Munca în echipă! Carlyle, Confucius, Seneca, Adler, Maritain, Iohannis și Românii!

Privind la ultimele evenimente internaționale, din care românii nu au înţeles nimic (sau cred că au înţeles totul), te întrebi, inevitabil, dacă nu dai frâu liber maliției, acolo unde s-ar cuveni să privești îngăduitor micile tribulații ale vieții! În definitiv, nu poţi fi deștept tot timpul. Ar fi plictisitor! Și, apoi, profund inutil! Unii cărturari au impresia că esența reprezentării corespunzătoare a interesului naţional stă în inteligenţa liderului. Care devine un erou prin ea însăși! Este, aici, o axiomă etică a puterii minții. Cică, inteligenţa ar fi direct proporțională cu noblețea sufletului. Ceva de genul: un lider inteligent nu s-ar ambiționa să se bată pentru niște case, dobândite de el prin acte false, doar pentru a încasa chirii exorbitante, pe seama unor amărâți, aruncați pe drumuri din casele cu pricina! Aţi recunoscut liderul? Dacă ar fi să-l cred pe Thomas Carlyle, liderul la care tocmai am făcut referire numai inteligent nu poate fi numit. Căci, iată cum vede Carlyle pe lider, în Eroii, Cultul Eroilor și Eroicul în Istorie (Institutul de Arte Grafice “Luceafărul”, București, 1921, p. 228):

“Omul de inteligenţă în vârful treburilor: aceasta este ținta tuturor constituțiilor și revoluțiilor, dacă au vreo țintă. Căci omul cu adevărată inteligenţă, cum afirm și cred pururea, este și omul cu inimă nobilă, omul adevărat drept, omenos și viteaz. Căpătați-l pe el drept Cârmuitor, aţi căpătat totul; nu aţi izbutit să-l căpătați, chiar de aţi avea Constituții din belșug ca murele și un Parlament în fiecare sat, nimic nu aţi căpătat încă”.

Portrait of Thomas Carlyle by Florence Carlyle

E drept, noi l-am căpătat pe Iohannis! Și ne-am căpătuit! Un om “Inteligent” și plin de “compasiune” pentru soarta celor necăjiți, ar zice unii “rezistenți” din Piaţa Victoriei! Într-un cuvânt, “omenos”! Care se potrivește “perfect” definiției lui Carlyle! Problema este că, ajuns aici, intru puternic în coliziune cu domnul Confucius! Mai ţineţi minte conferinţa de presă cu Trump, din 9 iunie 2017, de la Washington, despre care v-am scris și spus atâtea, în ultimele zile? În care vine un șmecher american și îi pune o întrebare Inteligentului din România despre plătitul, din urmă, al unei pretinse datorii către America? Ia să ne amintim (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press):

Q    Thank you.  Mr. President, if you could tell us — a couple weeks ago, President Trump was in Brussels at the NATO meeting, and not only was he encouraging NATO members to pay up the 2 percent required of GDP for national defense, but he also was saying that countries, including yours, who had not paid 2 percent in the past should make up for that difference.  Do you think that’s fair?

PRESIDENT IOHANNIS:  I was in Brussels, and I met President Trump and I listened to his speech and I liked it.  Because, you see, NATO is based on values, but it is ultimately a military alliance.  And you know, military spendings are complicated and you need a lot of money, because NATO is the strongest alliance the Earth ever saw and we want to keep it that way.

So we have to spend money for defense purposes.  And spending money means if you’re in an alliance, everybody has to spend money.  This is called burden-sharing.  And I fully agree, Mr. President, to that.”

Adică:

ÎNTREBARE: Mulţumesc. Domnul Președinte, dacă aţi putea să ne spuneţi – acum două săptămâni, Președintele Trump a fost la Bruxelles, la întâlnirea NATO și nu numai că i-a încurajat pe membrii NATO să plătească cei 2% solicitați din PNB, pentru apărare naţională, dar a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

PREȘEDINTELE IOHANNIS: Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut. Căci, vedeţi dumneavoastră, NATO se bazează pe valori, dar este, în cele din urmă, o alianță militară. Și, știţi, cheltuielile militare sunt complicate și ai nevoie de foarte mulţi bani, pentru că NATO este cea mai puternică alianță militară de când este Pământul și vrem s-o păstrăm așa.

Deci, trebuie să cheltuim bani pentru scopuri de apărare. Și, a cheltui bani înseamnă, dacă ești într-o alianță, că toată lumea trebuie să cheltuiască. Asta se cheamă să împarți povara. Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Pentru conformitate vezi intervalul dintre minutele 16:56 și 18:22.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

Nu intrăm în amănunte referitoare la ce este NATO și de ce o astfel de pretinsă datorie este un cretinism patentat, altminteri desființat big time de Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Washington (vezi http://www.thetimes.co.uk/article/germany-dismisses-white-houses-intimidating-300bn-bill-for-defence-dl7dk629k). Am explicat acest lucru de mai multe ori, public, după vizita lui Iohannis în SUA. Nici nu ne vom referi la limbajul de compunere de clasa a VI-a, la generală, practicat de “Eroul” ratat al lui Carlyle, ce-i drept, într-o limbă engleză netradusă pe site-ul oficial al Președinției române (oare de ce?)!

Pur și simplu, ne întrebăm cum de n-a înţeles Inteligentul că întrebarea șmenarului american se referea la toate ţările NATO, care nu mai plătiseră 2% pentru apărare și care, acum, conform filosofiei domnului Trump, ar fi trebuit să plătească din urmă? Că Inteligentul vrea să forțeze România la asemenea plată, de-a dreptul cretinoidă, este OK! Este o afacere personală între el și poporul român, care îl consideră “Erou” și este, probabil, dispus să plătească miliarde de dolari pomană Americii! Că așa vrea el, Iohannis! OK! Dar cum poate Inteligentul să vorbească în numele Germaniei și Franței, ţări NATO aflate în aceeași situaţie ca România? Căci, întrebarea șmecherului american se referea nu numai la România, ci la toţi aliații europeni ai SUA, care nu plătiseră 2% pentru apărare.

“(…) a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

Iar, Inteligentul răspunde în numele tuturor, căci nu individualizează răspunsul la România:

Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut (…) Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Afirmații făcute după ce Germania confirmase, în clar, că nu va plăti așa ceva! Ce nu a înţeles Inteligentul, aici? Capcana șmenarului american? Sau securiștii proști de la ambasada din Washington, pur și simplu, nu l-au pregătit pentru asta. Sau, omul “Omenos” și “Inteligent”, cum îl știm, prieten cu Carlyle, chiar vrea să ajute micuța Americă să se redreseze economic, sub administraţia Trump! Aici intervine Confucius, cu ale sale The Analects (Oxford University Press, 1993, Book 2, par. 17, p. 7):

“Maestrul a spus: Yu, să te învăţ despre a înţelege ceva? Când înțelegi ceva, să recunoști că înțelegi; dar când nu înțelegi ceva să recunoști că nu înțelegi – ei, asta înseamnă să înțelegi.”

Confucius

Tiii, ce simplu pare! Conform lui Confucius, Inteligentul lui Carlyle, care se întâmplă să nu înțeleagă ceva, ar trebui să vină în faţa lumii și să spună: “Vreţi să vedeţi un prost? Uitați-vă la mine!” Or, asta nu se poate! Nimeni nu ar face așa ceva, să fim serioși! Sau, poate, Confucius se referă la a recunoaște că nu ai înţeles doar faţă de tine însuți/însăți. Asta complică foarte chinezește lucrurile!

Cam aici se plasează dilema mea. Ce ţi-e și cu chinezii ăștia! Auzi, tu! Să recunoști că nu ai înţeles! Ca dovadă că înțelegi! Simplu, dar și complicat, în același timp!

Acum, cuiva, care nu înţelege prea bine întrebările din conferinţa de presă cu Trump, dar câștigă chirii exorbitante din case obținute cu acte false, am fi înclinați să-i alocăm măcar apelativul inteligenţei pecuniare, chiar dacă deposedată de componenta “omeniei” cu care asezona Carlyle inteligenţa! Căci, până la urmă, totul se reduce la vechea poveste cu banii! Că îi iei din chirii, pentru case obținute prin acte false, conform soluției date de instanța judecătorească sau îi dai din buzunarul românilor, pentru pretinse datorii la superputeri mondiale, tot despre bani vorbim! Numai că, acum, se bagă în discuţie Seneca, tocmai pentru a ne complica viaţa și mai tare. Căci, zice romanul în Dialogurile sale (Dialogues, Tome second, De la vie heureuse-De la brièveté de la vie, Paris, 1923, p. XXV-4):

“-Quelle différence y a-t-il entre moi le sot et toi le sage, si tous deux nous voulons posséder?

-Une très grande, car les richesses sont chez le sage en servitude, chez le sot au pouvoir…”

Adică:

“-Ce diferenţă este între mine prostul și tine înțeleptul, dacă amândoi vrem să ne îmbogățim?

-Una foarte mare, căci bogățiile sunt supuse înțeleptului, dar îl conduc pe prost…”

Seneca

Sau, dacă vreţi, aveţi aici transpunerea, în dialog, a proverbului latin Pecunia, si uti scis, ancilla est si nescis, domina, adică “Dacă știi să-ţi folosești banii, banii sunt sluga ta, dacă nu, îţi sunt stăpân”! Hm, să fie aici vreo legătură cu ideea exprimată, la un moment dat, de un “bogătaș” al ţării, cum că și-ar fi cumpărat mai multe case din meditații? Același om, ales în fruntea statului, fiind și cel care plimbă prin procese niște sărmani la bătrânețe, care nu vor să plece din casele ce li s-au luat prin acte false? (vezi https://media.stiripesurse.ro/other/201703/media-149036329078281300.pdf și http://www.stiripesurse.ro/de-ce-a-pierdut-klaus-iohannis-casa-din-sibiu_1187441.html).

Banii, stăpânii cui? Are Seneca o vorbă! Aceiași bani pe care Inteligentul lui Carlyle este gata să-i dea, aiurea, Americii! Sigur, nu banii lui, ci ai românilor! Ba, mai mult, ai germanilor și ai francezilor! El fiind liderul unei ţări membre a Uniunii Europene, de unde românii primesc bani tocmai din visteria germanilor și francezilor! Cum se mai închide cercul banilor lui Seneca, dom’le! Mai că îmi vine să nu înţeleg și să ies public să recunosc că nu înţeleg nimic, ca dovadă supremă a faptului că înţeleg, așa cum mă învață Confucius! Cum să faci ce a făcut Iohannis, promițând lui Trump că îi dai înapoi bani pe care nu îi datorezi? Cumva, Alfred Adler are o explicaţie (Cunoașterea Omului, Editura Știinţifică, București, 1991, p. 190):

“Un tip de om, la fel de puţin indicat pentru profesiunile care cer inițiativă, este acela dominat de un fel de slugărnicie și care nu se simte bine decât acolo unde are de dus la îndeplinire porunci”! OK, dar poruncile cui? Ale lui Trump? Deh, poate nu sunt chiar poruncile lui Trump! Când execuți, fără să clipești, poruncile Securităţii lui Ceaușescu, poate e bine să vezi mai întâi la cine se închină Coldea! Sau Maior!

Alfred Adler

Apropo, știţi de ce l-a invitat Macron pe Trump, la 14 iulie? Aţi urmărit, probabil, ceremoniile de la Paris!

FULL. President Trump to attend French National Day Parade with President Macron. 14 juillet 2017-2:14:44ore

Nu vă voi prezenta întreaga mea teorie cu privire la mișcarea lui Macron. Doar un flavour. Trump a considerat invitația adresată de președintele francez ca fiind un fel de challenge. Într-un moment când el, Trump, a dinamitat singur toate punțile spre Europa! A vrut să fie brav! Nu a înţeles nimic și Confucius nu a apucat să-l învețe nimic! Macron l-a primit la Invalides. Nu la Versailles, la o expoziție despre Thomas Jefferson, cum l-a primit pe Putin, la o comemorare a lui Petru cel Mare! Trump a crezut că se va întâlni doar cu Macron și Brigitte! Ei bine, nu! S-a întâlnit direct cu Napoleon! O întâlnire pe care orice președinte american ar trebui să o evite, cu eleganță, în exercițiul oficial, pentru că o astfel de întâlnire este întotdeauna competitivă și mereu câștigă Napoleon! Adică, Franţa. Mai ales, la Invalides!

Emmanuel Macron accueille le président américain Donald Trump aux Invalides-28:23min

În plus, ce ar trebui să fie scris pe prima pagină a agendei eterne a tuturor președinților americani? Niciodată, nu merge într-o vizită, pentru a participa la sărbătoarea naţională a altei ţări! Și, dacă, totuși, te prinde cutremurul în ţara aia și nu poţi pleca acasă în timp util, asigură-te că nu participi la ceremonialul de celebrare a zilei naționale în trei ţări de pe planeta asta: Franţa, Rusia și China! Mai ales, Franţa! Nu mă mir că Trump nu știe nici măcar atât! Cum nu mă miră efuziunea stângace cu care a copleșit-o pe Brigitte Macron, într-o îmbrățișare forțată, care a silit-o pe franțuzoaică să dea doi pași înapoi! Trump o îmbrăţisa, sperând că recuperează, astfel, în relaţia deteriorată cu Europa! Ghici ce? Pe Brigitte a speriat-o, iar Europa l-a văzut prost!

Watch: Trump’s awkward handshake with Emmanuel Macron’s wife-1:32min

“Complimentul” cu iz de insultă prostească, adresat de bădăranul președinte al SUA doamnei Macron a oripilat întreaga Europă: “Vă ţineţi atât de bine (You’re in such good shape)”!

‘You’re in such good shape’: Trump to Brigitte Macron-0:35min

Adus ca elefantul în magazinul cu porțelanuri, Trump a făcut America, încă o dată, de râs! Stăpânul formal al lui Iohannis s-a dat în spectacol până la sfârșit. Puţini au observat iritarea americanului la sfârșitul trecerii în revistă a gărzii de onoare, la Invalides, când Macron l-a ocolit pur și simplu pentru a se întoarce, conform protocolului, cei doi plasându-se, câteva clipe, în direcții diferite, în plin ceremonial (vezi intervalul dintre minutele 8:54 și 9:05).

President Trump Arrives in France, Paris. Élysée Palace. July 13, 2017. Trump meets President Macron-15:37min

Și, dacă mai sunt unii care nu au înţeles de ce l-a invitat Macron pe Trump, la Paris, atenţie, de 14 iulie, vă mai dau un singur indiciu! Ei bine, concomitent cu prezența americanului în capitala eleganței, Macron a dat un interviu pentru Ouest France, 13 iulie 2017 (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2017-07-13.pdf):

Q – Qu’est-ce qu’apporte l’Europe ?

R – Nous sommes le seul espace géographique aujourd’hui qui ait la capacité de la puissance, défende les valeurs démocratiques et de liberté, soit en même temps un rapport à l’égalité et aux équilibres sociaux, et qui protège les biens communs de la planète, le climat, l’éducation pour tous.

Q – L’Europe peut-elle encore compter sur les États-Unis ?

R – Nous avons besoin des États-Unis d’Amérique (…) Nous avons des différends sur le commerce. Une tentation protectionniste renaît aux États-Unis. Je souhaite qu’on défende le libre et juste commerce. Le protectionnisme est une erreur, c’est le frère jumeau du nationalisme et cela conduit à la guerre.

Adică:

Întrebare: Ce aduce Europa?

Răspuns: Noi suntem atât singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii, cât și, în același timp, un raport al egalității și echilibrelor sociale și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul, educația pentru toţi.

Întrebare: Europa poate conta în continuare pe Statele Unite?

Răspuns: Avem nevoie de America (…) Avem diferende asupra comerțului. O tentație protecționistă renaște în Statele Unite. Sper că va fi apărat comerțul liber și corect. Protecționismul este o eroare, este fratele geamăn al naționalismului și asta conduce la război”.

Macron-Trump, Paris 14 iulie 2017

Nu cunosc, în istorie, alte asemenea elaborări despre America, din gura unui lider francez! Nici de Gaulle nu a spus vreodată că Europa este “singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii”, excluzând, astfel, Statele Unite din zona democrației și a libertăţii, ca putere mondială. Niciun lider democratic european, în pofida tuturor diferendelor comerciale pe care le-au cunoscut europenii și americanii, nu a văzut, public, în America o ţară naționalistă, care merge pe drumul războiului, prin practici protecționiste în comerțul global! Nu că Macron s-ar aștepta la vreo confruntare armată cu SUA, pe teme comerciale, dar anatomia regimului Trump, pe care o descrie atât de plastic, nu e mai puţin demolatoare ca un asalt al Gărzii Republicane! Vă daţi seama cum privește Macron pe acel european (ghici pe cine?), care întreține, slugarnic, fantasmagoriile lui Trump, cu privire la vreo inventată datorie pecuniară a Franței faţă de America, în NATO?

Europa se desprinde de America, așa cum a zis Merkel! Iar Macron a mers mai departe decât cancelarul! Și România este, totuși, în Europa! O Românie condusă de “inteligenţa” definită de Carlyle, “îmbogățită” de Seneca și “explicată” de Adler!

Apropo, credeţi că Iohannis l-a citit pe Jacques Maritain? Are filosoful francez un panseu care i se potrivește perfect “Inteligentului” lui Carlyle, în Du Régime Temporel et de la Liberté (Desclée de Brouwer, Paris, 1933, p.103):

“Aussi bien le principal, au point de vue de l’existence dans l’histoire, n’est-il pas de réussir (ce qui ne dure jamais), mais d’avoir été là (ce qui est ineffaçable).”

Adică:

“Tot așa, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este de a reuși (ceea ce nu dăinuie niciodată), ci de a fi acolo (ceea ce nu se poate șterge).”

Jacques Maritain

Iată de ce Iohannis este la Washington, Berlin sau Bruxelles! Putem noi șterge asta din istorie? Nici măcar din mintea și inima consumatorilor de presă securistă de la București, presă care îl ridică în slăvi, pentru că “a fost acolo”! Nu contează dacă și ce “a reușit”. Și nici dacă, așa cum ne învață Confucius, Iohannis nu l-a înţeles bine pe Maritain! Eu, unul, cred că nici nu l-a citit pe bietul Jacques cel evlavios! De altfel, Inteligent cum zice Carlyle și Priceput la Bani cum ni-l arată Seneca, Iohannis al nostru se plimba, odată, cică, pe o străduță mai dosnică din Londra, când ce să vezi…Dar, nu-i mai bine să-l lăsăm pe Dave Allen să vă povestească? Enjoy!

Dave Allen At Large – £10 Note Stuck Under Car Tyre-2:55min

Summit-ul NATO de la Varşovia! Analiza de pe 10 iulie, imediat după eşec, video!

asa ma duc-johannis2

Am făcut primul evaluarea corectă a evenimentului, duminică, 10 iulie, pe B 1 TV, imediat după consumarea lui, în mijlocul unei extravaganţe de neimaginat, în materie de omagiu adus „conducătorului iubit”, pentru „măreţele realizări” de la Varşovia! Incredibil că România mai există, în noianul acesta de slugărnicie fetidă şi manipulare tipică Securităţii lui Ceauşescu! Faptul că, în momentele Summit-ului, toată presa română vorbea la superlativ de „ctitoriile lui Iohannis”, nu mai lasă loc niciunui suspin!

Doar Băsescu, posesor, el însuşi, de omagii similare, la vremea lui, a venit pe România TV (unde trimisul special de la Varşovia era o adevărată simfonie de elogii la adresa „Cârmaciului” în funcţie), aproape suprapunându-se cu finalul emisiunii noastre de pe B 1 TV, pentru a critica prestaţia lamentabilă a lui Iohannis! Abia după aceste reacţii, „brava” presă română a început să se trezească timid, pe ici şi acolo! Penibil! Voi reveni, probabil, şi cu o evaluare scrisă. Nu mă întrebaţi când!

http://inregistrari.b1.ro/view-10_Jul-2016-x_press-108.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/daca-te-iei-dupa-iohannis-toate-virgulele-summit-ului-de-la-varsovia-le-am-pus-noi-valentin-stan-suntem-atat-de-penibili-incat-avem-impresia-ca-putem-sa-ne-echilibram-cu-altii-care-sunt-destepti-video-155338.html

“După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat!”

ciolos-mussolini

E drept, n-am reuşit să mă achit de obligaţiile liber asumate de a vă furniza, prin intermediul acestui blog, toate datele impotenţei politice şi instituţionale ale unui preşedinte zidit în penibil, amalgamat cu roadele indecenţei crase şi rapid înghiţit de prăpastia propriilor eşecuri. Românii au uitat, deja, că l-au ales ca să nu ajungă Ponta preşedinte! Tot ce îşi aduc aminte, când nu votează pentru primarii aruncaţi în penal de egocentrista Kövesi (desfiinţând, astfel, ideea că susţin DNA), este că Iohannis are case dovedite a fi achiziţionate prin fals, că doamna Carmen seamănă izbitor cu tovarăşa Elena (nu Udrea), iar guvernul Cioloş, adus de preşedinte sub sigla “tehnocraţi”, a semănat deja dezastrul la cote de neimaginat.

Prostia? O afacere între noi şi Dumnezeu!

Carenţele în materie de Judecată, a doua parte, ca importanţă, a Logicii, după Petru Ramus (secunda Petri), par a fi parcursul fatidic al unor politicieni români, născuţi în paradigma eternă a servirii propriilor interese în detrimentul binelui public. Dincolo de diatribe, fraze sforăitoare şi promisiuni factice! Ajungem la discuţia cu privire la calitatea intelectuală, cea atât de bine creionată de filosoful Immanuel Kant! Neamţul scria în nemuritoarea sa Critica Raţiunii Pure:

“Lipsa de judecată este, propriu-zis, ceea ce se numeşte prostie, şi o astfel de infirmitate nu poate fi remediată. Un cap obtuz sau mărginit, căruia nu-i lipseşte decât gradul convenabil de intelect şi de concepte proprii acestuia, poate ajunge foarte bine, prin instrucţie, chiar până la erudiţie. Dar, fiindcă, de obicei, în acest caz, lipseşte şi judecata (secunda Petri), nu este neobişnuit să întâlneşti bărbaţi foarte instruiţi, care, în folosirea ştiinţei lor, lasă să se întrevadă, deseori, această deficienţă iremediabilă”. (Immanuel Kant, Critica Raţiunii Pure, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 166).

Sigur, nu vreau să sugerez, prin citatul din Kant, că domnii Iohannis şi Cioloş ar fi “foarte instruiţi”. Departe de mine aşa ceva! Şi departe de ei că ar fi lăsat, fie şi o clipă, să se întrevadă o astfel de posibilitate. În ceea ce priveşte imensa, incomensurabila prostie de care vorbeşte Kant, deh, e o afacere personală între români şi Dumnezeu! În definitiv, nimeni nu poate reproşa românilor că votează aşa cum votează. Problema este ce fac românii, după ce se adevereşte că au învestit, prin vot, pe tâmpiţi, ticăloşi sau infractori. De regulă, îi mai votează o dată! Şi, până la momentul când îi mai votează o dată, dacă dispreţul celor pe care i-au votat îi loveşte în faţă, se mulţumesc să se învelească în noroiul şi aluviunile stihiilor care le-au spulberat casele şi să-şi caute alinarea în respiraţia de mucegai a moaştelor. Sau, dacă nu i-a lovit potopul, să râgâie în faţa televizorului, la meciurile răsuflate ale unei naţionale după chipul şi asemănarea lor, recent eliminate ruşinos de la Europenele de fotbal.

Între timp, de-alde Cioloş şi ai lui se lăfăiesc în vilele de protocol ale lui Ceauşescu, urmând călătoriei după cai verzi pe pereţi, prin Canada, unde, cică, s-a bătut pentru ridicarea vizelor impuse românilor care călătoresc pe cele meleaguri. Iohannis, turistul grotesc al destinaţiilor exotice, îşi face veacul prin Bulgaria vecină (mai puţin exotică), unde vorbeşte despre flote NATO la Marea Neagră, fără să-şi dea seama că e vorba de ele şi tăgăduind, apoi, că s-ar fi referit la aşa ceva. Asta, spre deliciul bulgarilor, care, din ce în ce mai fericiţi că sunt alţii mult mai proşti ca ei prin Balcani (sigur, mă refer la autorităţi, altfel am tot respectul pentru poporul bulgar), ne dau cu tifla, aşa cum a făcut premierul lor faţă de preşedintele nostru. Între timp, mii de români îşi duc destinul în palmă, după ce stihiile i-au lovit necruţător, fără ca Iohannis sau vreun membru al guvernului să fi arătat, în vreun fel, că ar putea să-i ajute (abia pe 21 iunie a convocat Cioloş oarece la guvern, în legătură cu potopul care înghiţea, de vreo două săptămâni, România).

