). România, lesne de înţeles, e puternic dezavantajată de această modalitate de calcul. Nu e singura ţară în această situaţie. De aceea, de-a lungul timpului, în discuţiile cu privire la echilibrarea acestor decalaje, şi-a făcut loc conceptul de convergenţă, adică ajustarea alocărilor în aşa fel încât, la orizontul lui 2020, agricultorii din România (şi din alte state UE defavorizate, cu cifrele aferente) să ajungă la un maxim posibil de până la 220 euro pe hectar (cifra de 220 este avansată de domnul Leonard Orban, fost Comisar UE, consilier prezidenţial şi ministru al lui Băsescu, ministru al lui Ponta şi iubit şi respectat de toţi actorii din devălmăşia politică USL-PDL-Băsescu, vezi: http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=24852).

Adică, mai precis, să sară de la 112 euro (după Băsescu, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi) undeva spre 220 de euro (după Orban). Spuneam atunci, în 19 martie, că vom avea prilejul să mai discutăm despre convergenţă (când veţi afla din nou lucruri spectaculoase despre guvernul Ponta). Ea ar fi trebuit să se realizeze în patru ani, dar, prin deciziile Consiliului European din februarie 2013, procesul va lua şase ani (s-ar încheia în 2020)”.

Iată că a venit prilejul, aşa cum anunţam pe 19 martie, să mai discutăm despre convergenţă şi despre performanţele spectaculoase ale guvernului Ponta. Ne amintim cu toţii criticile dure, pe care i le adresa Victoraş Liderului Maxim, pentru negocierea dezastruoasă a Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 (bugetul comunitar), inclusiv în ceea ce priveşte PAC şi plăţile directe pentru România! Pe 10 februarie 2013, premierul tuna şi fulgera la România TV acuzând pe preşedinte că a negociat prost la Bruxelles plăţile directe pentru agricultorii români: „(…) Noi trăim într-o Uniune Europeană cu o piaţă comună. Agricultorul român nu plăteşte nicio taxă când exportă în Franţa, aşa cum nici cel francez nu plăteşte când exportă în România. Problema este că subvenţia pe care o primeşte agricultorul român faţă de cel din ţările vechi este la jumătate. Cum poţi să fii competitiv, dacă subvenţia e la jumătate? Despre asta discutăm (http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-edi-ie-speciala-romania-tv-prima-parte__l1a119446.html).

Victoraş a dat un exemplu excelent şi a explicat bine, după modelul francez-român. Trebuie spus, din capul locului, că orice formulă convenabilă pentru plăţi directe favorabile agricultorilor români, ca şi celor francezi, ca şi agricultorilor din oricare altă ţară comunitară, trebuia să fie dezvoltată prin menţinerea finanţării PAC de la bugetul comunitar, măcar la nivelul exerciţiului financiar 2007-2013. Adică, o bătălie pentru PAC, în care Victoraş a tras concluzia că noi suntem în aceeaşi barcă (mă rog, ambarcaţiune, ca să-l parafrazăm pe Crin) cu francezii! Aşadar, ne batem umăr la umăr pentru PAC! Nu-i aşa că parcă nu vă sună bine? Sau, vă sună? Ia să vedem!

Victoraş, prietenul francezilor

Încă din 8 noiembrie 2012, în emisiunea Prim Plan de la TVR 1, Victoraşul cel Mintos declara ritos: „De exemplu, am fost la Roma, am discutat cu primul ministru Monti; Italia nu este în Grupul Prietenilor Coeziunii, este net contributor, dar are aceleaşi interese cu România pe Politica Agricolă Comună; la fel, primul ministru al Franţei şi preşedintele Franţei. Deci e un context de negocieri în care fiecare discuţie şi fiecare sprijin pe care poţi să-l obţii… Cu primul ministru al Poloniei, cu domnul Tusk, am avut de la început, din luna iunie o poziţie comună” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-prim-plan-la-tvr__l1a118631.html).  Adică Italia, Franţa, Polonia sunt aliaţii noştri pentru PAC! Şi, Victoraş cel Mintenaş nu s-a oprit aici! El anunţa cu emfază, pe 20 noiembrie 2012, la Realitatea TV, cum se înţelege cu preşedintele Hollande pentru negocieri în favoarea României: „Poimâine, mă văd la Bruxelles cu preşedintele Hollande, care este un susţinător al politicii agricole comune, care de asemenea ne interesează foarte tare, deci negocierile, să ştiţi, se fac în continuare şi se vor face până în ultima secundă” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-realitatea-la-raport-la-realitatea-tv__l1a118710.html).