Ah, am uitat! Ştiaţi că doamna Cristina Spătar (nu-mi cereţi să vă spun cine este această doamnă!) căuta soluţii la vrăjitoare ca să-şi salveze căsnicia, alături de un domn al cărui nume îmi scapă? Ei, asta a fost preocuparea numărul unu a românilor, timp de câteva zile, şi eu cred în televiziunile de ştiri care furnizau, în “neştire”, acest “breaking news”, fiindcă sunt televiziuni comerciale. Trăiesc din rating, aşa că ştiu ce “ştiri” consumă neamul lui Mihai Viteazul şi Zorro la un loc, vorba filosofului antilopelor gnu, marele gânditor Zgonea, coleg cu primul şi întruchiparea vie a celui de-al doilea (conform propriei evaluări)! Adică, român de-al nostru, până de curând în a treia funcţie ca importanţă ierarhică în stat. Să mai zică cineva că Securitatea lui Ceauşescu nu a învins în lupta cu vicisitudinile vremii! Mă scuzaţi, n-am zis nimic de domnul Coldea! Şi, nici nu vreau să zic că, în ţara asta, toţi tâmpiţii ajung în funcţii importante în stat, pentru simplul motiv că îl consider pe Zgonea un geniu! Este aidoma multor români, cam toţi cei care ne conduc! Genii, nu tâmpiţi! Fiindcă, atâta putem noi! Să găsim tot timpul genii care să ne conducă! De unde puteţi conchide că poporul e blagoslovit!

De aceea, astăzi nu voi scrie lucruri grave! Nu vă voi informa cât de nefericită ne este viaţa. Vă voi arăta doar cât de inteligenţi sunt cei care ne conduc! Cât de dedicaţi cauzei democraţiei. Ca să înţelegem mai bine cine suntem noi, cei conduşi de ei! Sigur, pe altă planetă, când te conduce un prost, nu se prea cheamă că tu eşti un geniu! Noroc că pe noi ne conduc geniile! Să-l luăm, bunăoară, pe Klaus Werner Iohannis! La izbucnirea scandalului cu privire la dezinfectanţii din spitale, diluaţi spre apă chioară de firma Hexi Pharma şi despre auto-ucisul fără faţă Condrea, SRI ne-a livrat o tolbă de minciuni arătând cum informaseră securiştii neamului pe toate cumetrele şi precupeţele din fruntea ţării despre dezastrul respectiv. Deşi puţea, de la o poştă, a minciună fetidă (putea fi şi adevărat), Klaus a sărit în apărarea găştii lui Coldea şi a anunţat solemn naţia, pe 19 mai 2016:

Jurnalist: Faptul că SRI a trimis aceste informări este contestat de mulţi demnitari. Pe ce anume vă bazaţi când spuneţi că SRI şi-a făcut cu certitudine datoria şi practic firul s-a rupt în momentul când s-a ajuns la aceşti demnitari?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Fiindcă acesta (sic!) este experienţa mea că SRI îşi face treaba şi sunt anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba. Eu vorbesc din propria experienţă (subl. mea)”. (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-de-presa1463654832).

“Experienţa” lui Iohannis alias Omul Invizibil

Sigur, acestui izomorf politic, îndelung întârziat pe lângă gineceul doamnei Carmen, nu i-a explicat nimeni că, în democraţie, singurele instituţii, care pot depune mărturie că serviciile secrete nu mint, sunt comisiile specializate ale parlamentului, doar ele abilitate să controleze activitatea acestor servicii. Preşedintele este doar beneficiarul informaţiilor furnizate de serviciile secrete, nu şi controlorul acestor informaţii. Cum Comisia SRI din parlamentul României nu controlează nimic, iar Iohannis nici măcar nu face parte din ea, cade total varianta în care Iohannis ştie, din “proprie experienţă”, ca parlamentar în Comisia cu pricina, că SRI nu minte. Mai rămâne doar o singură variantă. Cineva, care ar spune că ştie din “proprie experienţă” că SRI nu minte, nu poate fi decât un lucrător SRI, căci doar experienţa unui astfel de lucrător îl poate face să ştie, fără de tăgadă, că informaţia furnizată de Serviciu este corectă. A vrut Iohannis să ne facă o destăinuire cu privire la adevăratul său loc de muncă? L-a luat gura pe dinainte? Este, cumva, în imposibilitatea de a înţelege la ce trebuie să se limiteze “propria experienţă” a unui preşedinte? Puteţi încerca un răspuns.

Oricum, experienţa domniei sale în nu ştiu care materie, posibil securistică, a fost destul de “acoperită” public, de vreme ce una dintre cele mai strălucite minţi ale ştiinţei politice americane îl consideră “invizibil”. Robert Kaplan remarca, într-un interviu pentru Hotnews, din 23 mai 2016, că Iohannis, “din nefericire, nu prea e văzut deloc!” Şi că “preşedintele nu a lăsat o impresie solidă, într-un fel sau altul. Este încă invizibil” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21014853-robert-kaplan-intr-interviu-pentru-hotnews-despre-cum-este-perceput-klaus-iohannis-washington-pesedintele-nu-lasat-impresie-solida-intr-fel-sau-altul-este-inca-invizibil.htm).

OK, Klaus Werner Iohannis, omul “invizibil”, nu prea ştie care trebuie să fie experienţa unui preşedinte în funcţie şi se dă cu serviciile secrete împotriva altor “anumite instituţii, care, în anumite momente, nu-şi fac treaba”. Toate, cică, din democraţie!

Oricât de miraţi aţi fi, să ştiţi că se poate şi mai rău de atât, deşi e incredibil!

“Fidelitatea” Ministrului Educaţiei, care este, de fapt, Ministrul Justiţiei. Sau, mai scurt spus: “Care este”, punct!

 Uite, ce te faci cu Raluca Prună, un ministru în guvernul lui Iohannis, care nu ştie ce portofoliu deţine? Astfel, pe 30 mai 2016, într-un interviu pentru Europa FM, avea impresia că este ministrul educaţiei (ascultă file audio*):.

Reporter: Ştiţi dacă mai urmează şi alte dosare importante de judecat în urma plângerilor, sesizărilor de neconstituţionalitate…

Prună: Nu, nu am cunoştinţă despre aşa ceva, însă sigur că şi aici, şi vorbesc ca jurist, nu neapărat ca ministru al educaţiei, faptul că în doi ani…al, pardon, al ministru…al, al justiţiei, îîî, deci, ca jurist vorbesc…”

 Sigur, mulţi dintre românii care citesc aceste rânduri vor fi înclinaţi, pe linia  fundamental reprezentativă pentru poporul român, despre care scriam mai sus, să creadă că madam Prună a greşit în exprimare. Nicio problemă! Mai ales că a greşit, în exprimare, constant, până pe 1 iunie 2016, când le-a spus elevilor şi studenţilor: “Cred că educaţia civică, mai ales cea non-formală, este extrem de importantă, pentru că toate valorile pe care o astfel de educaţie le promovează, cum ar fi responsabilitatea, fidelitatea, onoarea, civismul, nu sunt nişte concepte pe care le putem scrie într-o lege. Acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea) şi sunt valori fără de care nu ar fi posibilă o societate (…)”.

Personal, nu am auzit în viaţa mea că educaţia civică se referă la fidelitate şi onoare! Eu am auzit, din “experienţă personală”, că educaţia civică se referă la educaţie prin şi pentru democraţie, în sensul apărării drepturilor individuale si libertăţilor fundamentale, pe care se bazează orice societate democratică. E drept, am auzit şi despre fidelitate şi onoare, în raport cu societatea, dar nu la capitolul educaţie civică, ci în raport cu un anume jurământ:

“Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrând în rândurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România.” (vezi http://www.luju.ro/institutii/servicii-secrete/document-inedit-ura-din-juramantul-securistilor-jur-sa-urasc-din-adincul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-si-ai-poporului-muncitor?pdf).

Aşa începea jurământul lucrătorilor de la Securitate, în România lui Ceauşescu. Că acestea sunt valori pe care Prună le-a “învăţat acasă” sau din “propria experienţă”, după modelul lui Iohannis, nu eu sunt cel chemat să se pronunţe, este suficient ce declară ea singură, ca jurist sau “ministru al educaţiei”, după cum îi place să se prezinte. Probabil, ca ministru al educaţiei, fiindcă “acestea sunt valori care se învaţă întâi acasă, apoi în şcoală (subl. mea)”.

Apoi, ce “frumos” sună Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care subliniază, cu ardoare: “Partidul susţine codul moral al constructorului comunismului, care trebuie să includă următoarele principii: devotamentul (subl. mea) faţă de cauza comunismului (…)” (vezi George H. Knoles, Rixford K. Snyder, Readings in Western Civilization, Stanford University, New York, 1968, p. 556).

Teoria sacrificiului permanent şi doctrina statului călare pe cetăţean

Nici Cioloş, pupilul lui Iohannis, şeful cu acte al guvernului domnului preşedinte, nu stă mai prejos cu “propria experienţă”. Pe 9 iunie 2016, de Ziua Eroilor, domnul Cioloş a grăit, din “proprie experienţă”, următoarele:

“Îi cinstim astăzi pe eroii României de ieri şi de azi, pe toţi cei care au avut crezul că binele comun este deasupra binelui propriu, că libertăţile semenilor sunt mai importante decât libertatea individuală, că drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii (subl. mea).” (vezi http://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-dacian-ciolo-pentru-ziua-eroilor-astazi-9-iunie&page=1).

Wow! Nici în cele mai negre coşmaruri ale unei “proprii experienţe” democratice, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii”, care să circumscrie “drepturile individuale”. În fapt, nu veţi întâlni conceptul de “drepturi ale societăţii” de niciun fel! De ce? Simplu! Pentru că acest concept a fost “inventat”, sub licenţă, de Comunism! Care Comunism l-a “cumpărat” de la fascism! Adică vorbim de regimuri totalitare, care plantează concepte din “proprie experienţă” direct în gura “democratului” Cioloş! Uite ce frumos au colaborat Benito Mussolini şi Giovanni Gentile ca să-l înveţe pe Cioloş despre “drepturile societăţii”, care “circumscriu” libertatea individuală, în Doctrina Fascismului, din 1932:

“And if liberty is to be the attribute of living men and not of abstract dummies invented by individualistic liberalism, then Fascism stands for liberty, and for the only liberty worth having, the liberty of the State and of the individual within the State (subl. mea)”. (vezi http://www.worldfuturefund.org/wffmaster/Reading/Germany/mussolini.htm).

Adică:

“Şi, dacă libertatea trebuie să fie atributul oamenilor vii şi nu al unor momâi abstracte, inventate de liberalismul individualist, atunci Fascismul reprezintă libertatea şi numai acea libertate care merită trăită, libertatea Statului şi a individului în cadrul Statului (subl. mea)”.

Sau:

“We were the first to state, in the face of demo liberal individualism, that the individual exists only in so far as he is within the State and subjected to the requirements of the state (…) (subl. mea)”.

Adică:

“Noi am fost primii care am declarat, în faţa demo individualismului de tip liberal, că individul există numai în măsura în care este în Stat şi se supune comandamentelor Statului (…) (subl. mea)”.

“Superbă” este şi întâlnirea în doctrină sau, poate, doar în exprimare, a domnului Dacian Cioloş cu domnul Adolf Hitler. Vedeţi intervalul dintre minutele 2:52 şi 3:03:

“When you sacrifice for your community (subl. mea), then you can walk with your head held up high! Our belief in Germany is unshakeable! And our will is overwhelming!”

Adică:

“Atunci când te sacrifici pentru comunitatea ta (subl. mea), atunci poţi să mergi cu capul sus. Credinţa noastră în Germania este de neclintit. Şi voinţa noastră este copleşitoare”

Şi comuniştii ne-au tot învăţat că trebuie să ne sacrificăm pentru binele societăţii, aşa s-au întemeiat “generaţiile de sacrificiu”! Personal, am făcut parte din una! Că o fi Mussolini, Hitler, Ceauşescu, sau idolul tinerilor frumoşi şi liberi, Cioloş, pe mine, unul, vă rog să nu contaţi! Eu nu mă mai sacrific! Vă las pe voi!

“Ca în statele europene democratice”, cu securistul la chioşcul de ziare

Sigur, presa română nu s-a ocupat deloc de aceste panseuri “geniale” ale băiatului cu agricultura, Cioloş, cum nu a văzut nici “experienţa” lui Iohannis şi nici “civismul” lui Prună. Evident, asta nu din cauză că Maior (băiatul de la SRI, care e acum ambasador în SUA, ca răsplată că e de la SRI, că altă motivare n-am primit de la securişti) ar avea dreptate în materie de cum controlează SRI presa! Şi, evident, nici din cauză că ăştia trei, Cioloş, Iohannis, Prună, ar fi colegi cu colegii lor din presă (ascultă file audio*):

25 ianuarie 2015

Reporter: Îîî, cum staţi cu ofiţerii acoperiţi din presă?

George Maior: Îî, cum stau toate statele, îî, democratice…

Reporter: Adică, bine…

George Maior: Cum stau toate statele democratice europene. Ofiţerul acoperit este o latură specială, o armă specială a oricărui serviciu de informaţii. Sarcina lui este ca, folosind această, îîî, situaţie, această calitate, să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat (subl. mea), şi cu asta basta (subl. mea)!”

Reporter: Şi vom afla vreodată?

George Maior: Păi, asta e ideea, că nu, hîîî!”

Observaţi că “informaţia de securitate naţională” este “pentru stat”? Nu pentru cetăţeni şi promovarea libertăţilor constituţionale, nu pentru apărarea indivizilor prin pavăza statului democratic! Nu, “pentru stat” şi atât! Păi, citiţi materialul precedent de pe acest blog, Securişti şi Comunişti (…), coroboraţi cu afirmaţia lui Maior de aici şi veţi înţelege cine i-a făcut lui Iohannis Strategia de Apărare Naţională! Vedeţi ce simplu e? Totul este să citim! Dar şi să vorbim între noi! Şi “cu asta basta”, cum ar zice poetul securist al neamului! Ba, nu! Încă nu! Cum era cu “fidelitatea” lui Prună? Dar, cu “drepturile personale se circumscriu drepturilor fundamentale ale societăţii” a lui Cioloş (fraza)? Cum se potrivesc astea cu “să aducă informaţii de securitate naţională, îî, pentru stat” a lui Maior? Ei, abia acum şi cu asta basta!

Aşa ştie Maior, că, în “statele democratice europene”, şefii serviciilor secrete se laudă public cu ofiţerii lor acoperiţi din presa liberă!!! Presupun că de-aia l-a trimis Iohannis în America! Să-i înveţe şi pe americani cum e cu Securitatea la europeni, prin New York Times sau Washington Post! Bun băiat! Iohannis, nu Maior! Şi Cioloş! Şi…era să zic Prună! Nu, Prună nu e bun băiat! Dar e “fidelă”, ca să nu zic “fidea”. Vorba lui Conu’ Iancu, din “D’ale carnavalului”: “(…) i-am fost întotdeauna fidea”. Evident, civismului! Purtatul diagonalei pe sub cămaşă nu mai e de actualitate, pe canicula de afară!

Apropo, oameni buni! Luaţi-o pe asta de la mine! Ce Nostradamus?  Conu’ Iancu să trăiască! Ia, ziceţi aici! Câţi ani au trecut de la Marea “Revoluţie” din Decembrie 1989? Vreo 27, nu-i aşa? Adică, aproape 30! Au ocupat, cumva, ruşii, Crimeea? Păi, au cam ocupat-o, acum doi ani! Zău? Atunci luaţi-o pe asta de la mine:

Caţavencu : Fraţilor! După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram, acuma câtva timp, înainte de Crimeea? Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!… Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!” (Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdută, 1884). “Curat constituţional”, coane Klaus! Tare?

Mai ştiţi cum a venit domnul Cioloş să ne spună ce mult a făcut el pentru poporul român? Cum s-a bătut el, pe vremea când era Comisar european, ca să ne înfruptăm şi noi, mai cu sârg, din mălaiul fondurilor europene pentru agricultură! Cum a pus el stavilă hrăpăreţilor francezi şi germani, care înghiţeau tot şi ne lăsau flămânzi şi mioritici! Eeeee, aţi uitat, nu-i aşa? Ia uite ce frumos spunea, pe 22 noiembrie 2015 (ascultă file audio*):

Cioloş: (…) Inclusiv ideea că, de fapt, nu am lucrat pentru România, acolo, ci pentru alţii, eu ştiu, pentru Franţa sau pentru Germania. Atâta timp cât nu ştiu câtă lume ştie că, de fapt, pentru prima dată de când există Politica Agricolă Comună, Franţa, Germania şi celelalte ţări occidentale, începând din 2014, pierd bani pe politica agricolă comună, altfel spus, bugetul alocat li se reduce de la un an la altul, şi, pe de altă parte, România şi alte ţări din Europa de Est câştigă bani, deci alocarea bugetară creşte. Sigur că există această diferenţă de subvenţii, încă, dar ceea ce am putut să fac este să încep să schimb tendinţa. Ei, aceste lucruri, din păcate, nu se spun sau se ascund”.

Pe bune, nici Cioloş nu minte, exact ca SRI!

Aşa este, domnule Cioloş, poate, se ascund. Dar nu de către băieţii cu Dunărea Albastră în priviri, ai domnului Maior. Exact cum dumneavoastră ascundeţi (sau mai grav, nu ştiţi?) că ANNEX I, PERCENTAGES OF THE GUARANTEE THRESHOLD PER MEMBER STATE OR SPECIFIC REGION FOR THE RECOGNITION OF PRODUCER GROUPS, din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, prevede foarte clar că alocările bugetare pentru România urmau să crească în mod constant, cu 5%  până la 10%,  începând cu 2008 până în 2016, când s-ar fi ajuns la nivelul subvenţiei la care România era îndreptăţită prin tratatele constitutive (vezi pp. 87-88, https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/273249/6657.pdf).

 

159-tratat aderare-cote crescute

Adică, România câştiga bani, prin Tratat, încă din 2008, nu abia din 2014, când v-aţi pus această creştere în contul personal, ca o contribuţie exclusivă a Comisarului pentru Agricultură Cioloş la bunăstarea patriei. Înţeleg că v-aţi sacrificat, nu-i aşa? Minciuna sau Ignoranţa este sacrificiul  dumneavoastră?

Acum, ori Comisarul Cioloş minte, de vreme ce Tratatul de aderare spune altceva decât susţine el, ori are dreptate, dar, atunci, înseamnă că nu s-a respectat Tratatul de aderare, în ceea ce priveşte România, iar asta s-a întâmplat în chiar mandatul Comisarului comunitar pentru Agricultură Cioloş (2010-2014). Nici nu ştii cum e mai grav!

Sau, poate e altceva! Uite, Cioloş a făcut o vizită la Paris, în ianuarie 2016, prilej cu care a ţinut o conferinţă la Sciences Po, l’École des affaires internationales de Sciences Po. Ei, ditamai fost Comisarul pe Agricultură a lăsat impresia că nu ştie câte ţări sunt membre ale Uniunii Europene. Nefiind sigur de număr, avansa aproximaţii de tipul “Europa de azi e o Europă din 28-29” sau din “27-28”. Vezi intervalul dintre minutele 31:12 şi 31:54.

OK, m-am gândit că, poate, se referea la dezvoltarea Europei instituţionalizate, de aceea vorbea în grupe de cifre, nu putea să nu ştie Comisarul pe Agricultură că sunt 28 de ţări membre în Uniunea Europeană, mi-am zis eu, conciliatorist. Căci, în chiar mandatul său, în 2013, Croaţia devenise al 28-lea stat membru UE. Numai că domnul Cioloş a revenit la Paris în iunie, prilej cu care a dat un interviu doamnei Arlette Chabot, pe 9 iunie 2016, pentru LCI – MYTF1. Da data asta, lucrurile au fost perfect clare . Iată extrasul din transcriptul oficial, pus pe site-ul guvernului român:

“Deci, există mai multe Europe şi mie asta nu-mi pune probleme, este normal, suntem 27 de ţări (subl. mea), dar trebuie să găsim calea de a trăi împreună, chiar dacă avem acest multiculturalism şi perspective diferite de a privi lucrurile.” (http://gov.ro/ro/stiri/interviul-premierului-dacian-ciolos-acordat-postului-francez-lci-mytf1&page=1).

Wow! Pentru aşa prestaţie, Marele Comisar, că o fi el Miclovan, Roman sau Cioloş, ar fi picat cu brio examenul la cursul meu de Istoria Integrării Euro-Atlantice. Aşadar, în ianuarie, era exact ca acum, în iunie şi acum era exact ca cel din ianuarie. Superb! Pentru conformitate, vezi intervalul dintre minutele 9:24 şi 10:01 (“on est vingt-sept”)

http://lci.tf1.fr/videos/la-matinale-lci/l-invite-d-arlette-chabot-dacian-ciolos-8749701.html?xtmc=ciolos&xtcr=1

Totul este bine! Nu s-a întâmplat nimic! Dormiţi liniştiţi!

Acesta este omul care, cică, a prestat pentru România în postul de Comisar european, un personaj care nici măcar nu ştie numărul statelor membre UE. În esenţă, asta este România şi acesta e poporul ei! Cu guvernanţi de teapa unui Iohannis, unui Cioloş şi unei Prună! Cu “fidelităţi” suspecte, cu “experienţe” stranii şi “drepturi personale circumscrise drepturilor societăţii” scandaloase. Şi, evident, cu expertize de Comisar European care ştie că sunt 27 de ţări membre UE în loc de 28 şi cu “ofiţeri acoperiţi în presă” şi “cu asta basta” securistică la vârful ţării şi la ambasada României din SUA!

Aţi observat că n-am zis nimic de domnul Coldea sau de doamna Kövesi, exact cum nu zice presa lui Maior nimic serios despre…hm…cum să le zic eu ăstora? A, experimentaţii! Pssss! Procurorii ne “aude”!

Practic, cam tot ce mai putem face este să strigăm cu băieţii de mai jos: “All is well”! Şi să vă convingeţi apropiaţii să nu se spânzure, încă, fiindcă, ghici ce? Se mai întâmplă chiar şi acolo unde All is well! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Iohannis! Ceva mai Bine decât Ponta! Un Dezastru!

la bulivar

Inspiraţia şi prezenţa de spirit ale cuplului Iohannis nu încetează să mă uluiască! Inflexibilitatea garderobei Primei Doamne, chiar şi în exerciţiul complicat al învestirii Preşedintelui, arată “consecvenţă”! Şi “aplicabilitate”! Şi “decenţă instituţională”! Dumnezeul ortodox, atotputernic, Cel care le vede pe toate, a aranjat cu Dumnezeul protestant al americanilor incidentul dedicat doamnei Carmen Iohannis! Incident de la graţierea curcanilor, la Casa Alba, de Thanksgiving, când Preşedintele Obama şi-a exercitat prerogativele constituţionale pentru a salva de la deces doi curcani! Au participat la eveniment şi fetiţele sale, Malia şi Sasha, doi copii adorabili de 16 şi 13 ani. Ele nu au fost prea impresionate de solemnitatea salvării curcanilor! În plus, erau îmbrăcate ca nişte fete de vârsta lor, cu fustiţe ce păreau uşor prea scurte pentru seriozitatea ceremonialului de la reşedinţa tăticului prezidenţial.

obama and daughters

Curcanul, Barack, Sasha şi Malia

Cele două fetiţe au fost aspru criticate în presa americană, în ciuda vârstei fragede (vezi http://www.bbc.com/news/world-us-canada-30265373). Se întâmpla pe 30 noiembrie 2014! Cele două fetiţe au fost acuzate de “lipsă de respect şi clasă” (disrespect and lacking “class”)! Şi din cauza fustelor scurte (short skirts), dar nu numai. Credeţi că profesoara de limbă engleză Carmen Iohannis a catadicsit să înţeleagă ceva din povestea de mai sus? Mă scuzaţi, întrebarea era greşit formulată! Mai încerc o dată! Credeţi că profesoara Carmen Iohannis are vreo legătură cu limba engleză, ca expresie a culturii anglo-saxone? Ceea ce ar presupune, dincolo de speak-uitul de rigoare, în engleză, să mai citeşti o carte, să mai vezi un film, să mai priveşti la nişte ştiri din lumea anglo-saxonă! Să îţi mai însuşeşti nişte coduri de îmbrăcăminte sau, pur şi simplu, să mai înveţi câte ceva despre garderoba Reginei Regatului Unit sau a Primei Doamne a Americii! Despre protocol, respect şi clasă! Chestiune de minimă cultură generală pentru o profesoară de limba engleză! Doamna Carmen Iohannis a dovedit cu prisosinţă că este mult sub “clasa” şi “respectul” pentru instituţii ale doamnei Maria Băsescu! Priviţi fotografia de mai jos şi ascundeţi-vă în munţi!

carmen-iohannis-maria-basescu

Ghici, ghicitoarea mea! Cine-i Carmen Iohannis?

Locul meu, lângă şofer

O, da! Ştiu! Presa din România e cucerită de “farmecul” doamnei Iohannis! Şi preocupată, la greu, să lustruiască anumite părţi din corpul domnului Iohannis, părţi care s-ar aşeza, conform proverbului românesc, în “două luntri”! “Două luntri” pentru presa română, care l-a desfiinţat în campania electorală pe Iohannis, divinizându-l pe Ponta! Ghici la ce parte a corpului lui Iohannis ne referim! Din acest motiv, de “două luntri”, nu s-a prea agitat presa română de apariţia fulgurant năucitoare a Primei Doamne la “conacul” unde cuplul prezidenţial a petrecut revelionul. Apariţie în care Carmen Iohannis a “strălucit” din nou, de data asta pe locul din faţă al limuzinei prezidenţiale, în dreapta şoferului.

carmen iohannis-ok

Exact aşa cum, probabil, au văzut ea şi presa română cea relaxată şi subit iubitoare de Iohannişi că ar călători Michelle Obama! Iată!

Barack_and_Michelle_Obama_wave_from_the_presidential_limousine

Michelle+Obama+Barack+Obama+Attends+Daughter+-XGBnXCWizJx

După cum stă Carmen Iohannis în dreapta şoferului, putea la fel de bine să stea pe capra căruţei din grafica ce deschide postarea noastră. Având în vedere “vasta” cultură a Primei Doamne, perfect reprezentativă pentru România, care s-ar putea supăra (doamna, nu România) că induc opinia publică în eroare, folosesc acest prilej pentru a preciza că grafica la care mă refer este un fotomontaj! Nu vreau să sugerez că Doamna Iohannis ar fi, în realitate, în fotografia cu pricina! Nici vorbă! Mai mult, o asigur pe doamna Iohannis că nu am vrut să transmit nicio clipă că acele cuvinte, desenate acolo, ar fi fost rostite de domnia sa! “La bulivar, birjar” au fost grăite, deja, de mam’ mare, mamiţa şi tanti Miţa, rudele domnului Goe, eroul lui Caragiale, cu voia dumneavoastră, Madam President!

Iar cuvintele “Iată-mă-s isprăvniceasă” aparţin Chiriţei nemuritorului Alecsandri! Aşadar, nu dumneavoastră le-aţi rostit! Pace! Peace! Sper, cu umilinţă, să nu mă daţi în judecată pentru defăimare! Să-mi fie permis să nu mai explic de ce, never ever, o Primă Doamnă nu va sta pe locul din faţă, în dreapta şoferului, în maşina oficială, oriunde ar merge, chiar şi la revelion, din raţiuni de securitate, protocol şi ghici ce, encore? Bună creştere, oare? Ceva de genul: unde stă o doamnă, care se urcă în taxi? Lângă şofer? Poate, la Bucureşti! Dar şi la Sibiu? Şşşşt! Să nu ne audă presa română!

Vor fi unii care îmi vor reproşa că am votat cu Iohannis, mai ales după ce vor citi acest material şi plecând de la postarea mea din 11 noiembrie 2014, cu titlul “Ponta, Dincolo de Nazism şi Firea… Omului, Preşedintele Vostru…”, în care anunţam că am votat în turul întâi cu sibianul, ceea ce urma să fac şi în turul doi! Exact asta am şi făcut!

Atenţie, eu nu l-am recomandat pe Iohannis, în materialul din 11 noiembrie, ca fiind o valoare în scaunul de preşedinte! Am arătat doar de ce Iohannis este o variantă mai bună decât Ponta sau de ce rasismul, fie el şi limitat la raţiuni electorale, nu are ce căuta în fruntea României. Mai mult, în comentariile la postarea menţionată, scriam încă din 17 noiembrie, pe acest blog: „Personal n-am nicio reţinere să afirm, după ce l-am susţinut pe Iohannis, că nu voi lăsa trecute cu vederea eventuale mici exerciţii de adecvare la guvernare, cu orchestraţie necorespunzătoare. Semnalele, în prezent, nu sunt favorabile, după părerea mea. S-a văzut în aiuritoarea non-campanie electorală a candidatului Iohannis, în care a “strălucit” doamna Alina Gorghiu! Cu asemenea competenţe, dacă Ponta nu greşea, singur, fatal, Iohannis ar fi fost acum istorie!”

Iar pe 2 decembrie precizam, tot pe acest blog, în comentarii:  “Că Iohannis va comite toate greşelile din manual, era de aşteptat (eu mă aşteptam; nu l-am declarat, niciodată, un mare lider sau super-cunoscător în relaţii internaţionale), dar, oricum, este de o mie de ori varianta mai bună, nu răul mai mic! În rest, îl aştept, cu mici speranţe, să se facă bine!” Într-adevăr, foarte mici, spre nule! Apropo de doamna Gorghiu! Preşedintele mi-a confirmat temerile cele mai sumbre, atunci când a impus-o în fruntea PNL, destructurând acest partid istoric, pentru a-l fragiliza în faţa ciracilor lui Băsescu, abil conduşi de Blaga, în interiorul Partidului Naţional Liberal! Practic, un liberal autentic şi dedicat, de talia lui Ludovic Orban, omul care a făcut totul pentru ca Iohannis să fie astăzi preşedinte, a fost înlăturat brutal de la şansa de a conduce legitim partidul!

Alina-Gorghiu-600x400-7

Alina Gorghiu

Presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban

Ludovic Orban

Un “Socrate” al “lucrului bine făcut”

Au urmat momente penibile! “Recepţia privată”, de la Cotroceni, pentru rubedenii politice şi ciraci de campanie electorală, culmea, menţionată exact ca atare pe site-ul oficial al Preşedinţiei (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15384&_PRID=lazi). Sau “vizita secretă”, de un populism greţos, de care a ştiut toată presa (exact ca în epoca Băsescu), la o fetiţă ai cărei părinţi muncesc în afara ţării, pentru a-i aduce un cadou, care să-i faciliteze comunicarea cu ei (vezi http://www.romaniatv.net/klaus-iohannis-a-daruit-o-tableta-unei-fete-de-14-ani-a-carei-mama-e-la-munca-in-strainatate_191838.html). Ce să mai zicem despre decorarea unui domn cu simpatii legionare, pe motiv de luptă anticomunistă şi suferinţă în temniţele epocii, în prima zi de “domnie”, care a pus capac la “noul început”? (vezi http://antisemitism.ro/wp-content/uploads/2014/12/2014-12-23-MCA-Comunicat-de-Presa-Administratia-Prezidentiala-decoreaza-un-sustinator-al-Miscarii-Legionare.pdf).

Dar, să privim mai atent la Preşedinte! La modul cum gestionează principalele sale prerogative constituţionale, politica externă şi securitatea naţională! Nu vom insista acum, pe larg, în ceea ce priveşte “excepţionala” activitate a Preşedintelui. Vom face doar o scurtă trecere în revistă a “vastelor” cunoştinţe şi abilităţi ale legendarului, deja, Iohannis în ale conducerii de stat! Urmărindu-l pe Preşedinte, în zilele din urmă, şi modul cum învaţă, din mers, funcţia prezidenţială, mi-am adus aminte de superbul dialog platonician “Menon (sau despre virtute)”.

Menon: În ce chip vei cerceta, Socrate, un lucru pe care nu-l ştii deloc cum este? Ce lucru, între atâtea necunoscute, vei lua drept temă de cercetare? Sau, chiar presupunând că te-ai întâlni cu lucrul acela, cum vei şti că-i el, dacă nu-l cunoşteai deloc?

Socrate: Înţeleg, Menon, ce vrei să-mi spui. Vezi în ce discuţie euristică mă vâri; în discuţia după care omul nu poate cerceta nici ceea ce ştie, nici ceea ce nu ştie. Nu cercetează ce ştie, fiindcă, dacă ştie, n-are nevoie de o cercetare a celor ce ştie; nu cercetează ce nu ştie, întrucât nu ştie ce să caute.” (Platon, Dialoguri, după traducerile lui Cezar Papacostea, Bucureşti, 1968, p. 92).

Ei? Ce credeţi că cercetează Iohannis? Ce ştie sau ce nu ştie? Hai să vă arăt! Să mergem mai întâi în programul său prezidenţial, “România lucrului bine făcut” (vezi http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-09-29-18205568-0-programul-prezidential-klaus-iohannis.pdf), la pagina 21. Acolo unde este vorba despre “O politică externă sinergică: naţională, europeană şi euroatlantică”. Unde declară sus şi tare că:

“(…) sunt adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE. Voi milita întotdeauna pentru a promova ideile şi interesele noastre la nivel european, dar numai în cadrul solidarităţii şi valorilor împărtăşite cu aliaţii şi partenerii noştri euroatlantici şi europeni.”

Ce bine zicea Socrate! Nu merge nici, nici, cu Iohannis! Păi cum să fii “adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE” şi să ai pretenţia că poţi fi preşedintele unei ţări membre a Uniunii? De vreme ce Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE se constituie în Titlul V al Tratatului de la Maastricht, adoptat încă pe 7 februarie 1992! Aşadar, este acquis comunitar sau, pe înţelesul tuturor, are valoare de lege pentru ţările membre UE! (vezi http://www.eurotreaties.com/maastrichteu.pdf).

Adică, Iohannis ne spune că este adeptul Tratatelor constitutive ale UE? Ar putea la fel de bine să spună că este adeptul Constituţiei României! Sau adeptul Sistemului Solar! Sau galaxiei Calea Lactee! Sau adeptul limbii germane în relaţia dintre el şi el însuşi! Ca profesor de fizică, meditator de forţă, presupun că ştie măcar ce este aia o lege a fizicii, dacă legea, ca sistem de organizare juridică a societăţii, pare să-i scape! De pildă, merge să zici că eşti adeptul Legii lui Arhimede? Sau al gravitaţiei? Tiii! Vorba lui Socrate! Uite în ce “discuţie euristică” mă vârâi singur!

Reînvierea lui Lazăr, apostolul “siglelor”

Ştiţi ceva? Eu cred că exagerez, domne’! Îi caut nod în papură lui Socrate de Sibiu, acest geniu imobiliar cu fraza scurtă şi apăsată, atotcuprinzătoare şi “genială”, prin lipsa acută de cuvinte! Păi, când şi-a scris programul prezidenţial, s-o fi consultat cu Lazăr Comănescu, consilierul său de politică externă, acest model de investigaţie “euristică”, diplomat din Epoca de Aur, perfect aplicat proiectului prezidenţial al “lucrului bine făcut”, fost ministru de externe al lui Băsescu şi ambasador la NATO, la UE, peste tot unde contează România, un “gigant” exact de valoarea şi priceperea lui Iohannis însuşi. Iată-l, în plenitudinea forţei sale de persuasiune, într-un interviu la TVR 1, pe 31 mai 2008, când se referea la instituţii europene de care era legată şi România (ascultă file audio* 8comanescu-tvr 1-01confuzie eujust lex=eulex31may):

Realizator: Avem şi irakieni care vin în România, la şcoală?

Lazăr Comănescu: În ceea ce se cheamă un program EUJUST…EULEX…pardon, EUJUST, dacă nu mă înşel. Nu mai ţin minte, că sunt atât de multe sigle înnnîîîîî… înnnîîîîî…cum se cheamăăăăăă…

Realizator: În terminologia…

Lazăr Comănescu: În terminologia aceasta!”

ambasadorul-romaniei-la-berlin-pentru-tagesspiegel-18446854

Lazăr Comănescu

EUJUST Lex era o misiune civilă a UE în Irak, pe probleme de cooperare juridică, sub egida Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Misiunea UE pentru statul de drept în Kosovo, EULEX Kosovo, presupunea desfăşurarea de forţe de poliţie şi civile în recent, la vremea aceea, independentul stat kosovar. Comănescu, ale cărui uşurinţă în exprimare şi elocinţă le-aţi putut admira, în pasajul de mai sus, confunda EUJUST cu EULEX, că prea sunt multe acronime în Uniunea asta Europeană! Uniune în care Iohannis este adeptul Politicii Externe şi de Securitate Comune, adică al PESC! Încă un acronim, adică “o siglă”, în “terminologia aceasta”. Păi, are dreptate Comănescu, îţi vine să-ţi iei lumea în cap, nu se poate, domne’, cu atâtea de-astea “înnnîîîîî… înnnîîîîî…cum se cheamăăăăăă…”? “Sigle”, domne’, “sigle”! Care, de fapt, sunt acronime sau prescurtări, necunoscute limbajului domnului Comănescu!

Vorba lui Menon, care tot la “sigle” cred că se referea, când spunea: “presupunând că te-ai întâlni cu lucrul acela, cum vei şti că-i el, dacă nu-l cunoşteai deloc?” Corect! Dar geniul lui Iohannis rezolvă tot, inclusiv pe domnul Comănescu! E „simplu”, domne’, cu politica externă! Uite aici, încă de pe 20 octombrie 2014 (ascultă file audio* 14johannis-12abordarile de politica externa destul de simple20oct):

“Abordările de politică externă sunt destul de simple şi am constatat că mai toţi candidaţii au aceeaşi abordare, lucru pe care îl salut, fiindcă, pentru România, există numai o cale în această situaţie geopolitică complicată. Să fii un partener serios, credibil şi de lungă durată. În NATO, în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite şi în Uniunea Europeană”.

Tiii, vedeţi ce “simplu” e totul? Chiar şi încărcat cu unele cacofonii de etapă! Şi când mă gândesc că unii dintre studenţii mei mai pică încă examenul de Istoria Integrării Euro-Atlantice! Când totul e atât de “simplu”! Parcă mi s-a luat o perdea de pe ochi, zău aşa! Înţelegeţi acum de ce este musai să fie “adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE”? Hai, că e clar! Adică, “simplu”! Şi să ştiţi că nu numai ceilalţi candidaţi gândeau la fel ca Iohannis! Chiar şi Băsescu gândea la fel! Uite ce zicea Băsescu, pe 20 decembrie 2014, în conferinţă de presă, la Cotroceni, cu privire la Parteneriatul Strategic cu SUA:

“Parteneriatul de care eu vorbesc este parteneriatul agreat la nivel de şef de stat între preşedintele Barack Obama şi mine, care este un parteneriat ce vizează nu numai securitatea, cooperarea militară, ci vizează dezvoltarea economică, cercetare, educaţie, cultură, schimburi turistice – o paletă extrem de largă şi acela trebuie pus în practică până la ultima lui consecinţă.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15381&_PRID=lazi).

Pe 21 decembrie 2014, în Parlament, la învestire, Iohannis venea cu ceva… parcă luat tot de acolo:

Doresc să facem chiar mai mult. Să aprofundăm Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu doar în zona militară, ci şi în zona schimburilor economice şi culturale.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15383&_PRID=lazi).

Păi, domnul Preşedinte Iohannis, am înţeles că vă coordonaţi cu domnul Băsescu, că e foarte “simplă” politica externă, dar chiar aşa, cu copy-paste? Şi pe urmă, vorba lui Socrate, dacă domnul Băsescu zice că Parteneriatul ăsta strategic este şi pe “dezvoltarea economică, cercetare, educaţie, cultură, schimburi turistice” şi “acela trebuie pus în practică”, atunci, domnul Iohannis, de ce vreţi aprofundare “nu doar în zona militară, ci şi în zona schimburilor economice şi culturale”? Că doar asta se face, deja! Când aţi copiat de la Băsescu, aşa “simplu”, n-aţi observat că nu merge să ziceţi chiar acelaşi lucru? Adică, să “aprofundaţi” ceea ce este deja “aprofundat”? Că e o singură “siglă” şi aia consumată? Sigur, eu nu vreau să spun că sunteţi mână în mână cu domnul Băsescu, Doamne fereşte! Doamne ortodox, nu luteran! Că zicea domnul Băsescu, menajându-se pe sine, aşa, “simplu”, cum îl ştiţi, pe 21 noiembrie 2014:

Iohannis şi noul Băsescu – nicio “limită”, dar, absolut, niciuna…

“Am constatat, în două mandate, deci într-un interval de 10 ani, că se vor găsi întotdeauna în societatea românească, în mass-media românească, germenii pasului înapoi şi, uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te opune” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15325&_PRID=lazi).

Adică, nu încălcarea Constituţiei, ci, un pic, aşa, “simplu”, mersul la “limita” ei! Bravo, domnule Băsescu! Cine mai zice asta?

“Problema a constat în faptul că am avut preşedinţi care au mers până la ultima limită, la ce permite limita Constituţiei, ignorând spiritul Constituţiei.” (vezi http://adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-adevarul-live-candida-indiferent-intampla-nu-exista-niciun-motiv-cred-pierde-procesul-ani-1_542912120d133766a883b4db/index.html).

Cine zice asta, aşadar? Chiar Klaus Iohannis, pe 29 septembrie 2014! Adică, povestea cu “limita Constituţiei” a luat-o Băsescu de la Iohannis! Cea cu Parteneriatul Strategic o luase Iohannis de la Băsescu! Ei, înţelegeţi, boieri dumneavoastră, cam cum vine cu lucrurile “simple”? Că se miră băieţii ăştia din diasporă de ce este Ungureanu consilierul lui Iohannis! Păi, din aceleaşi motive pentru care Parteneriatul strategic cu SUA are şi valenţe economice, iar unii preşedinţi au mers până la limita Constituţiei! Ce nu e clar aici? Sau, “simplu”, mă rog! E la fel de “simplu” ca statul în dreapta şoferului! N-am nicio îndoială că va fi cum zice Iohannis şi vom fi pregătiţi “ca peste 5 ani să putem spune că România este ţara care a uimit lumea, prin transformarea şi reconstrucţia ei.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15383&_PRID=lazi).

Transformarea adevărată! Cu Băsescu, cu Ungureanu, cu Lazăr Comănescu şi cu toate “siglele”: “stat de drept”, “stat în dreapta şoferului”, “Statu’-Palmă-Barbă-Cot” etc. Dar, în primul rând, cu Băsescu! Că era păcat de Dumnezeul luteran, care este din ce în ce mai ortodox! Iată-l pe Iohannis anunţându-se la liturghia duminicală de la Catedrala mitropolitană ortodoxă cu hramul Sfânta Treime din Sibiu, pe 4 ianuarie! (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15401&_PRID=lazi). Alături de bravul mitropolit Laurenţiu Streza, cel în a cărui catedrală îi plăcea lui Băsescu să-şi rostească discursurile politice preacuvioase! Probabil, Klaus vrea să se introducă în poza de mai jos, alături de Traian! Aferim, bre!

basescu-bor-mediafax-marcovici

Să te ţii, acum, tirade pe facebook despre odăjdiile vetuste ale preoţilor ortodocşi, posibil susţinute de doamna Tatiana Niculescu-Bran, această conştiinţă vie şi literată a comunicării publice cu care ne învăluie creştinul de profesie universală Iohannis! Never mind! Se dă ea pe brazdă! Important este că românii îl iubesc pe Klaus, care devine din ce în ce mai ortodox! Ca ei! Cu sinceritate şi drag devine aşa, fără nici un morb al populismului, cum ar spune detractorii fără inimă! Şi, cu maximă apropiere de felul evlavios ortodox de a fi al lui Băsescu, învăţătorul şi mentorul iubit al noului Mesia ot Sibiu! Îmi place! Învaţă tot ce este de ştiut omul acesta, vlăstar de teuton ortodox! Că tot ne-a anunţat în L’Express, din 23 decembrie 2014, că vrea două mandate de preşedinte (je souhaite rester au pouvoir durant deux mandats) (vezi http://www.lexpress.fr/actualite/monde/europe/klaus-iohannis-les-roumains-aspirent-au-changement_1635150.html). Cum nu a îndrăznit niciun şef de stat de pe Terra să anunţe în primele zile de la învestire! Dar Klaus ştie! El îi adună pe românii ortodocşi şi dezbinaţi pentru două mandate întregi! Exact ca Băsescu, tot două mandate! Este atât de „simplu”! Ca în cântecelul de mai jos, pe care s-a lansat şi Ponta!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Ponta, Dincolo de Nazism şi Firea… Omului, Preşedintele Vostru…

ponta-adolf 1

Acest text va fi spectaculos de scurt. Nefiresc, pe acest blog! Alfred Grosser are o superbă reflecţie cu privire la păcatele originare ale unei umanităţi filtrate până la epuizare de propria cădere din paradisul ideilor revolute, dar perfect funcţională în societatea românească. El nu vorbeşte despre români, dar spune că: “este regretabil că creştinismul nu a trecut prostia printre păcatele capitale” ( “Il est même regrettable que le christianisme n’ait pas fait figurer la bêtise parmi les péchés capitaux”, Le sel de la terre, Pour l’engagement moral, Seuil, Paris 1981, pp. 164-165).

Din păcate, prostia nu explică chiar totul…

Ştiu, ar fi prea simplu! Ai putea explica orice prin prostie. Dezastrul guvernărilor politice, apocalipsa votului imbecilizat prin prosternare şi ignoranţă, jaful dezinvolt prin pasivitatea mioritică a celui jefuit, spasmele cromatice ale ecranelor TV, cumpărate atât de ieftin, în campania electorală şi câte alte găuri negre din conştiinţa colectivă a românilor! Nu aştept nimic de la acest popor! Ideea că poţi trăi spiritul Magna Carta, pe care englezii îl aşezau în istorie la 1215, la 25 de ani după ce te-ai despărţit de Ceauşescu şi după 2000 de ani de Burebistare asezonată cu mici improvizaţii penibile, de tipul Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare, e absolut derizorie. Noi ne-am alungat Regii (da, da, ştiu, e din cauza sovieticilor, tiens!), ca să votăm pe Iliescu preşedinte şi să ajungem acum la Ponta prin Băsescu! Apropo, aţi văzut cum arată stema României? Comparativ cu stema Regatului şi Regilor Noştri Întemeietori! Uite aşa!

stema regala a romaniei

Stema Regală a României

stema romaniei

Stema României de azi

Vedeţi vreo Coroană în această stemă? Vreo Coroană lăsată de Regii noştri, care ne-au dat Demnitate, Independenţă şi Ţară? Ne lamentăm că au venit bolşevicii ruşi şi ne-au adus comunismul pe cap! Nu, zău! Dar ruşii ăştia, bolşevicii ăştia, de îi înjurăm noi, “patriotic”, prin toate crâşmele televizate, începând cu Palatul Cotroceni şi terminând cu Palatul Victoria, cum se face că au Coroana ţarilor şi a împăraţilor bizantini pe capetele vulturului lor bicefal? Nu una, ci trei! Ei, comuniştii galactici!

russia eagle

Stema Rusiei de azi

Iar noi, în veacul renăscut al “libertăţii”, continuăm să siluim simbolistica devenirii noastre naţionale! De ce? De-aia! Vă spune asta ceva, dragi urmaşi ai lui Burebista, ăla de distrugea viile ca să nu se îmbete supuşii (după cum ne învaţă Strabon în Geografia,VII, 3, 11)?  Adică, strămoşii noştri, ăia care nu i-au putut bate pe romani, deşi erau de zece ori mai numeroşi ca ostaşii Romei, pe câmpul de luptă, nu cum vă învaţă manualele de istorie trucate, adică viceversa! Nu vreţi să ştiţi ce “romani” a trimis după aceea Traian în provincia cucerită, Dacia, pentru colonizare! E OK! Suntem români astăzi şi avem un loc sub soare, la egalitate cu toate popoarele lumii! Nu insist, nu am timp şi nici chef să mă lungesc să vă învăţ arborele genealogic al naţiunii. Să trecem la subiect!