Victoraş a continuat până la Consiliul European din februarie, când s-a finalizat Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, şi după aceea, cu teoria că noi şi francezii avem aceleaşi interese în PAC! Şi cu italienii şi cu polonezii şi cu spaniolii! Surpriză, însă! Francezii nu au declarat, niciodată, că ar avea, în PAC, aceleaşi interese cu românii! Cu italienii, Da, au declarat! Cu spaniolii şi cu polonezii, Da! Cu românii, NU! Cum vă explicaţi asta? Adică, Victoraş ştia una şi francezii alta? Hm!

După Consiliul European din februarie, aşa cum v-am arătat, Victoraşul cel Mintos a fost foarte dezamăgit de rezultatul negocierilor pentru bugetul comunitar în ceea ce priveşte plăţile directe pentru România! Normal, pentru că bugetul comunitar fusese restrâns considerabil faţă de perioada 2007-2013, ceea ce afectase şi alocările pentru PAC, acolo unde ne bătuserăm alături de francezi (aşa ştia Victoraşul Cel Luminat la Cap) ca să păstrăm finanţările destinate Politicii Agricole Comune! Noi, românii trebuia să obţinem o finanţare în plăţi directe în creştere faţă de perioada anterioară, fiindcă aşa prevedea Tratatul de aderare la UE. Această creştere, însă, a fost diminuată. În plus, am pierdut 1 miliard de euro la dezvoltare rurală. Iată comunicatul preşedintelui, din 8 februarie 2013:

“Comunicat de presă

(08 Februarie 2013)

Departamentul de Comunicare Publică

(08 Februarie 2013)

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

În ceea ce priveşte politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar bugetul alocat pentru exerciţiul 2014 – 2020 este 17 miliarde 516,9 milioane. Asta înseamnă, pe bugetul rezervat politicii agricole comune, că România are o creştere de 3,7 miliarde de euro. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020 avem alocate 10 miliarde 393 de milioane. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de un miliard de euro (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

Or, preşedintele precizase, pe 23 noiembrie 2012, că, “la plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde”? (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14044&_PRID=lazi) Aşadar, o creştere de 5,3 miliarde! Că, aşa e în Tratat, spunea el, pe 20 noiembrie 2012: “Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Păi, cum respectând Tratatul, am ajuns de la 5,3 miliarde euro în plus, la “un plus de 4, 74 miliarde”? Adică, la o pierdere de câteva sute bune de milioane de euro, peste jumătate de miliard? Ca să nu mai vorbim de pierderea de 1 miliard de euro de la dezvoltare rurală. Dacă ar fi să ne luăm după Victoraş cel Hărăzit, povestea asta este din cauza lui Băsescu, cel care a negociat dezastruos pentru România!