Poporul român nu a avut nicio reacţie semnificativă la un anume gest al premierului Victor Ponta, acum, în campania pentru funcţia de preşedinte! Deşi, pentru acel gest, oriunde în lumea civilizată, Ponta ar fi înfundat rigola fetidă a istoriei, cu PSD cu tot. Aici, a reacţionat relevant doar Centrul de Resurse Juridice, o organizaţie neguvernamentală, cu mult curaj şi lipsă de adecvare la laşitatea şi stupizenia supuşilor lui Ponta! (vezi http://www.crj.ro/*articleID_1509-articles).

Liberalii Renate Weber şi Ludovic Orban au fost singurii oameni politici, din opoziţie, care au înţeles ce a făcut Ponta şi au reacţionat ca atare! În rest, tăcere! Presa, mai ales, noapte şi stele! Mediul academic, delir oniric despre orice altceva! Poporul, genunchi în praf şi aplauze la PSD! PNL plus PDL egal dragoste de ţară şi popor, cu al lui conducător! Iar Ponta e bine, mersi, îl înjură copios pe Iohannis, contracandidatul său neamţ şi neortodox şi se lăfăie în milioane de voturi româneşti şi ortodoxe, mai puţin voturile ălora de şi-au luat lumea în cap şi au plecat din ţara Meşterului (a se citi Şmecherului) Manole de atâta “bine”! Şi, care, de acolo de unde au ajuns, votează atât de anti-Ponta, încât fecioru’ politicii ponteşti le-a dat atâtea secţii de vot cât puteau duce! Adică, mai deloc!

Doar nişte “cuvinte teribile”

Pe 4 noiembrie 2014, Victor Ponta a lansat către alegători următoarea reflecţie “generoasă”, cu privire la  Klaus Iohannis, adversarul său politic în lupta pentru scaunul de preşedinte:

“(…) că proiectul nostru este un proiect pentru toată România şi un proiect pentru oameni. Domnul Iohannis se adresează lucrurilor, eu mă adresez oamenilor, românilor; domnul Iohannis este un lucru, eu sunt om, un român, ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri. Deci, ştiţi foarte bine ceea ce aveţi de făcut în continuare!” (ascultă file audio* 14ponta-1johannis e un lucru-ponta e om si roman4nov) (vezi şi http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18458205-victor-ponta-iohannis-este-lucru-sunt-roman-nu-vreau-mai-primim-ordine-din-afara-tarii-noi-stim-mai-bine-romania.htm).

Este adevărat, Ponta vărsase şi alte lături pe neamţul de la Sibiu, tot amintind românilor de etnia sa românească şi ortodoxia la purtător, spre deosebire de urmaşul teutonilor, pe pământul sacru al Neamului Şoimăreştilor!  „Fantomele lacului” strecuraseră în  plicul trimis de Poşta Română, cu pensia seniorilor traşi la odihna trupului şi a minţii, fluturaşi cu informaţia năucitoare că neamţul, odată ales în scaunul Basarabilor, le va reteza din temelii pensia, deşi acest lucru a fost tranşat de mult, ca imposibil, de Curtea Constituţională! Că sasul a traficat copii pentru organe, că nu are copii fiindcă are case multe sau că militează pentru ruperea Ardealului de România, că uite cum îl sprijină  duhul rău, Tőkés László, sunt deja ştirile expirate ale fiecărei dimineţi de toamnă, în ţara eternei Mioriţe! Totul este OK la români, no sweat, cum ar spune chinezii! Dar, povestea cu „domnul Iohannis este un lucru” depăşeşte chiar si imaginaţia pestilenţială a rigolei.

În anul 1935, Adolf Hitler dădea istoriei legile rasiale de la Nürnberg, în concordanţă cu care evreii erau excluşi de la cetăţenia Reich-ului, fiindcă erau „rasă inferioară”. Nu mai puteau să se căsătorească sau să aibă relaţii sexuale cu cei „de sânge german”! Ulterior, Hitler i-a exterminat sistematic pe evrei, promovând „soluţia finală”, şi generând cea mai neagră etapă din istoria umanităţii: Holocaustul! Ei bine, dictatorul nazist nu i-a numit, niciodată, pe evrei, ”lucruri”! Erau „inferiori” ca rasă şi au fost exterminaţi din acest motiv! Dar erau oameni!

Nu a existat, de la ororile celui de-al Treilea Reich, asemenea discurs politic în Europa! Cu o excepţie! Perioada războiului dus de sârbi în Kosovo, pentru exterminarea populaţiei de origine albaneză de acolo, ceea ce a dus la intervenţia militară a NATO! Iată ce relata CNN, pe 29 aprilie 1999, cu declaraţii de interviu, între ghilimele, referindu-se la folosirea pe scară largă a violului, ca armă de război, de către paramilitarii sârbi, împotriva femeilor albaneze din Kosovo:

„U.N. workers now say at least 25 women have described to them how they were assaulted by Serb paramilitary troops and police.

At least one victim said the Serbs said they were also demanding money for Vojislav Seselj, a deputy prime minister in the Yugoslav government who has been associated with paramilitary groups.

Asked about that, Seselj said Thursday, ‘I hope that no one now accuses me of rape. Once you take a look at those who left their shacks, you can see that only a blind person could rape things like that.’” (vezi http://edition.cnn.com/WORLD/europe/9904/29/kosovo.refugees.01/).

Adică:

„Oficialii ONU spun că cel puţin 25 de femei le-au descris cum au fost atacate de trupele paramilitare sârbe şi de poliţie. Cel puţin una dintre victime a spus că sârbii cereau, de asemenea, bani pentru Vojislav Šešelj, vice-prim-ministru al guvernului iugoslav (al Serbiei, în realitate-nota mea), care era asociat cu grupurile paramilitare. Întrebat în legătură cu aceste acuze, Šešelj a răspuns, joi, ‘Sper că nimeni nu mă acuză pe mine de viol. Este suficient să te uiţi la astea, care şi-au părăsit bârlogul, ca să vezi că numai un orb ar putea viola asemenea lucruri!’”

„Lucrurile” noastre, de fiecare zi…

Aceste cuvinte au oripilat întreaga comunitate internaţională. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a înregistrat un adevărat blocaj mental, fiind incapabil să reproducă teribilele cuvinte produse de acest descreierat, care aşteaptă, astăzi, verdictul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, pentru crime împotriva umanităţii. James Rubin a arătat, pe 30 aprilie 1999, că tocmai cuvintele rostite de Šešelj indică identitatea unui regim care trebuie confruntat cu forţa militară pentru a opri crima de masă şi curăţirea etnică în mijlocul Europei:

„Can you imagine saying that he thought that these people were too ugly to rape? This kind of perverse lack of understanding of human nature and immorality is the logic behind this brutal campaign in Kosovo by one of its leaders. Nothing could be a greater testament to why we’re conducting this military operation than those terrible words he spoke. ” (vezi http://usembassy-israel.org.il/publish/press/state/archive/1999/may/sd4503.htm).

Adică:

„Vă puteţi imagina pe cineva spunând că aceşti oameni sunt prea urâţi pentru a fi violaţi? Această perversă lipsă de înţelegere a naturii umane şi imoralitate este logica din spatele acestei campanii brutale din Kosovo, din partea unuia dintre liderii săi. Nimic nu poate fi o dovadă mai grăitoare a motivului pentru care acţionăm militar, decât aceste teribile cuvinte, pe care le-a rostit!”

Vojislav-Seselj0903

Vojislav Šešelj

Jamie-Rubin

James Rubin

Rubin este incapabil să redea exact cuvintele lui Šešelj. Americanul se referă la „oameni”, care „sunt prea urâţi pentru a fi violaţi”, pe câtă vreme Šešelj vorbea, în realitate, de „lucruri”. Pur şi simplu, Omul de pe malul Potomacului nu înţelegea! Eu înţeleg! Fiindcă trăiesc pe malul Dâmboviţei, la doi paşi de Serbia şi în mijlocul poporului român! Care îl votează cu sârg pe Ponta, după ce acesta a rostit „teribilele cuvinte”! Sigur, Ponta nu se referă la niciun viol şi nu face pe nimeni „urât”! Mai mult, acoliţii săi au avut tupeul să explice „teribilele cuvinte” printr-o aşa-zisă referire la sloganul de campanie a lui Iohannis, „România lucrului bine făcut”! O explicaţie pentru imbecili, aşa cum îi şi consideră pe români oricine ar veni cu aşa-ceva!

Formularea lui Ponta este fără echivoc: „domnul Iohannis este un lucru, eu sunt om, un român, ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti”! Nu numai că Iohannis este un lucru, dar este ce este pe criteriu rasial, de vreme ce cel care nu este lucru, ci om, Victor Ponta, este aşa pentru că este român! Culmea, la Šešelj, „lucrurile” erau doar implicit albaneze, extremistul sârb nu foloseşte apelativul albanez, când se referă la femeile violate. La Ponta, etnia necesară pentru a nu fi lucru, pentru a fi om, este enunţată explicit, cu claritate: „eu sunt om, un român”!

Ai putea crede că mai sunt multe de spus despre România, Victor Ponta şi această campanie electorală! În fapt, nu mai e nimic de adăugat! Am votat în primul tur cu Klaus Iohannis şi voi vota şi duminica următoare tot aşa! Sincer, însă, le doresc românilor pe Ponta ca preşedinte! Cred că aşa e corect faţă de istorie şi destinul fatidic al acestui popor! Reprezentativ! Şi pentru igienizarea noastră istorică! Îmi pare rău doar pentru studenţii mei! Sper, însă, că majoritatea dintre ei vor merge pe meleaguri unde oamenii nu sunt lucruri! Şi vor trăi acolo, cu altă Românie în suflet, decât cea pe care le-o oferă astăzi majoritatea celor care au votat cu Ponta. Adică părinţii, fraţii, bunicii lor!

Există, paradoxal, şanse ca Iohannis să câştige, totuşi, alegerile! Pentru mine, ar fi doar o bucurie tristă! Chiar şi aşa, sunt prea multe milioane de români, care nu au tresărit la cuvintele lui Ponta! Deşi ar fi trebuit! Fie şi pentru simplul motiv că dor!  Ca în filmuleţul de mai jos, care, evident, nu a fost făcut pentru noi!

În rest, le-aş recomanda tuturor să se gândească, înainte de a pune buletinul în urna de vot, dacă şi-ar găsi, ca oameni, vreun rol în filmul care urmează! Căci au mari şanse să fie doar „lucruri” în Republica cea fără de Coroană şi Dumnezeu a lui Ponta!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Cu Minciuna şi Prostia, Mare sunt în România! Nu mi-e Frică de Rusia!

obama-basescu-tupolev

Cât de mare? Cât de mare vrei! Poţi chiar candida la funcţia supremă în stat! Tocmai a început campania electorală. Nu, nu voi scrie despre asta! Avem timp! Şi nervi! După o pauză aşa de lungă, vreau să vă spun o poveste! Despre noi şi puterea noastră! Noi, românii!

Ruşii potriviţi la locul potrivit

Tocmai s-au descoperit, la Lukoil România, o evaziune şi o spălare de bani şi nu mai ştiu ce alte “blestemăţii” de vreo 230 miliarde euro! Tare, nu? Cică informaţiile au venit de la “serviciilii” alea, româneşti şi „patrioate”! Mândria noastră! Într-o zi, i-au şi “reperat” pe ruşi! Şi le-a pus statul român, drăguţul de el, poprire pe vreun miliard de lei, ca să recupereze furtişagul (sigur, nu pentru mult timp, că “şi-au dat seama” şi le-au deblocat conturile)! Păi! Asta, după ce izbucnise scandalul Microsoft! Ăla cu hoţii noştri şi atât, cu mită, milioane multe de dolari, spălare de bani şi alte “spălături”! Tot “serviciilii” i-au depistat şi pe ăia! Doar că Microsoft era de la americani! Sigur, sigur, nu americanii au dat mită, ci intermediarii, dar, totuşi! Păi, nu suntem aliaţi cu americanii? Dăm în mită cu ăştia? Iar ruşii fură de sub nasul nostru şi nu-i vede nimeni? Care ruşi îi supără groaznic pe americani! Nu merge! Vă spun eu că nu merge, nu se potriveşte cu statutul nostru de ţară democrată şi vigilentă la evaziune fiscală! Şi la mită! Şi la spălarea banilor!

Până şi Ponta cel recunoscut, peste hotare, pentru neamestecul în “treburili” justiţiei, a observat că sunt, totuşi, peste 3000 de oameni care s-ar putea să aibă de suferit din înfăptuirea justiţiei la Lukoil. Evident, nu era niciun amestec în “treburili” justiţiei, ci doar o simplă „observaţie judicioasă”, de fost procuror, cu privire la starea naţiei în campania electorală şi la închiderea unei rafinării! (vezi B1TV, “Lukoil opreşte rafinăria de la Ploieşti”, 6 octombrie 2014; http://www.b1.ro/stiri/eveniment/lukoil-opreste-rafinaria-de-la-ploiesti-dupa-sechestrul-impus-de-parchet-masura-luata-pana-la-solutionarea-contestatiei-depuse-92989.html).

Era o simplă evaluare metafizică a inflexiunilor astrale, din seria “îmi pasă de voi, dragi români”, pe care Victor Viorel a lăsat-o să curgă în eter, la sediul Ministerului Economiei, pe 6 octombrie 2014, conform site-ului oficial al guvernului:

Reporter: O întrebare pentru dl. premier, cât şi pentru dl. ministru: Lukoil, cea de-a treia mare companie distribuitoare de carburanţi, este acuzată de spălare de bani. Care vor fi efectele în piaţă, în perioada următoare?
Victor Ponta: Din păcate, nu vă poate răspunde ministrul economiei. Eu am fost informat, atât cât am acces – evident, nu cunosc detaliile dosarului. Sunt nişte decizii luate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Prahova şi procurorul este suveran. Procurorul nici nu cred că e foarte interesat că Lukoil are 3500 de angajaţi, şi de faptul că, de exemplu, Oltchimul cumpără doar de la Lukoil, şi de faptul că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi pe la Conpet (subl.n.), că nu ştie procurorul şi  nici nu cred că e treaba… sau, mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete (subl.n.) şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim, totuşi, ca vineri să poată să plătească salariile (subl.n.) şi ne dorim ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea. Vreau să precizez că nu e vorba de nici un fel de conotaţie politică, nu contează că e vorba de o companie din Rusia sau din altă parte, dovadă că şi noi, toţi, am aflat din presă despre această anchetă (subl.n.). Însă îmi exprim speranţa – şi mi-am exprimat speranţa – ca, fără a interfera în nici un fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3500 de oameni, şi e vorba despre nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală (subl.n.). Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici, să indisponibilizezi conducte… bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România (subl.n.). Dar justiţia este independentă, îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, repet, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer… (subl.n.) Acea chestie cu ‘Fiat Justitia Pereat Mundi’ (n. red. ‘Să se facă dreptate şi dacă ar fi să piară lumea’) eu sper să fie doar cu ‘Fiat Justitia’, fără să piară şi lumea numai din asta (subl.n.). Dar, repet, vreau să fie foarte clar: fiind vorba despre un dosar penal, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, nu avem nici un fel de competenţă şi nici un fel de intenţie să intervenim, sau de a întreba în vreun fel (…)”. (http://gov.ro/ro/stiri/premierul-victor-ponta-a-participat-la-prezentarea-oficiala-a-programului-quot-prima-masina-quot-la-sediul-ministerului-economiei&page=1).

Dar nici justiţia nu s-a lăsat! Ooops! Am uitat să vă spun! Ştiţi ce se poate citi într-un comunicat Lukoil, după evenimentele legate de blocarea conturilor companiei şi pericolul încetării lucrului la rafinăria Petrotel? Uite: „În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, Ploieşti, audieri desfăşurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale societăţii), dispuse în data de 02-03.10.2014, au fost ridicate, prin urmare Rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a instalaţiilor tehnologice”! (http://www.ziare.com/lukoil/romania/veste-buna-pentru-rusi-rafinaria-petrotel-lukoil-isi-reia-activitatea-sechestrul-a-fost-ridicat-1326210).

Poftim? Vorba lui Ponta, “Fiat Justitia Pereat Mundi”! Să mai zică cineva că nu stăm drepţi în faţa istoriei şi că nu-i aducem chiar şi pe ruşi în faţa altarului dreptăţii, sigur, cum zice Ponta, “fără să aruncăm în aer…”! Ce să aruncăm în aer? Nu contează, omul a zis clar, “nu are competenţă şi niciun fel de intenţie să intervină”! Şi nici nu a intervenit…doar că s-a întâmplat cum e bine! Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat şi el, cum se cuvine:

“Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”! (vezi http://www.realitatea.net/csm-s-a-sesizat-dupa-declaratiile-lui-ponta-in-cazul-lukoil_1541911.html). Cine zice că n-avem o ţară şi un popor?

Cioran, niciodată mai adevărat ca acum!

Mă tot întreb de ce-i urăsc românii pe ruşi! Ştiu, ştiu, fiindcă ne-au furat Basarabia şi i-au bătut pe turcii pe care noi n-am reuşit să-i batem niciodată, nici sub Mihai, nici sub Ştefan! Chit că manualele ne învaţă despre victoriile de la Călugăreni şi Vaslui! I-am bătut pe turci doar sub Carol I, care nu era român şi, care, pentru prima oară de la facerea neamului, nu i-a oprimat şi înjosit pe români, aşa cum au făcut toţi voievozii lor „glorioşi”, din acelaşi sânge! Culmea, Carol I a redat demnitatea românilor şi i-a bătut pe turci, aliat tocmai cu ruşii! La 1877! Dar, de atunci, s-au întâmplat multe! Ruşii ne-au bătut de mai multe ori! După care noi ne-am bătut singuri şi ne-am alungat Regii, care ne-au dat independenţa şi ţara! Şi, când ruşii ne-au lăsat de capul nostru, am continuat să ne înjosim Regii! Ca acum! A, să nu uit! Nu numai ruşii ne-au bătut! A fost şi Dumnezeu pe-acolo!

Stând eu acum, după o prelungită şi imprevizibilă vacanţă şi uitându-mă, intens, în hăul irizat al televizorului, la cele două figuri emblematice ale devenirii noastre naţionale, Victor Viorel Ponta şi Traian Băsescu, încep, din ce în ce mai mult, să-mi înţeleg poporul. E drept, din când în când, mă ajută la asta şi domnul Emil Cioran : „Resemnarea noastră de veacuri ne-a făcut înţelepţi. Dacă individual, înţelepciunea poate atinge culmi, ea este inerţie ca fenomen colectiv. Poporul românesc este cel mai înţelept popor din Europa; dar nu din spirit, ci din lipsă de curaj şi de afirmare” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, pp.63-64).

Hm! OK, dacă este aşa şi Cioran are dreptate (e corect, a abjurat ceva mai târziu de la profesiunea de credinţă, dar ce să facă de atâţia “patrioţi” ai neamului!), atunci ne-am prăjit! Nu de alta, dar comunismul ne-a lăsat fără ţărani! După Cioran, ţăranii erau singurul  lucru original cu care ne-a blagoslovit Dumnezeu! Parcă mai era ceva, dar, deh, ce să mai faci astăzi, în epoca internetului, cu arta populară? „România nu are nimic original în afară de ţărani, artă populară şi peisaj (de care nu e responsabilă)” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p.50).

Apropo, după 1990, s-a ales praful şi de peisaj, de care, oricum, România nu era responsabilă! Ceea ce mă intrigă, însă, la Cioran, este că ne trimite la ruşi: „Dacă România vrea, cu adevărat, să-şi croiască un drum în istorie, ţara de la care poate învăţa cel mai mult este Rusia” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p. 17).

Cum, domne’, nu de la America? Păi, democratul Băsescu de unde şi-a tras seva? Sigur, nu prea ştia el politică după prăbuşirea comunismului, fiindcă delfinii nu dau cursuri la fără frecvenţă, după cum remarca însuşi Comandantul Suprem, la 27 septembrie 2014: „(…) noi am învăţat politica la fără frecvenţă, după ce ne-am trezit, spre exemplu, cum am fost eu, dintr-un comandant de navă m-am trezit ministru. Ce politică ştiam atunci? Delfinii nu-mi predau politică nici în Atlantic, nici în Pacific”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15243&_PRID=lazi).

Aţi înţeles? Românii care şi-au alungat Regii, şi le-au refuzat revenirea în ţară, chiar şi după prăbuşirea puterii bolşevice de la Moscova, îşi aleg astfel de conducători! De la fără frecvenţă! Nici măcar la fel de erudiţi ca delfinii, care, nici ei nu au pierdut vremea să-l mediteze pe Băsescu, după propriile sale mărturisiri! Atât de inteligent era! Exact potrivit cu poporul lui! Şi ce? Democraţia învinge! Trăiască poporul român, în frunte cu iubiţii lui conducători! Cei doi! Evident, Ponta şi Băsescu!

Deh, Cioran avea, aici, o oarecare incongruenţă cu alegătorul democrat român, care a supt de la America democraţia alături de Nedelfinul! Zicea Cioran, referindu-se la români: “Popoarele fără osatură istorică nu pot face salturi într-un regim de libertăţi necontrolate. Democraţia, asigurând libertatea tuturora, sfârşeşte nu în anarhie, ci într-un sclavaj colectiv, vreau să spun în deficienţă naţională”! (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p. 146).

Wow! Credeţi că veţi găsi, vreodată, o definiţie mai bună decât „deficienţă naţională” şi „sclavaj colectiv” pentru românul abrutizat, sărăcit şi dezabuzat, care populează majoritar secţiile de vot, pentru un papuc de plastic, o găleată cu orez rânced sau o bere răsuflată? Sau pentru acel bolnav, imobilizat în patul târât de rude la întâlnirea cu Ponta Tămăduitorul, într-un alai habotnic, de bigoţi depersonalizaţi stupid în drumul lor spre întâlnirea supremă cu moaştele vreunui sfânt autohton? Vă daţi seama de ce delfinii s-au ferit ca de Ucigă-l Toaca să-l înveţe pe Băsescu Politică?

ponta tamaduitor 2

Şi totuşi, Cioran avea dreptate când ne îndrepta spre Rusia! Sigur, el nu a precizat care Rusie! Pentru pro-americanii Băsescu şi Ponta (la Ponta nu sunt foarte sigur), acea Rusie e pericolul suprem, răul absolut, în niciun caz imaginea noastră în efigie! Oare? Vorba lui Dostoievski, în Idiotul: „De câte ori nu auzi lamentându-se lumea de pe la noi, cum că nu prea avem oameni cu spirit practic; politicieni, de pildă, avem cu prisosinţă; şi nici de generali nu ducem lipsă – dai de ei la tot pasul; cât despre administratori găseşti berechet de tot felul, oricât de mulţi s-ar cere; când e vorba, însă, de oameni energici, înzestraţi cu spirit practic – ia-i de unde nu-s, să-i cauţi cu lumânarea!” (Dostoievski, Idiotul, Editura pentru literatură Universală, Bucureşti, 1962, p. 439).

Ooops! Idiotul s-a publicat la ei prin 1868. Cam pe-acolo suntem! În acea Rusie! Căci pe Putin îl poţi acuza de multe, dar nu că n-ar avea spirit practic! Fie şi în dispreţul cu care ne gratulează, aşa cum suntem noi, membri NATO şi înfricoşători pentru toţi delfinii şi caracatiţele din oceanele lumii. Mai puţin pentru caracatiţa corupţiei de pe malul Dâmboviţei!

Băsescu, armele letale şi ruşii din Nagorno Karabakh

Sigur, e bine că suntem aliaţi cu americanii, şi nu cu ruşii! Mai ales că delfinii din Marea Neagră sunt pe cale de dispariţie, din cauza braconajului şi a submarinelor româneşti în stare de „funcţionare”! Sau or fi fregatele alea achiziţionate la a XV-a mână, fără înzestrare şi a căror forţă de luptă stă în capacitatea lor de a pluti, cu condiţia să nu tragi cu praştia în ele! Adevărul este că situaţia de securitate la Marea Neagră s-a deteriorat puternic, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Practic, flota rusă staţionată în portul Sevastopol, din Crimeea, este mult mai aproape de ţărmurile româneşti, faţă de cum era înainte să fie anexată Crimeea! Poftim? Cum? Ziceţi că este fizic şi geografic imposibil? Adică, aveţi impresia că Sevastopolul nu s-a mutat pe hartă spre ţărmul românesc, după anexarea Crimeei? Măi, copii, măi! Luaţi de la Traian Băsescu, emulul delfinilor şi conducătorul ales de noi, până la epuizare şi tăierea salariilor! Uite, zise la 27 septembrie 2014: „(…) în urma anexării Crimeei, flota de la Sevastopol, a Federaţiei Ruse, o flotă uriaşă, se află la numai 160 de mile marine de coasta României!” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15218&_PRID=lazi).

Vă daţi seama în ce pericol mortal ne aflăm dacă, acum, după anexarea Crimeei, flota rusă e la 160 mile de coasta României, ceea ce indică extrem de clar că, înainte de anexare, Sevastopolul era la altă distanţă de coasta României? Wow! S-a produs o wormhole! Sau spaţiul şi timpul s-au lovit de-o gaură neagră! Războiul psihotronic a început! Dar nu vă fie frică! Îi batem pe ruşi şi singuri, fără americani, numai să îndrăznească să tragă Sevastopolul fie şi cu doar una milă marină mai aproape de apa sfântă, dar împuţită, ce-i drept, a litoralului pontic românesc, unde vibrează istoria neatârnării noastre!  Sau, mă rog, a non-atârnării noastre la catargul crucişătorului Moscova!

Ştiu, nu vă vine să credeţi, dar, întrebat pe 4 mai 2014, la B1TV, în legătură cu speculaţiile neavenite, privitoare la intenţiile ostile ale Rusiei, Liderul Delfinilor din Cele Două Oceane Planetare a răspuns apoteotic şi mobilizator! Iată, mai întâi, întrebarea:

„În acelaşi timp, am avut un articol pe Vocea Rusiei, bănuiesc că l-aţi citit, nu ştiu dacă nu e scris chiar de un fost comandor al aviaţiei militare româneşti, care spune că România nu ar rezista decât o jumătate de oră în faţa forţei militare ruseşti”! (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may).

Ce tunete olimpiene, ce vifor al demnităţii şi onoarei naţionale a stârnit infama întrebare! Iată răspunsul tranşant al Geniului Carpatin răsărit din Marea Neagră a Spiritului Românesc (ştiu, a nu se confunda aici Marea cu Mareea sau cu Gaura Neagră, căci „Neagră” mă încurcă teribil, n-are fior):

„Astea sunt provocări. Eu vă spun un lucru simplu. Ultima dată când armata rusă a mai fost antrenată în condiţii reale a fost până acum 15 ani, când au fost goniţi, pur şi simplu, din Afganistan! Au plecat cu coada între picioare! România are armata care de 11 ani e pe frontul din Irak şi pe frontul din Afganistan. Şi va face parte dintre ţările care au reuşit să pună sub control Afganistanul!” (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may_1).

Ei, ştiaţi că ruşii au plecat acum 15 ani din Afganistan, adică în 1989? Exact 15 ani au trecut de atunci, calculat cu abacul inginerului de delfini Traian! Sigur, rămâne pentru istoricii militari să vă spună când au pierdut ruşii o singură bătălie în Afganistan (ştiu saga, cum i-au bătut mujahedinii, bla, bla, bla), mai ales că ei şi-au propus să stăpânească politic şi militar ţara, nu să ocupe grotele din munţi, iar regimul impus de ei acolo a supravieţuit retragerii din 1989, până în 1992! Regimul actual din Afganistan pare a se prăbuşi în fiecare zi, cu americanii la faţa locului! Şi, aşteptaţi să vedeţi ce controlat va fi Afganistanul, după retragerea americanilor, exact aşa cum este controlat astăzi Irakul! Mare „izbândă” pentru administraţia Obama, mai ales după ce Statul Islamic zburdă nestingherit prin toată ţara lui Saddam! Dar, all in all, astea sunt „detalii nesemnificative”! Important este că armata română este mai bună, mai instruită şi mai eficace ca ruina aia de armată rusă. Cum, n-a zis asta El Grande Comandante despre armata română? Luaţi de aici:

„Deci este o armată instruită! Exerciţiile astea sunt doar în aşteptarea unor dispute (se referă la articolul din Vocea Rusiei-nota mea) între…provocări cărora nu le dăm atenţie, dar eu am vrut să le spun românilor, pentru că ruşii ştiu foarte bine nivelul de pregătire al militarilor români!” (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may_2). Ei, asta este ţara dumneavoastră, dragii mei, aliata Americii! Îi batem pe ruşi singuri!

Aş vrea să fiu bineînţeles. Dacă este vreo componentă a societăţii româneşti care îmi impune respect, acea componentă este armata română! Chiar dacă unii ofiţeri ai armatei române, trecute prin purgatoriile comuniste, au uitat că tradiţia ei stă în valoarea şi spiritul de sacrificiu al oştirii înfiinţate de primul nostru Rege. O armată care a dat totul în momentele de cumpănă ale ţării şi care şi-a făcut, întotdeauna, datoria pe câmpul de onoare, chiar dacă armele pe care i le-a pus în mână ţara au fost slabe, hrana insuficientă şi ordinul de luptă imposibil de urmat! Dar este o insultă în obrazul armatei române să sugerezi că poate opri, cu resurse şi mijloace precare, o forţă de 100 de ori mai numeroasă ca potenţial uman şi infinit mai puternică în tehnologie militară, cum este armata rusă! Încă o insultă venită de la cel care a rupt epoleţii armatei române atunci când a sponsorizat politic desfiinţarea pensiilor ocupaţionale existente pentru toate armatele NATO! Încă o ruşine, pe lângă atâtea altele!

Şi, chiar dacă nu avem cu ce-i opri pe ruşi, avem Strateg, care ştie exact unde sunt forţele ruseşti la Marea Neagră! Măcar ştim unde sunt ruşii ăştia! Uite cum îi vede comandantul Ochi de Şoim Marin, care-l învăţa pe Secretarul General NATO, la 4 mai 2014, unde sunt ostaşii prăfuitei armate ruseşti, „cu coada între picioare”, după ce Rusia anexase Crimeea:

„După Nagorno-Karabakh, Osetia, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria, iată un nou punct, pe harta Mării Negre, unde se află concentrate forţe militare ale Federaţiei Ruse, care creează instabilitate şi dezechilibre în raportul de forţe din Marea Neagră, dezechilibre care vor trebui compensate!” (ascultă file audio* 14basescu-2nagorno-karabah dupa pauza lunga-trupe rusesti acolo16may_1).

Pardon? Care forţe ruseşti în Nagorno-Karabakh, care este o enclavă armenească pe teritoriul Azerbaijanului? Dumneavoastră vedeţi forţele alea ruseşti pe Google Earth? Vă daţi seama că asta i-a spus Secretarului General NATO şi era a nu ştiu câta oară când spunea tâmpenia cu forţele ruseşti din Nagorno-Karabakh?

Omul este impetuos, cum le place şi americanilor! Care ruşi? Le-arătăm noi lor! Şi le dăm şi arme letale lui de-alde Poroshenko, să omoare cât mai mulţi ruşi cu ele! Uite-aşa, pe 29 august 2014, în faţa diplomaţilor români, Traian cel Instruit în Afganistan şi Împrejurimi tuna:

„Cred că armata ucraineană s-a săturat de câte căşti şi câte arme neletale le-au fost trimise, este timpul, dacă vrem să ajutăm democraţia din Ucraina, dacă vrem să dăm o şansă poporului ucrainean să-şi continue drumul spre Uniunea Europeană, trebuie să acţionăm la fel ca şi Federaţia Rusă, adică să punem la dispoziţia armatei ucrainene orice mijloace pot fi disponibilizate pentru a-i ajuta în această luptă care poate deveni inegală.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15202&_PRID=lazi).

Sigur, în ciuda comentariilor din presă, a proiectelor de hotărâri votate prin mai ştiu eu ce comisii din Congresul SUA, pentru bravadă sau propagandă sau, pur şi simplu, din ignoranţă, Poroshenko nu a obţinut şi nu va obţine ever de la americani sau europeni (mă refer la guverne) arme letale să se bată cu ruşii! Fiindcă nimeni nu e căzut în cap, pe scări, să ducă Europa sau America în război deschis cu Rusia! De altfel, cu o zi înainte de formularea din discursul Luminii Poporului Român, pe 28 august, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, precizase pentru toţi proştii şi imbecilii Planetei Terra, aia din Calea Lactee:

„Well, our focus remains on nonlethal assistance.” (vezi http://www.state.gov/r/pa/prs/dpb/2014/08/231125.htm).

Adică „Da, preocuparea noastră rămâne centrată pe asistenţă neletală”! Evident, forţele ruseşti din Nagorno Karabakh nu apucaseră să-i transmită şi Porumbelului Păcii cu Mitraliera în Cioc, de la Bucureşti, că nu merge cu armele letale la naţionaliştii ucraineni!

Actul Fondator şi uite baza, nu e baza!

Dacă Ponta tămăduieşte bolnavii întinşi pe pat, la defilarea moaştelor, delirul mistic al Spiritului Nepereche al Poporului Român atinge constelaţii de nebănuit! Iată-l venind cu o idee forţă la recentul Summit NATO de la Newport, Ţara Galilor, Regatul Unit! Pătruns de zeama mesianică a mega-pătrunjelului autohton, vârât până la macerare în pesmetul cerebral al minţii sale iscoditoare, Ghidul Stelar al Românilor a propus, după şedinţa CSAT, pe 3 septembrie 2014, următorul punct pe agenda NATO:

„De asemenea, trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu mai vrem să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă, adică NATO – Federaţia Rusă. Aici este un punct de discuţie. Printre altele, în acest document, statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la frontiera de est a NATO. Şi cu asta, cred că am răspuns acelora care prooroceau baze militare mari, permanente şi aşa mai departe.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Bietul Ponta Tămăduitorul propusese baze NATO permanente în România, care, evident, nu puteau fi luate în considerare de Alianţă, aşa că Predestinatul îşi bătea joc de el! Se referea, practic, la Actul Fondator NATO-Rusia din 1997, pe care voia să-l pună în discuţie, fiindcă aşa vuia presa proştilor din Europa, inclusiv în sensul că Actul Fondator interzicea baze NATO în apropierea Rusiei, ceea ce trebuia modificat! Bun, acum, prima remarcă! În Actul Fondator nu este vorba de baze militare NATO mai aproape sau mai departe de frontierele Rusiei! Nici nu mă obosesc să scriu pe larg despre ce este vorba acolo, de pildă despre instalaţii nucleare pe teritoriul noilor intraţi în NATO! (vezi http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_25468.htm).

A doua remarcă! Mă mulţumesc să precizez că, pe 1 septembrie 2014, cu două zile înainte ca Neostenitul să glăsuiască, Secretarul General NATO, Anders Fogg Rasmussen precizase fără echivoc:

NATO sticks to the NATO-Russia Founding Act, and all the measures that we’re going to take to enhance our collective defense will be in full accordance with the NATO-Russia Founding Act.”. (http://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_112238.htm?selectedLocale=en).

Adică: „NATO respectă Actul Fondator NATO-Rusia şi toate măsurile pe care le vom lua pentru a întări apărarea noastră colectivă vor fi în concordanţă cu Actul Fondator NATO-Rusia”.

Cum este posibil să te duci cu aşa ceva la Summit-ul NATO, în condiţiile în care era clar că ăia se vor uita la tine ca la Nosferatu’? Uite că e posibil! Aceste aspecte nu sunt expresia unui abur de alcool, la masa din colţ a unui birt pentru muncitori agricoli sezonieri, în vreun colţ colbit de pe măreaţa întindere a patriei. Este vorba de poziţia oficială a României, la cea mai importantă reuniune a securităţii euro-atlantice! Poziţie în care sunt implicaţi sute de oficiali de vârf ai României, de la preşedinte până la tot personalul Ministerului Afacerilor Externe, cu ministru cu tot! Băsescu s-a întors de acolo declarând că a obţinut îndeplinirea tuturor obiectivelor cu care s-a dus! Ei bine, niciuna dintre tâmpeniile cu care s-a prezentat la Summit nu s-a îndeplinit! Tot ce era legat de România se planificase cu mult înainte, prin contribuţia aliaţilor la efortul de proiecţie şi analiză strategică!

Pe 5 septembrie 2014, Băsescu, aflat încă la Summit-ul NATO, la final de lucrări, a făcut o conferinţă de presă, în care a anunţat „măreţele” realizări ale României la discuţiile cu omologii săi. S-a lăudat că a obţinut o bază NATO în România. Nu voi întra în toate detaliile realităţii din teren şi ale rezultatelor Summit-ului. Concomitent cu declaraţia sa de presă, m-am aflat în studioul B1TV, unde am desfiinţat proiecţia făcută de preşedinte cu privire la ce a obţinut acolo (vezi http://inregistrari.b1.ro/view-05_Sep-2014-butonul_de_panic%C4%83_-108.html).

A fost singura reacţie negativă publică, din România, la aberaţiile livrate de Băsescu poporului român, la revenirea din  Ţara Galilor. Extrem de relevant, Băsescu a promis în conferinţa de presă din 5 septembrie o dezbatere pe documentele NATO, după revenirea acasă! Şi a anunţat că şi-a atins toate obiectivele! Am arătat, deja, cum a atins punerea în discuţie a Actului Fondator sau nevoia de a livra arme letale Ucrainei! Iată cele două afirmaţii de forţă ale preşedintelui:

În ceea ce ne priveşte, am avut un set de obiective – şi o spun fără nicio reţinere – toate au fost atinse”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Şi: „Intenţionez ca, săptămâna viitoare, în colaborare cu Ministerul de Externe, să deschidem dezbateri pentru corecta interpretare a întregii declaraţii a summitului.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Inutil să precizez că dezbaterea nu a mai avut loc niciodată! Coincidenţă, Băsescu a făcut doar o nouă conferinţă de presă, pe 7 septembrie, la care a dat înapoi faţă de afirmaţiile hazardate lansate pe 5 septembrie! Între cele două momente nu se întâmplase nimic relevant… cu excepţia emisiunii de la B1TV, unde desfiinţasem aberaţiile preşedintelui! Evident, nicio dezbatere nu a urmat celei de a doua conferinţe de presă, aşa cum promisese Nu Prea Mult Iubitul, pe 5 septembrie. Să vă dau o mostră! Iată extrase din declaraţia din 5 septembrie, cu privire la o pretinsă bază NATO pe teritoriul României, pe care ar fi obţinut-o Marele Timonier:

Vom avea o structură de comandament NATO, deci în documentele care nu sunt destinate publicităţii, România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. (…) În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Deocamdată nu veţi găsi niciun document că s-a stabilit. Veţi găsi că România a făcut o ofertă pentru a pune la dispoziţie infrastructura pentru un comandament. Noi ştim însă că va fi cu Statele Unite, deci în plan bilateral. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută în summit de preşedintele Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu flota României şi a Bulgariei” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Ba e în documente, ba e într-un document secret, ba ştie Băsescu precis că e pe undeva! Ba e comandament NATO, ba e „în plan bilateral” cu SUA, ba i-a promis Obama! E aşa pentru că nu există acest comandament nici aşa, nici aşa, stabilit ca atare, la Summit! Explicaţia succintă, dar suficientă, am dat-o în emisiunea cu pricina, care poate fi urmărită pe site-ul B1TV (vezi http://inregistrari.b1.ro/view-05_Sep-2014-butonul_de_panic%C4%83_-108.html).

Dar, foarte interesant, iată cum vindea acelaşi Băsescu, aceeaşi marfă, două zile mai târziu, pe 7 septembrie, după emisiunea de la B1TV, când desfiinţasem prima sa variantă:

“Sigur, nu vreau să fiu critic, dar am văzut că toată presa a reţinut un singur lucru, care i s-a părut extraordinar – un comandament. Deci, vreau să înţelegem foarte bine: nu comandamentul este cheia garantării securităţii noastre. Comandamentul, este foarte bine că va fi un comandament NATO pe teritoriul României, dar el are rolul de a conduce în primul rând aplicaţiile, exerciţiile comune şi, doar în caz de război, va avea rolul de a conduce şi lupta, dar, coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia. Deci, nu comandamentul este cheia. Acolo o să fie 50, 100, 200 de ofiţeri, care americani, care britanici, italieni, români, francezi, ştiu eu ce va decide NATO din punct de vedere al dotării comandamentului. Eu cred, totuşi, că va fi un comandament condus de un ofiţer al Statelor Unite. Dar nu comandamentul este cheia.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15218&_PRID=lazi).

Ooops! Păi, cum, aşa, deodată, “nu comandamentul este cheia garantării securităţii noastre”? Cum, este “coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia”? Păi, atunci, ce comandament mai este? Şi cum a rămas treaba cu Obama, povestea bilaterală, promisiunea, Marea Neagră, bla, bla, bla? Of, of, of! Uite-aşa o să devin maliţios! Doar din cauza unei biete emisiuni la B1TV, domnule Genial Strateg? Că, altceva nu a fost, decât ode şi imnuri, pe la toate televiziunile, chiar şi la anti-băsista Antena 3, unde super-analistul militar de serviciu era în toiul extazului legat de rezultatul Summit-ului pentru România!

Dar, hai să remarcăm concluzia lui Băsescu, din 7 septembrie: “Aş spune că a fost un succes major al României, un succes interinstituţional, pentru că aici a lucrat mult şi Ministerul Apărării, şi Ministerul de Externe, şi Serviciile Secrete, şi, bineînţeles, obiectivele, toate, aşa cum le-am prefigurat, au fost atinse.” Ce aflăm de aici? Cine a lucrat la succes! Vă daţi seama ce amar de muncă şi salarii plătite pe bani grei, din buzunarul public, doar ca să ne facem de râs? Şi, mai ales, cum vă explicaţi că atâta amar de instituţii, cu mii de oameni în personal, nu au fost în stare să vă arate ce vă arăt eu acum?

Iată unele dintre obiectivele derizorii ale României la Summit-ul de la Newport, Ţara Galilor, Regatul Unit! Aş vrea să fiu bine înţeles! Eu nu spun că nu au fost şi alţi proşti în comunitatea NATO! Printre jurnaliştii străini, care au dreptul să nu se priceapă (mult mai rar ca la noi, ce-i drept) sau printre experţii lor, chiar decidenţi politici, din mai ştiu eu ce ţară uşor depăşită de evenimente! Nu o să vă spun care erau aceia, deşi îi ştiu! Mai mult, nu o să vorbesc despre erorile americanilor în toată povestea (sper să reuşesc), din motive binecuvântate! Pe blog-ul meu, am dreptul să fiu pro-american până la o limită autoimpusă. Eu decid când ridic limita. Sigur, am scris pro-american, nu idiot! Nici măcar de Dostoievski! Reţineţi asta, pentru că, în România, din nefericire, există tendinţa, la nivelul conducătorilor, de suprapunere a celor două concepte!

Pe mine mă interesează românii mei! Ce vă spun eu aici, şi puteţi verifica uşor urmărind emisiunea de la B1TV, al cărei link e furnizat mai sus, este că, la momentul difuzării ei în direct, documentele NATO, emise la Summit, abia fuseseră puse pe site-ul Alianţei. Aşadar, erau aproape necunoscute publicului. Eu le-am procesat doar parţial, în drum spre B1TV. Băsescu, însă, le avea integral în conferinţa lui de presă din 5 septembrie şi le avea “desfăcute” şi “răscitite” (căci erau documente de lucru pentru cei care le adoptaseră, cu Băsescu la masă). Colosal de surprinzător, eu ştiam ce conţineau documentele pe care le văzusem în pripă, în proporţie de 10%, iar Băsescu, la masă, cu ele în mână, habar n-avea ce scrie în ele! Explicaţia e simplă! Eu ştiam ce nu se poate adopta acolo! În consecinţă, puteam conchide cu privire la ce s-a adoptat, dacă aveam datele premergătoare Summit-ului. Şi le aveam! Le avea şi Băsescu! Doar că Băsescu, în fruntea unei armate de oficiali, experţi, diplomaţi şi asistenţi, nu ştia să le citească! Cu documentele noi, adoptate la Summit, în faţă! Hai să vedem ce îşi propunea Băsescu să obţină de la NATO, în legătură cu “omuleţii verzi” (tulai, Doamne!), pe 3 septembrie, enunţând un obiectiv de bază al României, la Newport:

“Omuleţii verzi” şi joaca de-a războiul

“De asemenea, am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor atunci când discutăm despre un război hibrid, ca acela care se desfăşoară acum în estul Ucrainei sau cel care s-a desfăşurat în Crimeea. Adică un stat care nu recunoaşte îşi trimite forţe fără însemnele statului sau ale armatei din care fac parte, aceşti oameni coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic a unor ţări sau a unor spaţii dintr-o ţară, dar asta nu justifică aplicarea Articolului 5. Punctul nostru de vedere este că într-adevăr fiecare stat trebuie să facă faţă la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă faţă la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleţi verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenţia NATO împotriva forţelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie, pentru că un stat mai mic nu poate face faţă şi unui război intern generat de omuleţi verzi, să spunem, şi unei presiuni cu armate ostentativ masate la frontiera statului şi care indirect sau direct constituie un sprijin major pentru insurgenţă. Deci sperăm într-o definire şi o înţelegere a modului de aplicare a Articolului 5 în astfel de situaţii, pe care Rusia a arătat că le poate crea.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Ce zice Băsescu aici? “Omuleţii verzi” sunt, practic, agenţi în uniformă, fără însemne militare, care operează pe teritoriul unui stat, posibil cetăţeni ai acelui stat, în favoarea unei armate străine, masate la frontiera statului cu pricina. Aşa s-a întâmplat în cazul grupurilor de insurgenţi, etnici ruşi, care au acţionat împotriva guvernului central de la Kiev, susţinuţi de Rusia. Acesta este ceea ce se numeşte “un război hibrid”, adică un război cu faţete multiple, în care ţara nu este atacată propriu-zis de o armată inamică, din afara ei, ci este destabilizată în interior de agenţi autohtoni, care lucrează în acest sens, cu susţinerea puterii străine! Băsescu a vrut să introducă acest pericol, în cazul unei ţări NATO, în gama pericolelor pentru care se activează articolul V din Tratatul de la Washington, care guvernează Alianţa Nord-Atlantică şi care presupune apărare comună, cu forţa armată, împotriva lui! Ca să înţelegem exact ce înseamnă asta, hai să vedem ce zice articolul V din Tratatul de la Washington:

“The Parties agree that an armed attack against one or more of them in Europe or North America shall be considered an attack against them all and consequently they agree that, if such an armed attack occurs, each of them, in exercise of the right of individual or collective self-defence recognised by Article 51 of the Charter of the United Nations, will assist the Party or Parties so attacked by taking forthwith, individually and in concert with the other Parties, such action as it deems necessary, including the use of armed force, to restore and maintain the security of the North Atlantic area.” (vezi http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_17120.htm).

Adică: “Părţile sunt de acord că, dacă se produce un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, în cazul în care se produce un astfel de atac, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului individual sau colectiv de auto-apărare, recunoscut în articolul 51 din Carta ONU, să ajute Partea sau Părţile astfel atacate, individual sau în colaborare cu alte Părţi, după cum crede de cuviinţă, inclusiv prin folosirea forţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea zonei Nord-Atlantice”.

Aşadar, ca o ţară NATO să fie ajutată cu forţă militară, pentru apărare comună, prin Alianţă, de un aliat, este nevoie ca ajutorul să fie în concordanţă cu articolul 51 din Cartă. Ce-i cu acest articol? După al doilea Război mondial, Carta ONU a scos războiul în afara legii internaţionale! Este interzis prin Cartă. Documentul a ţinut, însă, seama de faptul că pot fi ţări care nu respectă dreptul internaţional şi, în ciuda interdicţiei impuse de Cartă, pot deveni agresoare şi ataca alte ţări. De aceea, s-a făcut o derogare de la interdicţia de a face război, permiţându-se să facă război doar acele ţări care sunt atacate şi numai pentru a se apăra în faţa atacului! Acesta este sensul articolului 51 din Cartă:

„Nothing in the present Charter shall impair the inherent right of individual or collective self-defence if an armed attack occurs against a Member of the United Nations, until the Security Council has taken measures necessary to maintain international peace and security. Measures taken by Members in the extiuneercise of this right of self-defence shall be immediately reported to the Security Council and shall not in any way affect the authority and responsibility of the Security Council under the present Charter to take at any time such action as it deems necessary in order to maintain or restore international peace and security.” (http://www.un.org/en/documents/charter/).