Dar, staţi aşa, că noi eram aliaţi cu francezii! Ăia ce au făcut? Păi, uite ne spune ministrul lor al agriculturii, Monsieur Stéphane Le Foll (UE/PAC – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt), pe 8 februarie, la Paris: “Pentru Franţa, anvelopa globală a PAC, pentru perioada 2014-2020 a rămas la un nivel foarte apropiat de perioada actuală. Evoluţia constatată în cadrul primului pilon (plăţi directe pentru agricultori) este compensată printr-o revalorizare a celui de-al doilea pilon (dezvoltare rurală). Agricultorii francezi ar trebui să beneficieze, în perioada 2014-2020, de 56 de miliarde de euro constant pentru ansamblul celor doi piloni, adică nivelul care fusese prevăzut pentru Franţa în propunerea iniţială de buget a Comisiei Europene” (Source : site Internet du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt; http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Francezii, prietenii altora

Wow! Lăsăm la o parte suma de 56 miliarde euro, comparativ cu 17,519 miliarde, cât primeşte România! Şi, aflăm că, în condiţiile în care bugetul comunitar a scăzut afectând şi alocările pentru PAC, de vreme ce România a pierdut serios aici, chiar pe prevederi ale Tratatului de aderare, francezii şi-au menţinut alocările inclusiv pentru plăţi directe! Păi, nu eram împreună în bătălia asta? Nu militam împreună pentru convergenţă, că asta înseamnă pentru agricultorii români să ai poziţii faţă de PAC în interesul lor? Şi, dacă avem acelaşi interes ca francezii în PAC, nu ar fi trebuit să nu pierdem atâţia bani, în timp ce ei îşi păstrează finanţările? Opa! Staţi aşa! Dar, dacă bugetul comunitar a scăzut global, iar francezii îşi menţin alocările în PAC, asta nu înseamnă că alocările lor nu pot fi menţinute decât în detrimentul altora? Ooops! Cine or fi ăia, Victoraşule, aliat cu Hollande? Dragii mei, de aici o să vă îngroziţi! Aşa că, mai bine, nu mai citiţi!

Ia să vedem! Prietenul lui Victoraş cel Miruit cu Har, nimeni altul decât preşedintele Franţei, François Hollande a explicat la Bruxelles, pe 8 februarie 2013, minunea (Conseil européen – Conférence de presse du président de la République, M. François Hollande): “Teama pe care o cunoaşte toată lumea, că s-ar putea să avem o scădere a resurselor afectate Politicii Agricole Comune, era, de altfel, intenţia Comisiei. E adevărat, există o diminuare a PAC în bugetul european, dar Politica Agricolă Comună a fost esenţial prezervată, mai ales pentru agricultorii francezi, iar eu am vegheat la asta”. Aşadar PAC s-a diminuat, francezii şi-au păstrat, însă, alocările! Dar noi? Păi, nu eram aliaţi? Nu aşa ştia Victoraş? Domnul Hollande nu a vegheat şi pentru noi? Să vedem ce zice în continuare: “Mai întâi, în ceea ce priveşte politica agricolă, pentru a fi precis, este adevărat că partea cheltuielilor agricole în bugetul european se va diminua, dar eu am făcut în aşa fel pentru a prezerva cheltuielile agricole destinate agricultorilor noştri (…) Şi cum aţi descris şi exprimat perfect (este vorba de jurnalişti-n. mea), asta vrea să spună că Franţa îşi menţine cheltuielile agricole în bugetul PAC, în timp ce alte ţări îşi vor vedea fondurile diminuate” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Aşadar, unele ţări „îşi vor vedea fondurile diminuate”! Care va să zică aşa! Unii, aliaţii noştri în bătălia pentru PAC, francezii, şi-au atins obiectivele, noi NU! Cum vine treaba asta, de vreme ce eram aliaţi, cum spune Victoraş? Apropo! Dar francezii ăştia, ştiau că sunt aliaţi cu noi? Tare, nu? Hai să vedem! Uite, spune premierul Franţei, Monsieur Jean-Marc Ayrault, pe 20 februarie 2013, într-o declaraţie adresată Adunării Naţionale a Republicii franceze, cu o zi înainte de vizita unui oarecare Ponta, şef  de guvern balcanic, la Paris (UE/Cadre financier pluriannuel 2014-2020 – Déclaration du gouvernement et débat sur cette déclaration à l’Assemblée nationale – Interventions du Premier ministre, M. Jean-Marc Ayrault, et du ministre délégué chargé des affaires européennes, M. Bernard Cazeneuve): “În mod ciudat, am auzit că am fi fost izolaţi. Oricine a putut să constate, însă, că acel compromis atins este în mod esenţial fructul unei apropieri metodice între poziţiile franceze şi germane şi că a reunit cvasitotalitatea statelor membre, fără a menţiona cooperarea mai specifică legată de ţara noastră cu Polonia, Italia şi Spania în jurul prezervării politicilor comune” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-02-21.pdf).

Auziţi, dragii mei? Aici, la “cooperarea mai specifică” ar fi trebuit să fim incluşi şi noi! Numai că francezii habar n-au de România, ca şi cum n-am fi fost împreună, aliaţi, în bătălia pentru Politica Agricolă Comună, aia în care aliatul francez a câştigat totul şi aliatul român a pierdut grămadă! Dar, chiar am fost aliaţi, pe bune, sau asta ştie doar Ponta? Ia spuneţi, voi, dragi mei, cât de proşti trebuie să fie unii? Vedeţi, nu vorbesc încă de trădare, din respect faţă de trădători! Dar, staţi liniştiţi că imbecilii nu “piere”! Se vor găsi unii să-mi dea replica: “Termină, bă, cu prostiile, ce tu nu ştii că a fost domnul Ponta în vizită la Paris şi a fost primit de preşedinte şi de premier?” O, ba da! Era să uit! Aşa e! Ia să vedem!

Cât de prost?

Pe 21 februarie 2013, premierul român a mers la Paris şi s-a întâlnit cu preşedintele şi şeful guvernului francez! Şi, acum, atenţie! Cu preşedintele Franţei, domnul Hollande, nu a avut cine ştie ce declaraţii de presă, doar un scurt comunicat cu fraze standard, nerelevante. Dar a avut o scurtă conferinţă de presă cu premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault (vezi http://www.gov.ro/vizita-primului-ministru-victor-ponta-in-republica-franceza__l1a119506.html). Nu o să vă spun, în acest text, despre ţeapa fără pereche pe care i-a tras-o francezul lui Ponta, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, în chiar conferinţa de presă de la Paris! Ne vom limita la a discuta despre PAC! Aşadar, Ponta pomeneşte de două ori, în conferinţa de presă, de PAC, în termenii cunoscuţi:În cursul întâlnirii noastre am vorbit de obiectivele noastre comune în politica europeană, de politica agricolă, despre noua viziune a Europei, împărtăşită de Franţa şi de România.ŞiAm apreciat mult ajutorul Guvernului francez în probleme care sunt foarte importante pentru România: aderarea la Spaţiul Schengen, dar şi politica agricolă comună.

Tare, nu? Ei bine, francezul nu a suflat o vorbă în conferinţa de presă despre Politica Agricolă Comună în sensul colaborării cu România în domeniu sau despre ajutorul dat ţării noastre pe acelaşi palier! Cum e posibil? Doar au discutat asta la întâlnirea oficială, după afirmaţiile lui Ponta! Dovadă, Ponta povesteşte despre aceste lucruri în conferinţa de presă. Ce s-a întâmplat? Răspunsul e simplu! Da, au discutat asta la întrevedere, numai că francezul nu putea să spună asta public, aşa cum a făcut Ponta! De ce? Fiindcă l-ar fi crucificat agricultorii francezi şi puternicele sindicate ale acestora, ferm potrivnice politicii de “convergenţă” urmărite de guvernul român! Căci Franţa, dragii mei, a blocat orice iniţiativă legată de realizarea convergenţei, atât de necesară agricultorilor români! Vă puteţi imagina că Ponta nici măcar asta nu ştie? Cu toată liota de miniştri şi securişti, servicii şi lingăi din USL, care lucrează cu miile pentru el, nici măcar atâta nu a ştiut, că Franţa a boicotat toate iniţiativele româneşti pentru convergenţă! Mai mult, a crezut că luptăm împreună pentru PAC! Iar acest lucru este scris/spus, pentru prima oară, în România, pe acest blog.