Adică: „Nimic din prezenta Cartă nu va împiedica dreptul inerent, individual sau colectiv de auto-apărare, dacă un atac se produce asupra unui Membru al Naţiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru a menţine pacea şi securitatea internaţionale. Măsurile luate de Membri în exercitarea acestui drept de auto-apărare vor fi imediat raportate Consiliului de Securitate şi nu vor afecta în niciun fel autoritatea şi responsabilitatea Consiliului de Securitate, sub prezenta Cartă, de a lua, în orice moment, asemenea măsuri, după cum crede de cuviinţă, pentru a menţine sau restabili pacea şi securitatea.”

Ei bine, NATO este o organizaţie de apărare colectivă şi nu poate face război, în baza Cartei, decât pentru a se apăra, conform articolului 51, adică atunci când este sub atac! În înţelesul dreptului internaţional public actual,  atacul este un atac teritorial. Aşadar, invocarea articolul V, din Tratatul de la Washington, pentru a declanşa procedurile de ajutorare pentru o ţară NATO, în baza articolului 51 din Cartă, nu se poate face decât în cazul unui atac teritorial asupra acelei ţări. Războiul hibrid, adică destabilizarea internă, chiar şi susţinută, din afară, de prezenţa, la frontieră, a unor forţe militare ale unei puteri străine, nu se încadrează în înţelesul termenului de „atac” susţinut de interpretarea articolului 51 din Cartă! Iată de ce textul Declaraţiei Summit-ului NATO din Ţara Galilor (Wales Summit Declaration), din 5 septembrie 2014, nu include războiul hibrid (punctul 13 din Declaraţie), adică „omuleţii verzi” ai lui Băsescu, în gama pericolelor în măsură să activeze articolul V, aşa cum a cerut preşedintele român:

“We will ensure that NATO is able to effectively address the specific challenges posed by hybrid warfare threats, where a wide range of overt and covert military, paramilitary, and civilian measures are employed in a highly integrated design. It is essential that the Alliance possesses the necessary tools and procedures required to deter and respond effectively to hybrid warfare threats, and the capabilities to reinforce national forces. This will also include enhancing strategic communications, developing exercise scenarios in light of hybrid threats, and strengthening coordination between NATO and other organisations, in line with relevant decisions taken, with a view to improving information sharing, political consultations, and staff-to-staff coordination. We welcome the establishment of the NATO-accredited Strategic Communications Centre of Excellence in Latvia as a meaningful contribution to NATO’s efforts in this area. We have tasked the work on hybrid warfare to be reviewed alongside the implementation of the Readiness Action Plan.” (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm).

Adică: „Ne vom asigura că NATO este capabilă să abordeze eficient sfidările speciale reprezentate de ameninţările războiului hibrid, în cadrul căruia este folosită o gamă largă de măsuri deschise şi secrete, militare, paramilitare şi civile într-un plan integrat, bine pus la punct. Este esenţial ca Alianţa să dispună de uneltele necesare şi procedurile solicitate pentru a descuraja şi răspunde eficient la ameninţările războiului hibrid, ca şi de capabilităţile pentru a întări forţele naţionale. Aceasta va include, de asemenea, întărirea comunicaţiilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciţiu, în lumina ameninţărilor hibride şi întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii, în concordanţă cu deciziile relevante, adoptate pentru a îmbunătăţi schimbul de informaţii, consultările politice şi coordonarea personalului. Salutăm înfiinţarea Centrului de Excelenţă pentru Comunicaţii Strategice cu acreditare NATO din Letonia, ca o contribuţie la eforturile NATO în acest domeniu. Am hotărât ca activitatea cu privire la războiul hibrid să fie reanalizată împreună cu aplicarea Planului de Acţiune Alertă.”

După cum se vede, pe întreg cuprinsul paragrafului vizat nu există nicio referire la catalogarea războiului hibrid ca termen de referinţă pentru activarea articolului V, adică a garanţiilor de securitate ale Tratatului, prin posibilitatea apărării cu forţă armată în faţa unui atac! O astfel de referire nu există în niciun document adoptat la Summit-ul NATO! Aşadar, solicitarea lui Băsescu a fost neglijată de NATO!

Obligaţii care nu sunt obligaţii şi falsa securitate NATO

O minciună uriaşă lansată de Băsescu este legată de cheltuielile de apărare. Încă din 3 septembrie, Băsescu a precizat ca obiectiv al Summit-ului stabilirea cifrei de 2% alocare din PIB pentru apărare: „Sigur, la Summit-ul NATO, cu certitudine, Statele Unite vor atenţiona din nou partenerii din Uniunea Europeană cu privire la obligaţia de a aloca 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Pe 5 septembrie, cu documentele Summit-ului în mână, Băsescu anunţa referitor la Declaraţia Relaţiei Transatlantice: „ (…) declaraţia privind relaţia transatlantică, o declaraţie extrem de importantă care arată angajamentul Statelor Unite pentru Europa şi al Europei pentru parteneriatul cu Statele Unite. În plus, această declaraţie stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din bugetul de stat şi 20% din acest buget pentru echipament. Deci, 20% din bugetul fiecărui stat trebuie destinat echipării armatei”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Declaraţia invocată de Băsescu nu stabilea nicio obligaţie şi nici nu avea cum! NATO nu poate obliga ţările membre să aloce anumite procente din PIB pentru apărare. Sigur, există anumite angajamente politice ale ţărilor cu pricina spre cifra de 2%, dar nu pot fi invocate ca „obligaţie”. Documentul „fluturat” de Băsescu, Declaraţia Relaţiei Transatlantice (The Wales Declaration on the Transatlantic Bond) este foarte relevant, în acest sens, la punctul 5:

„We recognise that these steps will take the necessary effort and funding. In light of this, we agree to reverse the trend of declining defence budgets and aim to increase defence expenditure in real terms as GDP grows; we will direct our defence budgets as efficiently and effectively as possible; we will aim to move towards the existing NATO guideline of spending 2% of GDP on defence within a decade, with a view to fulfilling NATO capability priorities. We will display the political will to provide required capabilities and deploy forces when they are needed”. (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112985.htm).

Adică: „Recunoaştem că aceşti paşi au nevoie de efortul şi finanţarea necesare. Din această perspectivă, suntem de acord să inversăm tendinţa de a diminua bugetele apărării şi să ţintim spre creşterea cheltuielilor bugetare în termeni reali, pe măsură ce PIB-ul creşte; vom folosi bugetele apărării pe cât de eficient şi aplicat posibil; vom ţinti să ne îndreptăm spre actuala orientare a NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, într-un interval de 10 ani, cu scopul de a îndeplini priorităţile NATO în materie de capabilităţi”.

După cum se vede, formularea este extrem de laxă şi precaută, în sensul unei treceri la 2% din PIB, pentru Apărare, doar dacă o permite creşterea PIB-ului şi pe parcursul a 10 ani! Nu există termenul „obligaţie” în textul NATO, aşa cum minţea Băsescu! Acest text este confirmat de paragraful 14 al Declaraţiei Summit-ului (The Wales Summit Declaration (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm).

Că americanii au cerut, în repetate rânduri, o creştere a contribuţiei europenilor la bugetul apărării, este adevărat! Dar, niciodată, nu a existat o obligaţie juridică, prin tratat sau alt tip de contract legally binding sau politică, prin desemnarea, ca obligaţie formală, a unui prag de alocare bugetară pentru apărare, la nivel individual, pentru ţările membre. Au existat proiecţii, auto-asumări, mai mult sau mai puţin ferme, dar niciodată obligaţii!

Ajunşi aici, este bine să facem o precizare importantă. Băsescu a susţinut constant că NATO asigură apărarea Ţării în baza articolului V, din Tratatul de la Washington. De unde şi bravada sa constantă la adresa Rusiei. Bunăoară, Băsescu a precizat, în conferinţă de presă, alături de vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, pe 21 mai 2014: „Salutăm angajamentul ferm al Statelor Unite pentru Articolul 5 al Tratatului.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15041&_PRID=lazi).

Biden însuşi i-a ţinut isonul afirmând cu tărie: „America’s commitment to the collective defense under Article 5 of the NATO Treaty is absolutely ironclad.  It’s a sacred commitment in the eyes of the President and myself.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2014/05/21/remarks-vice-president-joe-biden-romanian-civil-society-groups-and-stude).

Adică: „Angajamentul Americii pentru apărarea colectivă, sub articolul V din Tratatul cu privire la NATO, este absolut de nezdruncinat. Este un angajament  sacru în ochii preşedintelui şi ai mei”.

Bravo, bravo! Numai că sacralitatea lui Biden şi încrederea lui Băsescu în angajamentul Americii au exact valoarea pe care le-o dă textul articolul V. Iată-l, din nou!

“Părţile sunt de acord că, dacă se produce un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, în cazul în care se produce un astfel de atac, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului individual sau colectiv de auto-apărare, recunoscut în articolul 51 din Carta ONU, să ajute Partea sau Părţile astfel atacate, individual sau în colaborare cu alte Părţi, după cum crede de cuviinţă, inclusiv prin folosirea forţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea zonei Nord-Atlantice”.

Aşadar, cum vor apăra SUA o ţară aliat din NATO dacă este atacată? “După cum crede de cuviinţă”! Sigur, există şi opţiunea folosirea forţei militare, dar numai dacă crede de cuviinţă! Adică marja de apărare în care te mişti se înscrie între zero şi plus infinit! Cine decide cum vei fi apărat dacă eşti atacat? Fiecare ţară-aliat în parte, căci Tratatul nu le obligă la Nimic! Nada! Rien! Nothing! Niente! Nichts! Ничего!

Este cel mai slab tip de angajament juridic de securitate din istoria alianţelor politico-militare. Şi este aşa tocmai pentru că aşa a fost redactat de americani, ca să permită neimplicarea militară a SUA în apărarea unui aliat, evitând un angajament impus prin obligaţii stipulate în Tratat! Şi iată explicaţia Departamentului de Stat către preşedintele SUA, la momentul redactării Tratatului, în 1949! Aşadar, “sacralitatea” “de nezdruncinat” a Tratatului este foarte lumească! Practic, America nu este obligată să apere pe nimeni prin articolul V, din Tratatul de la Washington, care menţionează în clar că această posibilitate de apărare există! Dar numai dacă vrea America, nu dacă vrea Tratatul!  Iată dovada în documentele americane ale anului 1949, anul redactării Tratatului cu celebrul articol V!

dos-art v-1

dos-art v-2

dos-art v-3

dos-art v-4

Dar, ca să înţelegeţi exact ce înseamnă un angajament puternic de securitate pentru o organizaţie de apărare colectivă, care este o alianţă politico-militară, aşa cum este NATO, voi reproduce articolul V al altui Tratat de apărare colectivă, pentru comparaţie cu articolul V din Tratatul de la Washington. Este vorba de articolul V din Tratatul de la Bruxelles Modificat din 1957, care guverna Uniunea Europei Occidentale (UEO), o organizaţie de apărare colectivă exclusiv europeană. UEO avea o relaţie specială cu Uniunea Europeană, prin prevederile Tratatelor comunitare începând cu cel de la Maastricht! Iată ce spune articolul V din Bruxelles Modificat:

“If any of the High Contracting Parties should be the object of an armed attack in Europe, the other High Contracting Parties will, in accordance with the provisions of Article 51 of the Charter of the United Nations, afford the Party so attacked all the military and other aid and assistance in their power.” (http://www.weu.int/Treaty.htm).

Adică: “Dacă oricare dintre Înaltele Părţi Contractante ar fi obiectul unui atac armat în Europa, celelalte Înalte Părţi contractante îi vor acorda, în conformitate cu prevederile articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, tot ajutorul militar şi de orice altă natură în puterea lor.”

Comparaţi cu formularea din articolul V din Washington, care obligă părţile la Tratat să ajute pe cel atacat “după cum cred de cuviinţă”! Garanţia de securitate este infinit mai slabă juridic în Tratatul de la Washington! Sigur, în ciuda diferenţei de forţă juridică în garantarea securităţii, diferenţă în favoarea Uniunii Europei Occidentale, NATO era infinit mai puternică militar (UEO a încetat să existe odată cu apariţia Tratatului de la Lisabona al UE) pentru că are structuri militare integrate, ceea ce UEO nu avea şi se bazează pe forţa militară a SUA, ceea ce e gigantic!…Pst. Am o veste! Articolul V din Bruxelles Modificat a fost asimilat în Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene! Pst!…Rămâne între noi, nu-i spuneţi lui Corlăţean, că află şi Băsescu şi nu o să mai fim noi cei mai bine informaţi din România! Ba o să ştie şi “serviciilii”!

NATO versus Rusia în Estul Europei

Iar în ceea ce priveşte capacitatea NATO de a se opune Rusiei în Estul Europei şi în zona Mării Negre, ea este egală cu zero! Orice caporal din armata americană vă poate spune asta, la fel de bine ca mereu hâtrul Vladimir Putin. De aceea, publicaţii prestigioase, cum este Spiegel, au reliefat adevărul despre opera bufă a puterii NATO în faţa Rusiei, la porţile Orientului:

If Russia were to engage in military aggression in the Baltics, NATO would be unable to defend the region using conventional means. An internal report highlights weaknesses in the alliance”. (“Unprotected in the East: NATO Appears Toothless in Ukraine Crisis”, May 19, 2014, vezi http://www.spiegel.de/international/germany/ukraine-crisis-shows-up-cracks-in-nato-a-970248.html).

Adică: “Dacă Rusia s-ar angaja în agresiune militară împotriva balticilor, NATO ar fi incapabilă să apere regiunea cu mijloace convenţionale. Un raport intern scoate în evidenţă slăbiciunile alianţei”.

Şi “Russia’s ability to undertake significant military action with little warning presents a wider threat to the maintenance of security and stability in the Euro-Atlantic area. Russia can pose a local or regional military threat at short notice at a place of its choosing. This is both destabilizing and threatening for those allies bordering or in close proximity to Russia.” (“Unprotected in the East: NATO Appears Toothless in Ukraine Crisis”, May 19, 2014, vezi http://www.spiegel.de/international/germany/ukraine-crisis-shows-up-cracks-in-nato-a-970248.html).

Adică “Abilitatea Rusiei de a-şi asuma o acţiune militară semnificativă pe neaşteptate prezintă o ameninţare mai gravă la menţinerea securităţii şi stabilităţii în zona euro-atlantică. Rusia poate să producă o ameninţare militară locală sau regională rapid şi unde vrea. Asta este, în acelaşi timp, destabilizator şi ameninţător pentru aliaţii care se învecinează sau se află în apropierea Rusiei!”

Haida-de! Dar ce, ăştia de la Spiegel n-au auzit de armata română? Aia mai instruită ca armata rusă şi care controlează Afganistanul? Dar de angajamentul “de nezdruncinat” al Americii nu au auzit? Ăla din articolul V, de care se entuziasmează Băsescu? N-aş vrea să vă mai întristez, în plină veselie generată de campania electorală din România! Aşa că nu vă mai traduc titlul ăsta din The Economist, din 6 septembrie 2014: “The sad reality is that Vladimir Putin is winning in Ukraine. The West must steel itself for a lengthy struggle” (vezi http://www.economist.com/news/leaders/21615582-sad-reality-vladimir-putin-winning-ukraine-west-must-steel-itself?fsrc=nlw|hig|4-09-2014|5356c9a3899249e1ccc0764b|EU).

Chiar şi fără traducerea titlului din The Economist, românii din spaţiul consumului de ştiri tipic românesc pot să dea, din când în când, peste americani sinceri, cu pretenţii intelectuale, ca să nu scriu ştaif, de mari specialişti în relaţii internaţionale, care nu au nicio apăsare să ne strice fengshui-ul chiar la Bucureşti. Adică să ne spună adevărul! E cazul domnului George Friedman, şeful corporaţiei private de intelligence Stratfor, ale cărui analize nu prea sunt pe gustul meu, dar care este o personalitate de anvergură în Statele Unite şi, se pare, în sync cu preşedintele nostru! Venit la Bucureşti cu ghiocelul lui 2% pentru apărare, sădit în glastră şi de Măreţul Preşedinte, Friedman ne tot îndeamnă să punem mâna pe arme, în sens să punem banii jos, ca să le cumpărăm (posibil şi de la americani, ceea ce este perfect OK)! Căci, dacă nu le cumpărăm şi nu avem o forţă militară serioasă ei, SUA, nu ne vor putea apăra!

Poftim? E aşa ceva în Tratatul de la Washington? Dacă eşti atacat şi nu ai armată solidă, noi, America, nu te apărăm? Păi, Islanda nu are armată deloc! Înţeleg că pa! Iată afirmaţia din Adevărul.ro, 2 octombrie 2014, absolut incredibilă, dar să le vedeţi pe următoarele:

Jurnalist: Trupe americane în România.

Friedman: Nu, dacă românii nu sunt dispuşi să construiască o forţă echivalentă pentru apărarea lor naţională.” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

O “forţă echivalentă” cu ce? Cu puterea americană? Cu puterea rusă? Altfel, SUA nu ne vor apăra? N-am auzit asta de la Obama! Şi nici de la Biden! Interesant, însă, am auzit ceva similar de la… de la…Băsescu Traian! Chiar pe 3 octombrie! Wow! Ce coincidenţă! Ia să vedem ce ne învaţă Gigantul, gând în gând cu domnul Friedman:

“Sunt lucruri care se fac lipsit de responsabilitate, în detrimentul securităţii naţionale, într-un moment în care cerem tuturor să beneficiem de Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, «Toţi pentru unul, unul pentru toţi», dar ăla unul care le cere la toţi nu îşi ia măsurile minimale să îşi consolideze capacitatea de a face faţă unor riscuri la adresa securităţii naţionale. Şi când vorbesc: nu îşi ia măsuri minimale mă refer şi la alocările pentru creşterea nivelului de capacitate de luptă a Armatei (…)” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15255&_PRID=lazi).

Vă place? Sper să nu găsesc vreo reacţie pe blog de tipul: “Stai, domne’, că omul are dreptate, dacă nu investim în apărare, nu poţi să aştepţi să vină altul să ne apere”! Foarte frumos şi corect, domnule cititor imaginar al acestui text! Asta e logica pentru care s-a făcut NATO! Tu, Europa, arată că faci ceva pentru propria apărare şi eu, America, voi veni în ajutorul tău, la nevoie! Numai că aici, în aceste formulări, pe care vi le-am prezentat, este vorba de angajamente juridice prin Tratat! Angajamente “solemne”! “Ironclad”! Dar, poate, sunt un aliat mai sărac şi n-am arme suficiente, nici bani să le cumpăr! De ce m-ai luat în NATO, dacă nu eşti gata să-ţi asumi apărarea mea? Uite, eu, cu arme puţine, vin să te ajut la nevoie! Că atâtea am! Tu vii cu armele tale, câte ai sau câte vrei, as it deems necessary, să mă ajuţi pe mine? Răspunsul halucinant, dar perfect corect, îl dă Friedman, într-o fabuloasă criză de sinceritate! Admite că, tehnic, putem să ne înarmăm cât Federaţia Unită a Planetelor, SUA oricum nu ar sări în ajutorul nostru dacă am fi invadaţi de ruşi! Ceea ce, repet, este perfect corect şi în logica Tratatului de la Washington! Atenţie la întrebare şi la răspuns, după o afirmaţie a lui Friedman care sună aşa:

Strategia americană în orice situaţie este să ia ţările cele mai vulnerabile şi să le întărim. Şi, abia apoi, le garantăm securitatea în cazul în care au nevoie de asta. Însă strategia SUA nu presupune să-şi preia cea mai mare parte din responsabilitate. Nu vom încerca niciodată să apărăm o ţară europeană care nu este pregătită să se apere singură.” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

Cum, securitatea nu este garantată din momentul semnării Tratatului? Trebuie mai întâi, dar după semnarea Tratatului, să te întăreşti şi abia apoi ţi se garantează securitatea, deşi eşti semnatar al Tratatului, ca şi America? Păi, nu era normal să te întăreşti întâi şi să semnezi Tratatul când ţi se poate garanta securitatea? Cum, semnez ceva şi stau în limbo?

Vă daţi seama ce spune omul ăsta? Confirmă, sută la sută, povestea pe care am scris-o aici referitor la “as it deems necessary” şi face hârtie creponată din toate angajamentele de doi lei, de tip Articolul V este “ironclad”, lansate propagandistic de înalţii oficiali americani şi, evident, de prietenul lui drag, Băsescu Traian! Mai precis, hrana minţii pentru proşti.

Genială este ideea că nu vor apăra niciodată “o ţară europeană care nu este pregătită să se apere singură.” Păi, în Europa, toate ţările puternice sunt în NATO, alături şi de ţări mai slabe militar, evident! Toate democraţii. Aşadar, o ţară capabilă, prin puterea sa militară, să agreseze altă ţară în Europa şi, cumva, nedemocratică (dacă nu foarte antidemocratică) este doar una! Rusia! Aşadar, Friedman ne spune că, dacă o ţară europeană “nu este pregătită să se apere singură” în faţa Rusiei, atunci America nu o va ajuta! Ce articol V, ce NATO, ce angajamente americane prin Tratat, trâmbiţate pe la colţuri? Wow! Dar ştiţi vreo ţară, în Europa, care este pregătită să se bată cu Rusia? Eu nu ştiu! Aşadar, oricât aş cheltui eu, pe apărare, eu, România, nu voi fi niciodată pregătită să lupt cu un colos de talia Rusiei! Ce să înţeleg din asta? Săracul Friedman dă un răspuns fabulos la această întrebare! Ia uitaţi aici mostră de sinceritate hipertrofică! Întrebarea mirată a jurnalistului se referă la faptul că America nu ar veni în ajutorul nostru, la nevoie, cum rezultă din frazele lui Friedman, analizate mai sus:

Jurnalist: Nici în eventualitatea unei agresiuni militare?

Friedman: Nu poţi apăra o ţară în faţa unei invazii. Polonia, în 1939, a picat în şase săptămâni. Cum o aperi? Cum trimiţi forţe acolo?” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

Undeva, cândva, Articolul V!

Omul are perfectă dreptate! Dragi români, n-aveţi decât să construiţi voi forţe pe măsura armatei ruse, că, la o invazie, noi nu prea avem cum să vă ajutăm! Aşa că vă rog să zâmbiţi de câte ori îl veţi auzi pe Băsescu povestind cum avem noi scutul de la Deveselu şi ruşii sunt speriaţi să vină peste noi din cauza asta! Să zâmbiţi când Obama o să vă povestească despre angajamentele “de fier” ale Americii, în articolul V şi fel de fel de oficiali americani vor anunţa ba o dislocare de 100 de militari prin Letonia, alta prin Polonia, ba un Centru de privit stelele în Estonia şi o pălărie de satelit în Bulgaria, ca dovadă că ne vor apăra până la capăt, bla, bla, bla! Capisci? I hope so!

Articolul V din Tratatul de la Washington nu poate apăra pe nimeni în această parte a Europei! Da, îi poate apăra pe francezi sau pe britanici! Nu sunt sigur nici măcar de germani! Dar, în cazul Germaniei, azi, probabil America ar face ceva mai mult decât stargazing. Şi aş vrea să fiu înţeles corect. Poziţia americană asta este şi e conformă Tratatului! Aşa scrie în Tratat! Este “as it deems necessary” Că noi nu ştim să citim Tratatele la care aderăm, e OK! Că America supralicitează, în declaraţii propagandistice, ceea ce ar face pentru apărarea aliaţilor din Estul Europei, iar este OK! Aşa se face! Alianţa cu America este importantă pentru România, fundamentală aş zice! Există oarece reticenţe să ataci o ţară NATO! Aşadar, o oarecare umbrelă de securitate îţi oferă! Fii deştept, profită de ea exact atât cât este, puţină, organizează-ţi relaţiile internaţionale în jurul Americii şi în consens cu America, dar nu miza că America te va apăra mereu, no matter what, fiindcă nu vrea şi nici nu poate! A, să nu uit! Şi nu mai înjura Rusia, ca un penibil resentimentar, de multe ori degeaba, arătându-i peste gard the finger, însoţit de cuvintele: “Dacă te dai la noi, te bat americanii”! Într-o zi, s-ar putea s-o încasezi! Şi n-o să vină nimeni să-i bată pe ruşi pentru asta!