Iată ce preciza Xavier Beulin, preşedintele puternicei FNSEA (Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles) şi al grupului agro-industrial Sofiprotéol (cifră de afaceri 5,5 miliarde euro în 2009) încă din 10 noiembrie 2011, pe site-ul www.anjou-agricole.com: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv, mai ales în ceea ce priveşte noile state membre şi ţinând cont de costurile de producţie de la ţară la ţară. Un euro nu are aceeaşi valoare în Franţa şi în România. Nu se pot da aceleaşi ajutoare unor ţări care au costuri de producţie radical diferite”( http://www.anjou-agricole.com/actualites/interview-pac-la-convergence-totale-des-aides-en-2020-est-intenable&fldSearch=:9UAV5GGZ.html).

Ceea ce spune aici Beulin este că, într-adevăr, exploatările agricole în Franţa sunt mai scumpe, atât ca preţ al forţei de muncă, dar şi ca preţ de cost general, comparativ cu o ţară ca România, unde multă vreme de acum înainte, cu mult mai puţini bani ca în Franţa, poţi pune pe picioare o activitate agricolă. Activitate care, subvenţionată ca în Franţa, ar pune România într-o poziţie net avantajoasă comparativ cu agricultura din Hexagon, în piaţă concurenţială unică. De aceea, puternicele sindicate ale agricultorilor francezi nu doresc convergenţă pentru România. Guvernul francez nu mişcă în faţa agricultorilor şi este normal să fie aşa. La 22 octombrie 2012, ministrul agriculturii din Hexagon, Stéphane Le Foll, a confirmat total poziţia sindicatelor agricole franceze, în marginea Consiliului Agricultură din Luxembourg, când a precizat: “Noi ne gândim că 2019-2020 este o scadenţă prea scurtă pentru a ajunge la o convergenţă totală (…) Italia, Spania, două alte mari ţări agricole din UE, împărtăşesc aceeaşi poziţie. Austria, Irlanda şi Belgia fac, de asemenea, parte din susţinători. La polul opus, ţările din Europa de Est vor să pună capăt referinţelor istorice care le dezavantajează în modul de calcul” (http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html).

Ce avem aici? Confirmarea că nu numai Franţa, ci şi Spania şi Italia cu care Ponta credea că este aliat în lupta pentru PAC, à la roumaine, nu s-au aflat nicio clipă alături de România, care dorea o convergenţă, în cadrul PAC, chiar mai rapidă decât anul 2020! Inutil să vă spun că nu va exista, probabil, nicio convergenţă la acel moment (2020), indiferent ce zic hotărârile Consiliului European din februarie 2013. Dar să reţinem câteva formulări din textul lui Beulin: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv!” Termenul “progresiv” este mantra poziţiei franceze în materie de convergenţă. “Progresiv” înseamnă pentru ei sine die, fiindcă, altminteri, precizarea clară a unor deadline-uri în materie de reducere a decalajelor între România şi Franţa, de pildă, proiectează politicile de convergenţă în calendare precise, uşor de urmărit şi aplicabile cu voinţa politică necesară. Folosirea termenului “progresiv”, în documentele cu privire la convergentă, este o formă diplomatică de a dilua orice scadenţă posibilă.

Un ministru “progresiv”

Până aici, am aflat că Franţa nu a fost niciodată aliatul României în bătălia pentru PAC, fiindcă Franţa este cel mai puternic obstacol pe drumul realizării convergenţei, în cazul României! Cum explicaţi că Ponta a trăit şi trăieşte încă, iată, cu certitudinea că Franţa este în aceeaşi ambarcaţiune cu România în materie de PAC? Căci, nu ne putem imagina că Franţa ajută România, în materie de PAC, doar în sensul de a păstra finanţările pentru o PAC globală, de vreme ce finanţările globale cu pricina se diminuează drastic, alocările pentru Franţa nu sunt afectate, iar România pierde masiv! Câtă inconştienţă, câtă ignoranţă, câtă prostie trebuie să concureze pentru a ieşi la Paris, în plină conferinţă de presă cu premierul francez, ca să trâmbiţezi de două ori ajutorul dat de Franţa României, în materie de PAC, francezul să tacă şi tu să nu realizezi că întreaga Europă râde de tine?

OK, serviciile speciale nu ţi-au spus, specialiştii de la guvern (ăia, aduşi pe pile USL), sunt impotenţi intelectual, unul, Teodorovici, sau cum l-o chema, săracul, ministru cu fondurile UE, este exact ca tine, ba chiar mai rău şi habar n-are pe ce lume e, Crinuţu’ e Crinuţu’,  dar, când premierul Franţei, nici măcar  din politeţe, nu confirmă public că ţi-a promis, în întrevederea oficială, că te ajută în PAC, tu nu înţelegi că ăla ţi-a vândut braşoave, dacă ţi-a promis aşa ceva? Să fim clari! Nu reproşez nimic Franţei! O super-putere diplomatică, ce face totul pentru cetăţenii ei, aşa cum trebuie să facă orice ţară democratică, unde există responsabilitate faţă de electorat! Problema este ce face guvernul român!

Apropo, îl ştiţi pe bravul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin? Iată, România se bate pentru o convergenţă mai rapidă, dacă se poate, înainte de 2020! Şi îşi trimite ministrul agriculturii la Paris, pe bravul Daniel Constantin, membru al Partidului Conservator, care partid e parte din Alianţa de Centru-Dreapta cu PNL, unde stăpân absolut e băiatul ăla, care vrea să conducă ambarcaţiunea România în picioare, adică demn! Ca să nu mai fie “tolerat” de grupuri din afară! Să fie mândru şi egal cu lumea civilizată europeană! Şi să militeze pentru propriile interese, să nu mai stea slugarnic, în genunchi! Bravo, Crinuţu’, ăsta da ministru! Şi, ce face Daniel? În pline negocieri pentru bugetul comunitar şi alocările pentru Politica Agricolă Comună, la 8 noiembrie 2012, cei doi miniştri ai agriculturii din Franţa şi România, Daniel Constantin şi Stéphane Le Foll produc o declaraţie comună la Paris (Roumanie/Politique agricole commune – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agroalimentaire et de la forêt), în care afirmă, nici mai mult, nici mai puţin, că “cele două ţări pot să accepte o anume convergenţă a nivelului de ajutoare între statele membre, rezonabilă şi progresivă (les deux pays peuvent accepter une certaine convergence du niveau des aides entre les États membres, raisonnable et progressive)” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2012-11-09.html#Chapitre2).

Cum, de asta avea nevoie România? De o “anume convergenţă”? “Rezonabilă şi progresivă”? Fără termene, deşi noi, românii ne băteam pentru termene precise şi apropiate? Adică, dădeam mână liberă Franţei să blocheze procesul de convergenţă, în care România era profund interesată? Şi, cum, Băsescu, singur, a ratat negocierile pentru bugetul comunitar? Am o întrebare? Comunicatul cu Parisul, pe care l-a realizat Daniel Constantin, relevă Trădare, Prostie sau Geniu diplomatic? Vă las dumneavoastră răspunsul, fiindcă aţi votat cu USL!

Ambarcaţiunea USL-istă România e mândră! Şi mândru este cârmaciul! Iată, am filmat România înfruntând semeţ crestele valurilor! E superbă România USL-istă pe mare. Priviţi-o de la exterior!

Şi iată ambarcaţiunea România USL-istă din interior, unde românii, mândri de conducătorii lor USL-işti, şi-au găsit, în sfârşit, demnitatea în picioare, nu în genunchi!

Trăiască USL!