Adevărul este că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru România! Cu excepţia faptului că ne va tăia gazul parţial sau total (se întâmplă, deja) şi ne va survola, fără să ne ceară voie, de câte ori “va considera de cuviinţă”, Rusia nu-şi propune să ne deranjeze prea tare! Dar nu din motivul invocat de Băsescu este reţinută şi anume că ne apără pe noi Planeta Giganţilor din articolul V! Nu! Pur şi simplu pentru că nu au nimic a ne lua din ceea ce nu au deja! Ba chiar dacă ar lua ceva din ce avem noi, nu-i văd bine! Mai ales că, în România, prostia vine cu teritoriul sau viceversa! Nu cred că ruşii au nevoie de aşa ceva!

Şi, hai să vă mai împărtăşesc un lucru legat de cum ar acţiona NATO, dacă vreo ţară membru ar fi atacată! Ştiţi că s-a întâmplat deja? Articolul V a fost activat o singură dată, după înfiinţarea NATO din 1949! După atacurile de la 11 septembrie 2001 împotriva Americii. NATO a hotărât să activeze articolul V pentru a apăra SUA! Mai bine n-ar fi făcut-o, pentru că au demonstrat valoarea de reacţie a Alianţei în baza articolul V! Absolut, penibilă!

Sigur, America nu avea nevoie de forţa militară a aliaţilor ca să se apere! Dar nu i-ar fi stricat deloc! A fost mulţumită că NATO a hotărât să îi acorde asistenţă militară, conform articolului V. Dar, ghici ce! NATO i-a acordat-o by the book, adică “după cum au crezut de cuviinţă” ţările membre! Mai precis, NATO a trimis pe cerul Americii 5 avioane AWACS (Airborne Warning and Control System), adică 5 radare zburătoare pentru monitorizarea spaţiului aerian al Statelor Unite! Tare, nu? Iar SACEUR-ul (Supreme Allied Commander Europe), comandantul suprem al forţelor aliate în Europa a trimis Forţa Navală Permanentă din Mediterană (NATO’s Standing Naval Forces), care e o forţă minusculă comparativ cu flota americană din aceeaşi zonă, să patruleze, doar o descoperi vreun terorist pe marea dintre Africa şi Europa: Operaţiunea Active Endeavour.

Atenţie! SUA şi-au dus războiul singure în Afganistan până în 2003, când NATO şi-a asumat un rol în zonă, dar nici acela la nivel de “combat operations”, pentru momentul cu pricina! Aici trebuie evitată o confuzie! După 11 septembrie, au fost aliaţi ai SUA din NATO care au fost alături de americani în toate teatrele de operaţii. Dar nu organizaţia, ca atare. Acei membri au acţionat individual, nu în calitate de membri NATO, prin NATO, ca organizaţie! NATO a fost lamentabilă!

Să înţeleg din asta că, după episodul cu pricina, dacă ne atacă ruşii, sau Imperiul Klingonian, pe noi sau pe polonezi sau pe baltici, NATO va veni cu toate forţele să ne ajute? Cum i-a ajutat pe americani sau mai abitir ca atunci? Da, da, ştiu, avem militari americani pe teritoriul nostru şi americanii mai dislocă ceva echipamente şi trupe restrânse prin partea asta de Europă, ca să-i liniştească  pe nevricoşii aliaţi est-europeni speriaţi de Rusia! Poftim? Îi vor opri cei câteva sute de militari americani dislocaţi prin miriştea letonă pe băieţii lui Putin? Băieţii lui Putin nici nu-i vor băga în seamă! Vor face ca tancurile lui Guderian, care au depăşit armata franceză în retragere aşa de tare, că ajunseseră în altă ţară, în timpul campaniei Franţei din 1940. Toată trupa americană din partea asta de Europă ar fi extrasă în 48 de ore, dacă Rusia decide să se plimbe la Varşovia! Cu scutul de la Deveselu cu tot! Vorba lui Friedman, mult mai aspră: „Nu poţi apăra o ţară în faţa unei invazii. Polonia, în 1939, a picat în şase săptămâni. Cum o aperi? Cum trimiţi forţe acolo?

Capacitatea NATO de a ne apăra este zero barat şi ideea că America ar face război nuclear cu Rusia, pentru a-l opri pe Putin, este inacceptabilă! Ar fi război NATO-Rusia dacă Putin decide să-şi ducă desantul în Carpaţi sau pe ţărmul românesc? Exclus! Evident, Putin nu va ajunge niciodată aici! De altfel, veţi vedea în 8 luni o Ucraină pacificată, o prietenie reînfiripată între Est şi Vest şi o Crimee consolidată la ruşi! Pst! Nu-i spuneţi şi lui Băsescu!

Sigur, va rămâne doar impresia că liderul român (atunci nu va mai şti nimeni cum îl chema), căci toţi şi-l vor aminti doar ca lider român, a vrut să dea arme letale ucrainenilor ca să-i omoare pe ruşi! Şi asta va conta! Cum a contat în 1940, când Italia, după povestea cu sancţiunile împotriva ei, la care eram campioni, ca acum la ruşi, ne-a retezat cu pixul nordul Ardealului, prin arbitrajul de la Viena, din august! Noi îi zicem Diktat! Căci, prostia se plăteşte întotdeauna când se manifestă la vârf!

Proştilor care se ocupă de Rusia, pe la guvern şi preşedinţie, le-aş transmite un gând al lui Titulescu, sireacu’! Omul făcuse o prostie, atunci când s-a aruncat cu capul înainte, militând primul, şi în numele României, pentru sancţiuni internaţionale împotriva Italiei, la momentul 1935-1936, când Mussolini a atacat Abisinia. Liga Naţiunilor a hotărât să impună sancţiuni economice Italiei şi noi am fost în faţă, cu gura cea mai mare! Sancţiunile economice nu au avut niciun efect de intimidare! Dimpotrivă, au strâns poporul italian în jurul lui Mussolini, aşa cum strâng, acum, poporul rus în jurul lui Putin! Care va să zică, efect în a-l opri pe Mussolini nu au avut! Dar Mussolini nu a uitat! Şi ne-a luat Ardealul când i-a căzut bine!

Sancţiuni economice fără Sancţiuni militare = Nada

Pe vremea lui Titulescu, nu exista economie globală la nivelul de azi, ca să moară fermierii italieni de foame fiindcă s-a ales praful de piaţa rusă pentru produsele lor, după ce Uniunea Europeană, cică, a impus sancţiuni Rusiei, iar Putin le-a întors înapoi! Şi, acum, UE trebuie să scoată milioane de euro în compensaţii pentru livezile de peri (şi multe altele) din Italia, de pildă, cărora le-a trebuit 25 de ani ca să crească pentru piaţa rusească şi se alege praful de tot. Nu exista niciun acord fabulos între cele două puteri nucleare ale lumii, ca Rusia şi China, capabil a pune împreună populaţia planetei cu resursele ei! Şi să lase industrii întregi, în Germania, pe ducă! Şi, bineînţeles, nu existau puteri nucleare. Chiar şi aşa, nea Titulescu şi-a dat seama de o chestiune, domne’, pe care băieţii lui Obama nu au înţeles-o nici azi! Ce să-i ceri lui Băsescu, dacă nu înţelege Obama? Cică, după Titulescu citire:

„L’expérience nous a prouvé que les sanctions économiques non accompagnées de sanctions militaires sont inefficaces.” (DISCURS ŢINUT DE NICOLAE TITULESCU LA SOCIETATEA MEDICALĂ A LITORALULUI MEDITERANEAN, Cap Martin, 11 aprilie 1937).

Adică: „Experienţa ne-a dovedit că sancţiunile economice neînsoţite de sancţiuni militare sunt ineficace.” Iar sancţiunile militare înseamnă, în toate limbile planetei, război!

O avea Titulescu dreptate? Păi, ia să vedem! În ianuarie 1991, în baza rezoluţie 678 a Consiliului de Securitate, s-a declanşat Operaţiunea „Furtună în Deşert”, pentru eliberarea Kuweitului de sub ocupaţia irakiană. Între 1991 şi 2003 au trecut 12 ani, în care Saddam Hussein a fost supus la cel mai crâncen regim de sancţiuni economice, pe care l-a cunoscut, vreodată, istoria, pentru încălcarea a nu mai puţin de 17 rezoluţii ale Consiliului de Securitate, adoptate sub Capitolul VII din Carta. Nu mai putea nici măcar să-si vândă petrolul, decât pentru stricte necesităţi ale populaţiei, spaţiul aerian naţional era interzis aviaţiei irakiene, izolarea internaţională era totală! L-a făcut regimul de sancţiuni economice pe Saddam să dea înapoi? Never! În 2003 l-a dat înapoi intervenţia militară directă a SUA!

Îşi imaginează cineva că, dacă sancţiunile economice nu l-au frânt pe Mussolini şi nu l-au înfrânt pe Saddam, îl vor îngenunchea pe Putin, liderul resurselor mondiale, stăpânul celei de-a două puteri nucleare a lumii, aliatul Chinei, posesorul rezervorului de gaz al Germaniei şi proprietarul City-ului londonez? Sigur, n-am pus la socoteala armata rusă, aia pe care o bate Băsescu şi numai Băsescu, pentru că atât poate Băsescu! A nu se înţelege că sugerez război cald cu Rusia! Cu excepţia cazului că te cheamă Băsescu şi ai mari probleme cu delfinii din două oceane, numai un extraterestru ar putea concepe că armata română este capabilă să se opună armatei ruse. Sau că americanii pot ajunge cu flota în Marea Neagră înainte s-o transforme ruşii în pluta lui Géricault! Şi, categoric, nimeni pe Terra nu şi-ar putea imagina că teribilele probleme din Ucraina, anexarea Crimeei  şi criza de securitate din Estul Europei se pot rezolva printr-un război între NATO şi Rusia! Fie şi pentru simplul fapt că, în Estul Europei, un război convenţional nu se poate încheia decât cu victoria Rusei! Sigur, dacă punem mintea lui Băsescu în acţiune, poate-i rezolvăm pe ruşi cu arma nucleară! Pe care să le-o livrăm băieţilor de pe Maidan, la Kiev!

Aşadar, cum pe aici, prin România, sunt foarte mulţi neaveniţi, unii cocoţaţi sus, sus de tot, cam unde i-a împins poporul suveran, la conducere, atât de sus că până şi America pare departe şi greu de citit printre atâţia ofiţeri acoperiţi sau descoperiţi, luaţi-o pe-asta de la Putin!

Aş mai avea ceva de adăugat! De pildă, că sunt mândru a fi european şi pentru că Europa este, în egală măsură, patria lui Pushkin şi Chadaev. Şi a lui Rachmaninov. Dar, pentru mine, ca român, există o lecţie a demnităţii care este cu atât mai semnificativă, cu cât vine de la un popor mic ca număr, dar uriaş în fibra istorică a întemeierii unui mit! Un mit care a făurit Europa şi care a aşezat în imnul de stat al Americii sintagma „the land of the free”! E bine să ne amintim astăzi, la câteva zile după referendumul pentru independenţa Scoţiei, de patria lui William Wallace şi de mitul Libertăţii, pe care se întemeiază destinul unui popor ce nu a stat în genunchi niciodată!

Şi chiar dacă Scoţia a votat pentru a rămâne în Regatul Unit, la fel de bine cum ar fi putut opta pentru independenţă, e reconfortant să ştii că eşti aliatul unui sunet care a ajuns să fie crainicul libertăţii în toate colţurile planetei! Sunetul cimpoiului scoţian! Este o lecţie pe care românii încă mai au a o învăţa! Aproape că o deprinseseră sub Regi! Dar, libertatea se învaţă greu, atunci când nu o ai în „osatura istorică”, aşa cum ar spune Cioran! Măcar ascultaţi-o, cântată de unul dintre copiii ei, inegalabilul John McDermott, Scotland the Brave! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Prostia conduce România! Strategia MAE pentru Rusia şi “Analizele” lui Băsescu!

putin-corlatean

Liberalii s-au retras din USL într-un moment de cumpănă pentru ţară! Sătui să îngurgiteze ifosele de carlingă F 16 ale abisalului Victor Viorel, mai tot timpul răstignit în penibil, l-au lăsat să-şi plaseze biroul în “creierii” vlăguiţi ai ministerului păstorit de Duşa! “Patriotul” Duşa! Una din “minţile strălucite” ale PSD! Vă daţi seama cum sunt PSD-ii, dacă Duşa e printre cei mai mintoşi? Sigur, speriat de propriul abis, Victor Viorel a dat-o cotită! Nu-şi mai mută biroul la Ministerul ScĂpărării Naţionale! Pur şi simplu mai face unul şi acolo, dar biroul lui de suflet rămâne la Palatul Victoria, după cum i-a mărturisit tandru, cu inima la drapel, domnului Gâdea ot Antena 3, pe 17 aprilie 2014! (http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-quot-sinteza-zilei-quot-la-antena-3&page=1). Aşa sunt PSD-ii: fac peste tot!

“Colegul” meu Voltaire (mă scuzaţi că nu am fost coleg cu Mihai Viteazul, ca domnul Zgonea, dar cred că aţi observat că am frecventat şcoli diferite sau, mă rog, unii dintre noi au frecventat şi şcoli) îmi spunea în superba sa scriere, Candide ou l’optimisme. La princesse de Babylone et autres contes, un lucru care m-a pus serios pe gânduri: Cică “Erasmus a făcut, în secolul al XVI-lea, elogiul Nebuniei! Voi îmi cereţi să fac elogiul Raţiunii. Această Raţiune nu a fost sărbătorită, în fapt, timp de 200 de ani, după ce inamicul său (Nebunia) fusese, ba, adesea, a durat şi mai mult; şi sunt naţiuni la care încă nu a fost văzută Raţiunea (il y a des nations chez lesquelles on ne l’a point encore vue)!”

Ah, Voltaire, Voltaire! Aşadar i-ai cunoscut pe români! Mă rog, pe valahi, moldoveni şi ce-or mai fi fost pe acolo, în vremea ta! Prietene, sunt tot acolo! Exact aşa cum i-ai cunoscut! Şi i-ai lăsat! Problema este că Elogiul Nebuniei s-a transformat în Elogiul Prostiei, căci nebunia nu se mai vinde aşa bine la electoratul românesc! Chestiune de apetenţă! Şi-au descoperit vocaţia între timp! Şi vorba ta, cam 200 de ani durează de acum încolo! Cam cât va guverna PSD, fiindcă, după cum îi iubesc românii pe pesedei, în sondaje, ar fi păcat să le fure altcineva “elogiul!”

Băsescu şi „anexările” unei minţi „ocupate” de Putin până la epuizare

Adevărul este că singurul contra-candidat serios al PSD, la câştigarea “elogiului”, rămâne tot Traian Băsescu! Eternul combatant al mareelor generoase de inteligenţă marină, din care îşi trage seva şi, numai câteodată, şi ambalajul ei în formă de clondir! Păi, uite, bunăoară, tocmai a izbucnit criza ucraineană! Ce s-ar fi făcut aliaţii noştri americani şi europeni şi klingonieni şi ce-or mai fi, dacă nu venea Băsescu la ei cu “analizele” făcute! Vedeţi, sunteţi prezumţioşi! Nu, nu analizele alea! Analizele de securitate, domne’, să ştie şi americanii cum să se poziţioneze faţă de Rusia, Ucraina şi alte gubernii din zonă, trecute, prezente şi viitoare! Uite, le-a zis-o de la obraz marinarul prezidenţial tuturor aliaţilor, pe 31 martie 2014, chiar în discursul pentru aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO:

“Recentele evenimente din Ucraina, în care independenţa şi integritatea teritorială a unui stat suveran au fost încălcate de Federaţia Rusă, prin utilizarea forţei militare, dovedesc pertinenţa analizelor noastre anterioare şi înscrierea regiunii Mării Negre în prim-planul agendei politico-militare a Alianţei.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14924&_PRID=lazi).

“Im…”Pertinenţa, domne’! Şi nu s-a oprit aici! A reluat pe 1 aprilie, de ziua păcălelilor, în Parlamentul României, tot la aniversarea celor 10 ani bătuţi pe muchie: “Contextul strategic actual, marcat de ameninţările asimetrice transfrontaliere, instabilitatea regională, o relaţie complexă cu Rusia, încălcări ale dreptului internaţional, care se suprapun peste provocările din Afganistan şi din regiunea respectivă, confirmă analizele noastre”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag).

Voltaire, auzi? „Ameninţări asimetrice” , „relaţie complexă cu Rusia”, „context strategic”! Ce vorbeşti, domne’? Dumneata îţi dai seama, cât au lucrat la „analizele” astea MAE, „Serviciilii”, ambasadorii lui Corlăţean şi „patrioţii” lui Duşa? Cohorte întregi! Ce vorbeşti, prietene! Uite, ia de aici, tot din discursul din 1 aprilie 2014:

„(…) conflicte îngheţate, încălcări ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, prezenţa trupelor străine fără acordul ţării gazdă, traficul de armament, droguri şi persoane, presiuni economice unilaterale. Din 2008, această listă a fost completată cu utilizarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drept lance şi scut pentru anexări teritoriale. A fost laimotivul (sic!) anexării de către Federaţia Rusă a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag).

Păi, astea, da „analize”, tată! Să belească americanii ochii, dacă vor să înţeleagă ceva de pe aici! Păi? Ce contează că Rusia nu a anexat niciodată Abhazia şi Osetia de Sud? (Rusia nu a anexat, niciodată, formal, cele două teritorii, aşa cum a făcut cu Crimeea) Las-o aşa, „ce-ş copil”? A intuit Băsescu ce vrea Putin, ce crezi? L-a citit, bre! Ce bine i-a ghicit intenţiile la Digi 24, pe 15 aprilie 2014: „După mine, Crimeea a fost ţinta zero, iar ţinta unu este revenirea la gurile Dunării, ceea ce înseamnă din Crimeea către Odesa şi până la Braţul Chilia.” (http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=25971).

Adânc! Vrea Putin la gurile Dunării, ca pe vremea ta, Voltaire! Păi, nu are Putin toată Marea Neagră? Şi Crimeea? Şi al doilea arsenal nuclear al lumii? Şi trupe în Transnistria? Şi sateliţi strategici? Şi, atunci, ce să facă la gurile Dunării? Să controleze ce, din ce nu poate controla deja? Împerecherea sturionilor? Hai, lasă! Să înveţe americanii! Că am rămas tot în secolele XVIII-XIX, când firul de apă şi lanţul muntos făceau strategia lumii! Aoleu, da’ să vezi întâmplare, Voltaire! Nu ştiu cine i-o fi spus, dar Băsescu şi-a adus subit aminte că Putin doar ocupase Abhazia şi Osetia de Sud! Nu le anexase! Zău! Şi-a adus aminte pe 14 aprilie 2014! Uite-aici:

Doamnă, eu am mai spus, nu sunt un adversar al Moscovei. Nu sunt. Sunt un adversar al unor practici ale Federaţiei Ruse şi dacă Moscova, pentru a nu se supăra, vrea să nu i se spună că are responsabilităţi în conflictul îngheţat din Nagorno-Karabah, asta nu se poate. Dacă pentru a nu se supăra vrea să nu i se spună că a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, iarăşi nu se poate.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14959&_PRID=ag).

Păi? De la „ocupaţie” la „anexare” nu e decât un pas! Chiar dacă în sens invers, adică de la „anexare” la „ocupaţie”! Căci, Băsescu a descoperit că Putin le-a anexat de-a binelea încă de pe 1 aprilie, cum am arătat deja! Ca pe Crimeea! Aşa zice Băsescu! „A fost laimotivul (sic!) anexării de către Federaţia Rusă a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag). În cele din urmă, pe 14 aprilie, nu mai era vorba de „anexare”, ci doar de „ocupaţie”!

Vă daţi seama, români, ce „analize” are băiatul acesta? E mai sănătos ca Braţul Chilia! Băsescu, domne’, nu Putin, iar le-aţi încurcat! Ştiu, o să ziceţi că nimeni nu e mai tare ca Băsescu la strategie!  „Ocupaţie”, „anexare”, tot aia e! Hai, măi! Ce-aţi zice dacă v-aş spune că pesedeii „e” mai tare? Mult mai tare!

NATO, Corlăţean şi suspendarea suspendării

Pe 1 aprilie 2014, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la Bruxelles, cu participarea ministrului de externe din ţara “patrioţilor” lui Duşa.  Consiliul a adoptat un document, Statement by NATO Foreign Ministers, care precizează, în paragraful 6:

“Am decis să suspendăm întreaga cooperare practică, în plan civil şi militar, dintre NATO şi Rusia. Dialogul nostru politic, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, poate să continue, după cum este necesar, la nivel de ambasadori sau la nivel mai înalt, pentru a permite schimbul de vederi în primul rând şi cu precădere legat de criză (ucraineană-nota mea). Vom revedea relaţia NATO cu Rusia la următoarea noastră reuniune, în iunie.” (http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_108501.htm).

“We have decided to suspend all practical civilian and military cooperation between NATO and Russia. Our political dialogue in the NATO-Russia Council can continue, as necessary, at the Ambassadorial level and above, to allow us to exchange views, first and foremost on this crisis. We will review NATO’s relations with Russia at our next meeting in June”.

Aşadar, cel mai important canal de comunicare între Alianţă şi statul rus, Consiliul NATO- Rusia, rămânea activat, în mod evident, pentru a se găsi o soluţie negociată la criza din Ucraina, deşi cooperarea, în general, era suspendată. Mai mult, cooperarea NATO-Rusia în Afganistan nu era întreruptă, forţele NATO de acolo (ISAF-International Security Assistance Force), din care face parte şi un contingent românesc având nevoie de susţinerea Rusiei pentru a se menţine în teatrul de operaţii (nu intru în amănunte legate de această cooperare şi necesitatea ei)! Nevoia NATO de a menţine cooperarea cu Rusia în Afganistan reiese, fără tăgadă, din afirmaţiile secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul conferinţei de presă ţinută cu prilejul reuniunii NAC, pe 1 aprilie 2014:

Reuters: Încercăm să înţelegem, ce înseamnă această suspendare a cooperării, a întregii cooperări practice cu Rusia? Înseamnă asta că Alianţa nu va mai coopera în domenii cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri în Afganistan sau proiectul legat de elicoptere sau celelalte domenii de cooperare în Afganistan, de exemplu?

Anders Fogh Rasmussen: Mă aştept ca proiectele legate de lupta împotriva traficului de droguri să continue. Asta implică şi alte ţări, nu numai Rusia. Şi cred că Rusia are un foarte puternic interes în a continua eforturile noastre comune pentru a contracara traficul de droguri. Mă aştept, de asemenea, ca proiectele de cooperare legate de Afganistan să continue. Aranjamentele de tranzit, proiectul legat de elicoptere, de asemenea, deoarece avem un interes comun în a asigura succesul misiunii noastre (a NATO-nota mea) în Afganistan”. (http://www.nato.int/cps/en/natolive/opinions_108511.htm).

„Q:  (…inaudible…) Reuters.  We’re trying to get a sense of what exactly does this suspension of cooperation, of all practical cooperation with Russia means? Does this mean the Alliance will no longer cooperate in areas such counter-narcotics in Afghanistan or the helicopter project or other areas of cooperation in Afghanistan for example?

Anders Fogh Rasmussen:  I would expect the counter-narcotics projects to continue.  It also involves other countries than Russia.  And I think Russia has a very strong interest in continuing our joined efforts in countering drugs trafficking.

I would also expect the Afghanistan-related cooperation projects to continue.  The transit arrangements as well as the helicopter project, also because we have a joint interest in ensuring success of our mission in Afghanistan.”

Să le luăm pe rând! Aşadar, NATO decide suspendarea cooperării cu Rusia, dar nu şi în Consiliul NATO-Rusia! Conform documentului NATO, adoptat şi sub semnătura ministrului de externe al României, Titus Corlăţean, prezent la NAC: „Am decis să suspendăm întreaga cooperare practică, în plan civil şi militar, dintre NATO şi Rusia. Dialogul nostru politic în cadrul Consiliului NATO-Rusia poate să continue (…)”

Ce au înţeles Ministerul de Externe Român, ministrul Corlăţean, ambasadorul român (nepolitic) la NATO, mult lăudat de Băsescu, şi toţi ciracii lor pesedişti, agăţaţi în politica externă românească, aşa, ca nişte rufe murdare la zvântat? Iată documentul MAE român cu privire la NAC-ul din 1 aprilie:

„În cadrul reuniunii a fost analizat şi stadiul relaţiei cu Federaţia Rusă, fiind decisă suspendarea cooperării civile şi militare în formatul Consiliului NATO – Rusia, precum şi lansarea unui proces de reflecţie aprofundat privind viitorul acestei relaţii, inclusiv în perspectiva viitorului Summit NATO din Marea Britanie.” (http://www.mae.ro/node/25765).

Poftim? Adică, s-a închis cooperarea în „formatul Consiliului NATO – Rusia”, când documentul NATO preciza că „dialogul nostru politic în cadrul Consiliului NATO-Rusia poate să continue”? Cum, prezent la reuniunea NAC, Titus Corlăţean nu a înţeles nimic din ce s-a discutat acolo? Nici măcar documentele adoptate prin consens, adică şi prin propria contribuţie, nu le cunoaşte? Comunicatul MAE român desfiinţează pur şi simplu esenţa documentelor adoptate la Bruxelles, cu acordul României! Sigur, eu am surprins, pentru dumneavoastră, momentul redactării comunicatului MAE român. Iată-l:

Corlăţean şi relaţia de securitate România-NATO-Rusia ! Conspiraţia alfabetului!

Precizările lui Corlăţean, însă, sunt la fel de abisale ca nivelul de inteligenţă al ghidului său spiritual, Victor Viorel! Pe 13 aprilie 2014, în emisiunea „patriotului” Răducu Tudor, de la Antena 3, a confirmat strălucit evaluarea cuprinsă în comunicatul MAE! Chiar şi-a adus aminte ce a făcut pe 1 aprilie 2013 (participarea la NAC), ceea ce este incredibil pentru un lider pesedist, la 13 zile după întâmplare! Ce memorie! Wow!

„Da, vă aduc aminte că, în urmă cu puţină vreme, la 1 aprilie, 1-2 aprilie, la Bruxelles, am avut reuniunea miniştrilor de externe din cadrul NATO. Şi, la acel moment, în baza informaţiilor furnizate inclusiv de structurile militare, de intelligence, de informaţii ale Alianţei, în baza evaluărilor pe care fiecare stat aliat le-a produs, am luat o serie de decizii importante”! (ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr).

Culmea, în ciuda textului clar al documentului adoptat de NATO, Corlăţean are impresia că s-a “desfiinţat” Consiliul Nato-Rusia:

“Am constatat faptul că Actul Fondator al relaţiei dintre NATO şi Federaţia Rusă, pentru că până acuma a existat şi probabil va mai exista, sperăm, va mai exista o formulă de cooperare, un comitet comun NATO-Rusia, diferite formule de cooperare în plan civil şi militar (…) a fost flagrant încălcat de Federaţia Rusă (…)”(ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr_1).

Sigur, Corlăţean îi zice Comitet, nu Consiliu (habar nu are cum îi zice) şi are impresia nu numai că a încetat cooperarea cu Rusia acolo, dar că s-a desfiinţat cu totul, de vreme ce speră să apară ceva similar în viitor! Exact altfel decât spunea comunicatul NATO din 1 aprilie, care confirma menţinerea nivelului de cooperare în Consiliul Nato-Rusia: “Dialogul nostru politic, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, poate să continue (…)”.

Mai mult, „impetuosul” ministru de externe, din „Ţara Patrioţilor”, decide, cu de la sine putere, că NATO a încheiat cooperarea cu Rusia în Afganistan:

„Din păcate, acest tip de proiecte a trebuit să fie stopat, ca şi proiectele de cooperare în plan militar. Nu uitaţi că există, a existat o cooperare în ceea ce priveşte Afganistanul, combaterea terorismului internaţional, combaterea traficului de droguri, deci lucruri pozitive pe fond, ca şi forma de cooperare. Alianţa a fost, însă, obligată să întrerupă aceste formule de cooperare”! (ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr_2).

„Exact” ce spunea Rasmussen: „Mă aştept, de asemenea, ca proiectele de cooperare legate de Afganistan să continue. Aranjamentele de tranzit, proiectul legat de elicoptere, de asemenea, deoarece avem un interes comun în a asigura succesul misiunii noastre”.

Acestea sunt numai o parte din aberaţiile cu care a rămas în cap Corlăţean, după “traumatizanta” reuniune NAC, în urma căreia s-a ales cu indicele de inteligenţă al lui Victor Viorel, dacă nu cumva l-a avut dinainte, cei doi împrumutându-şi-l unul altuia în mod constant pentru treburi curente! Dar, despre celelalte aberaţii, la timpul cuvenit! Puteţi realiza uşor, dragii mei, cât de bine sunteţi reprezentaţi în lume şi cât de bine este asigurată securitatea naţiei cu asemenea lideri, pe care îi veţi vota cu drag, în continuare! Aşa vă vreau! Aşa vă vrea şi Vladimir Putin!

Iată-l pe Corlăţean exersând relaţia de securitate a României cu Statele Unite. Este cel din spatele tejghelei! Fiţi relaxaţi şi enjoy! Fiţi mândri, români! Victor Viorel şi ai lui, plus Băsescu la pătrat, veghează! Jos Putin!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Hayssam şi „What You Need to Know”!

basescu-ponta-ok

Despre “afacerea Hayssam” s-a scris în fel şi chip! De la răpirea jurnaliştilor români, în 2005, până în aceste clipe! Doresc să mă refer doar la anumite aspecte ale acestei afaceri, după revenirea lui Omar Hayssam, în iulie 2013, în patria de adopţie, pentru a ispăşi o pedeapsă cu închisoarea, sub acuzaţia şi sentinţa de terorism. Personajul cu pricina a fost subiectul unor evaluări multiple, la nivel de decizie politică (guvern şi preşedinte) sau în presă. Mă interesează nu cum a plecat din ţară, în 2006, înşelând vigilenţa autorităţilor române, ci cum a revenit! Plecarea este automat legată de revenire, aşa că o explicaţie pentru una o acoperă şi pe cealaltă!

Mă interesează, de asemenea, cum a fost gestionată de statul român revenirea lui Hayssam în ţară şi ce relevă acest proces, din perspectiva statului de drept! Sunt trei categorii de aserţiuni pe care le voi face! Unele cu enunţuri clar exprimate, altele doar sugerate şi a treia categorie va fi a enunţurilor subînţelese, aşadar, nici măcar sugerate! Sunt nevoit să mă bazez exclusiv pe surse la vedere! De aceea, câteodată, sugerarea e suficientă, altădată, nici măcar indicată! Subînţelesurile pot fi, atunci, un domeniu de explorat!

Întrebări cu taxă inversă, în trei registre

Vă veţi întâlni în text cu numeroase reveniri de pasaje şi repetări intenţionate! Au rolul de a concentra atenţia şi a întări exerciţiul de memorare. Acesta nu e un text uşor! Recomand abandonarea lui de către susţinătorii USL, căci prostia nu a jucat, niciodată, rolul lui Harry Potter! Sunt câteva întrebări de pus, din perspectiva “afacerii Hayssam”:

Cine conduce, în realitate, România? Guvernează într-adevăr USL? S-au reformat serviciile speciale româneşti, aşa cum ne asigură toţi responsabilii politici din România? De ce s-a întors Hayssam, dincolo de gluma cu cetăţeanul care trebuie să-şi ispăşească pedeapsa în patria pedepsei? Ce rol au americanii în povestea asta? Care este relaţia dintre Băsescu şi Assad? De ce au tăcut israelienii? Ştie Ponta că, în realitate, nu deţine puterea politică în România, nici măcar la nivel de politici guvernamentale? Dacă ştie, de ce se complace în această situaţie? Dacă nu ştie, cât de grav este pentru România? Care este pericolul, pentru România, al concentrării puterii, prin serviciile secrete, în mâna unui singur om, dacă aceasta este situaţia? Dacă nu este aşa, de ce nu ştie Ponta nimic din activitatea care contează a serviciilor speciale? Ce relaţie reală este între Ponta şi administraţia de la Washington? Există Crin Antonescu? Cât de important este Băsescu pentru americani?

Sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunsurile vor fi complexe şi vor urma pattern-ul precizat, deja, al celor trei forme de aserţiuni. Acest text este un pic mai special. Va urma o linie logică de argumentare, mai puţin una cronologică! De aceea, ne vom raporta la evenimente într-o curgere a timpului neliniară, care îi va încurca pe unii! Evenimentele au o structură multiplă, cu semnificaţii diverse. Multe ne scapă! Altele se relevă singure, fără un efort deosebit din partea noastră. Trebuie, însă, citite cu grila iniţiatului!! În alte cazuri, trebuie să ştii carte serioasă ca să le înţelegi. “Cunoaşterea”, ca fenomen de accesare a mediului informativ, poate fi, câteodată, o autostradă cu mai mult de două sensuri de mers! Ştiu, pare fantasmagoric! Câteodată, chiar este! Când vorbim de servicii speciale, nuanţele se topesc, adesea, în ape niciodată cartografiate!

Unii uită ce alţii nu au ştiut niciodată…

Povestea noastră începe undeva în anul 2007. Când preşedintele României, Traian Băsescu, ieşea cu o declaraţie spectaculoasă, pe 1 februarie:

“În timp ce lucram la definitivarea discursului pentru Parlamentul European, am fost informat că ziariştii cer informaţii legate de doi cetăţeni răpiţi în Irak. Nu aveam informaţia. L-am invitat pe ministrul de externe care mi-a spus că este vorba de doi cetăţeni reţinuţi pentru că au făcut poze într-o bază militară americană din Irak. În acel moment, n-am făcut legătura cu evenimentele care îmi fuseseră raportate de Ministerul de Externe pe data de 13 noiembrie 2006, legate de cetăţeni care au fost reţinuţi de Poliţia Militară în Irak. A fost o confuzie generată de faptul că eram concentrat pe pregătirea, pe definitivarea discursului, dar am cerut ca seara, la sosirea în ţară, să mi se facă o informare. Rostul acestei declaraţii este să îndrept confuzia pe care am făcut-o ieri. Abia aseară am realizat că e vorba de cei doi cetăţeni despre care fusesem informat de MAE încă din data de 13 noiembrie, ca fiind reţinuţi de Poliţia Militară americană pentru că au făcut poze într-o bază militară.

Astăzi am declanşat demersurile necesare să aflăm dacă s-a confirmat că erau implicaţi într-o operaţiune de spionaj sau pur şi simplu a fost un incident, pentru că muncitorii lucrau în acea bază, într-o linie de îmbuteliere apă minerală. Sper ca în foarte scurt timp situaţia lor să se clarifice. Regret confuzia pe care am făcut-o ieri, nefiind concentrat pe informaţia pe care am primit-o şi generată şi de confuzia legată de răpire.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=8449&_PRID=).

Tare, nu? 2007! Preşedintele României, şeful suprem al serviciilor speciale, preşedintele CSAT, a făcut o confuzie! Oricine poate să mai facă şi o confuzie, două, acolo! Nu-i bai! Adică, ce? Doi băieţi de la Românica făceau de zor poze într-o bază militară americană! Mai mult, nu erau paraşutaţi acolo din greşeală! Chiar lucrau în bază! Aşadar, ştiau exact care sunt regulile într-o bază militară, în teatru de operaţii! Ştiau precis unde au voie şi unde nu au voie să facă fotografii! Că aşa e drill-ul! Întâi instructajul de securitate, apoi îţi dă drumul pe-acolo! E, ei făceau poze! Categoric, unde nu trebuie! Că de aceea poliţia militară americană i-a înşfăcat mintenaş!

Sigur, cei doi “nu” erau servicii! Erau doar doi cetăţeni români oneşti, care şi-au căutat şi ei de lucru pe piaţa muncii şi erau astea două poziţii libere, într-o bază militară americană, în Irak! Clar, au citit în România liberă sau Libertatea, la anunţuri, că se căutau muncitori la baza americană! S-au dus, au dat concurs pe post şi l-au luat! Şi au uitat (uită şi preşedinţii, darămite doi români simpli, de la linia de îmbuteliere a apei minerale) unde nu aveau voie să facă poze! Nu, nu erau din servicii, e clar!

Buuun! Ce spune Băsescu? A uitat de ei! Că MAE îl informase de povestea cu cei doi din 13 noiembrie 2006!!! Ministrul de externe raportase domnului preşedinte! Acum, ce ştie ministrul de externe este musai să ştie şi şeful lui direct, premierul, că de aia sunt şefi de guvern, din care face parte şi ministrul de externe! E drept, preşedintele, pe 1 februarie 2007, uitase ce-i raportase titularul externelor pe 13 noiembrie 2006, că aşa sunt preşedinţii, mai uită! Să vedem ce ştia şi ce a uitat premierul Călin Popescu-Tăriceanu! Pe 1 februarie 2007, când preşedintele Băsescu tocmai îşi amintea că a uitat de cei doi fotografi amatori, dintr-o bază americană din Irak, despre care ministrul de externe îl informase încă din 13 noiembrie 2006, premierul român preciza:

“Informaţiile în legătură cu cei doi români deţinuţi în Irak le-am aflat ieri, ca şi dumneavoastră, din presă!!!” (auzi file audio* 7tariceanu a aflat din presa ieri despre cei 2-1feb-045). Mai mult, pe 2 februarie 2007, când cei doi au fost eliberaţi de americani, Biroul de Presă al premierului emitea următorul comunicat al purtătorului de cuvânt al Guvernului:

„Primul-ministru a aflat din presă de eliberarea acestor doi cetăţeni români. În legătură cu acest subiect, Primul-ministru solicită Ministerului Afacerilor Externe să precizeze în mod public, printr-o declaraţie oficială, dacă a trimis sau nu o informare la Cabinetul său în legătură cu reţinerea celor doi cetăţeni în Irak!” (vezi http://www.gov.ro/premierul-calin-popescu-tariceanu-solicita-ministerului-afacerilor-externe-sa-precizeze-in-mod-oficial-daca-a-transmis-la-cabinetul-primului-ministru__l1a62353.html).

Wow! Premierul ţării somează un minister să facă precizări publice cu privire la informaţia legată de securitatea a doi cetăţeni români, de care Ministerul de Externe ştia, de vreme ce informase pe preşedinte, dar de care premierul habar n-avea! Ia să vedem! Întrebare pentru toţi oamenii inteligenţi, care accesează acest material (toţi susţinătorii USL se exclud de la acest exerciţiu, evident): Cunoaşteţi vreo situaţie similară, în istoria vreunei democraţii planetare? Eu răspund primul: NU EXISTĂ AŞA CEVA, EVER!

What you need to know, Mister Ponta…

Hai să facem, acum, un mic salt în timp! Suntem pe 19 iulie 2013, în ziua când rătăcitorul rapsod Hayssam era întors „acasă”! Platourile de televiziune vuiau! Audienţele spărgeau record după record! În platoul televiziunii B1 TV se afla consilierul prezidenţial Iulian Chifu, şeful Departamentului Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, în cadrul Administraţiei prezidenţiale! Dezbaterea se centra asupra declaraţiilor preşedintelui şi ale premierului cu privire la cum a ajuns Hayssam în ţară! Declaraţii pe alocuri total contradictorii! Nimeni nu ştia ce să creadă! Evident, vi se vor prezenta şi aceste declaraţii! Dar, toate la timpul lor! Deocamdată, ne interesează afirmaţiile lui Chifu referitoare la ce ştiau preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, legat de operaţiunea care l-a adus în ţară pe Hayssam! Iată ce zicea omul:

“Cred că trebuie să ştim foarte clar un principiu al tuturor operaţiunilor şi al tuturor (sic!) circulaţiei informaţiilor, care este acela, ‘need to know’ (adică, ştii doar ceea ce trebuie să ştii, nimic în plus-nota mea), nevoia de a şti! Informaţiile se duc la cel care are nevoie să ştie şi exact în limita informaţiilor, pe care trebuie să le cunoască. Din acest punct de vedere, cred că ieşirea preşedintelui s-a produs tocmai pentru faptul că a existat această, anterior, această afirmaţie şi, pe urmă, interpretările ulterioare, care ar fi putut, nu spun că o fac, ar fi putut să ducă la anumite interpretări nefericite şi din partea unor parteneri, care să creadă că, iată, o persoană, care ştie despre operaţiune, începe să vorbească!” (auzi file audio* 13chifu on hayssam covert op-2need to know-3ponta doat atat informatie19jul).

Wow! Vă daţi seama ce avem aici? Ce se întâmplase? Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ieşise cu un comunicat, pe 19 iulie 2013, în care anunţase că Hayssam a fost adus în ţară:

“(…) În dimineaţa zilei de 19 iulie a.c., a fost predat Poliţiei Române domnul Omar Hayssam. Aducerea sub autoritatea instituţiilor statului român, pentru a-şi ispăşi pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani, pentru acte de terorism în cazul celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, stabilită de instanţele româneşti, este rezultatul unor activităţi complexe desfăşurate timp îndelungat de instituţiile de siguranţă naţională ale statului român.

Administraţia Prezidenţială înţelege interesul presei pentru acest subiect şi dorinţa de a cunoaşte detalii legate de operaţiunea de aducere în ţară a domnului Omar Hayssam, dar subliniază faptul că detalii suplimentare nu pot fi făcute publice (…)” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14437&_PRID=lazi).

Premierul Ponta, luat prin surprindere de anunţul preşedintelui şi simţind că preşedintele încearcă să speculeze pentru imaginea proprie aducerea lui Hayssam în ţară, atribuindu-şi întregul merit, a ieşit imediat cu propriile declaraţii, chiar pe 19 iulie 2013:

“În ultimele luni am fost tot timpul informat de către instituţiile competente asupra posibilităţii de a fi adus în ţară. Am avizat şi aprobat sprijinul logistic pe care Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne l-au dat pentru ca această operaţiune legală să se desfăşoare. Am fost tot timpul informat, şi când s-a plecat spre Siria, şi când s-a întors.” (http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/211304-Victor-Ponta-In-ultimele-luni-am-fost-informat-asupra-posibilitatii-ca-Omar-Hayssam-sa-fie-adus-in-tara.html).

Sigur, Ponta habar nu avea care este statutul Tratatului de extrădare dintre România şi Siria! Mai precis, habar nu avea că există un astfel de tratat, aşadar a exclus că Hayssam ar fi putut ajunge în România prin invocarea lui! “Şeful Guvernul precizase anterior că în momentul de faţă nu există un tratat de extrădare între România şi Siria, motiv pentru care toate operaţiunile, din punct de vedere juridic, vor fi comunicate de către Ministerul Justiţiei şi de către Parchet.” (vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/211365-Premierul-revine-asupra-declaratiei-referitoare-la-tratatul-de-extradare-dintre-Romania-si-Siria.html). “’Cei care au mers acolo au pus în aplicare o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă’, a explicat premierul”.
(vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/211365-Premierul-revine-asupra-declaratiei-referitoare-la-tratatul-de-extradare-dintre-Romania-si-Siria.html).

Ponta a aflat de la jurnalişti că Tratatul există: “Am verificat şi e eroarea mea, avem un acord aprobat a doua zi după învestirea Guvernului, pe 8 mai 2012. Îmi cer iertare, un coleg de-al dvs. jurnalist m-a informat între timp şi îi mulţumesc pentru asta.” (vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/211365-Premierul-revine-asupra-declaratiei-referitoare-la-tratatul-de-extradare-dintre-Romania-si-Siria.html).

Numai că revenirea lui Ponta asupra Tratatului de extrădare era la fel de proastă ca necunoaşterea existenţei sale. Căci, Ponta nu ştia că acel Tratat nu era, totuşi, în vigoare, fiindcă nu era ratificat de partea siriană! Un alt lucru pe care nu-l ştia Ponta era acela că nicio ţară din lume, oricâte Tratate de extrădare are cu nu se ştie cine, nu va extrăda niciodată un cetăţean de-al său către o jurisdicţie străină! De aceea există prevederi exprese, în toate tratatele de extrădare, pentru a proteja pe cetăţenii ţării respective faţă de procedura de extrădare ca atare. Ponta are studii juridice! Este profesional la fel de nul, pe cât este de nul ca administrator al României!

Cât de periculos este un guraliv iresponsabil în fruntea guvernului?

Ponta a livrat declaraţii iresponsabile dorind neapărat să intre şi el în “fotografia” aducerii lui Hayssam în ţară, pe care Băsescu părea că a acaparat-o complet, după comunicatul purtătorului său de cuvânt, mesager al evenimentului încă înainte ca premierul să fi avut vreo reacţie! După comunicatul putătorului de cuvânt de la Cotroceni, întrebat ce rol a avut preşedintele în revenirea lui Hayssam în ţară, Ponta a încercat să braveze: “Eu nu cunosc vreun rol… A, ba da, a dat comunicatul de presă” (vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/211304-Victor-Ponta-In-ultimele-luni-am-fost-informat-asupra-posibilitatii-ca-Omar-Hayssam-sa-fie-adus-in-tara.html).

Reacţia lui Băsescu a fost punctată şi devastatoare la adresa lui Ponta! A ieşit imediat în conferinţă de presă şi a precizat, tot pe 19 iulie:

“Declaraţia din seara aceasta, deşi, sunt convins, vă va dezamăgi, chiar dacă este legată de Omar Hayssam, vine din nevoia de a face unele clarificări, pentru a proteja interesele statului român, cu atât mai mult cu cât în spaţiul public s-au pronunţat demnitari, foşti miniştri, foşti şefi de servicii şi trebuie clarificate câteva aspecte, pentru că, altfel, riscăm să fim apreciaţi mult mai prost decât merităm, şi nu de altcineva, ci chiar de partenerii noştri din UE, din NATO şi prieteni de peste tot din lume. În primul rând aş vrea să clarific de ce imediat după ora 7.00 comunicatul a venit de la Preşedinţie. Pentru un motiv simplu, pentru că era vorba de readucerea în ţară a unui condamnat pentru terorism, iar terorismul este un atribut primordial al CSAT, iar preşedintele CSAT este preşedintele României (…)

De asemenea, vreau să ştiţi că nu confirm, repet, nu confirm, că Omar Hayssam a fost preluat din Siria. De asemenea, nu confirm că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române. Şi, în sfârşit, nu confirm că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14441&_PRID=lazi).

Hai să punem lucrurile cap la cap până acum! Ce spune Băsescu, în conferinţa de presă? Mai întâi pune sub semnul îndoielii că Hayssam vine din Siria (“nu confirmă”), după ce Ponta spusese că “am fost tot timpul informat, şi când s-a plecat spre Siria, şi când s-a întors”! Adică, spune pe şleau că Ponta habar nu are de această operaţiune! Dar, foarte interesant, ce mai spune în declaraţia sa? Că a fost nevoie de precizările sale tocmai pentru că, “altfel, riscăm să fim apreciaţi mult mai prost decât merităm, şi nu de altcineva, ci chiar de partenerii noştri din UE, din NATO şi prieteni de peste tot din lume.”

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că mesajul lui Băsescu nu se adresa românilor, ci unor “parteneri”, primordial din “UE şi NATO”! Care parteneri ar fi putut fi induşi în eroare de declaraţiile lui Ponta, în sensul că premierul ar fi avut datele operaţiunii de aducere în ţară a lui Hayssam, ceea ce nu era presupus a avea! Practic, Băsescu îi informează pe acei parteneri să fie liniştiţi, fiindcă Ponta habar nu are ce s-a întâmplat şi, în orice caz, nu deţine informaţii de la preşedinte!

Exact atât de periculos!

Mai ţineţi minte ce zicea Chifu în aceeaşi zi? Reiau integral: “Cred că trebuie să ştim foarte clar un principiu al tuturor operaţiunilor şi al tuturor (sic!) circulaţiei informaţiilor, care este acela, ‘need to know’ (adică, ştii doar ceea ce trebuie să ştii, nimic în plus-nota mea), nevoia de a şti! Informaţiile se duc la cel care are nevoie să ştie şi exact în limita informaţiilor, pe care trebuie să le cunoască. Din acest punct de vedere, cred că ieşirea preşedintelui s-a produs tocmai pentru faptul că a existat această, anterior, această afirmaţie şi, pe urmă, interpretările ulterioare, care ar fi putut, nu spun că o fac, ar fi putut să ducă la anumite interpretări nefericite şi din partea unor parteneri, care să creadă că, iată, o persoană, care ştie despre operaţiune, începe să vorbească!” (auzi file audio* 13chifu on hayssam covert op-2need to know-3ponta doat atat informatie19jul).

Ce spune, aşadar, Chifu, invocând principiul “need to know”? Pur şi simplu, că Ponta nu a ştiut detaliile operaţiunii, dincolo de aprobările pe care le-au semnat el şi miniştrii lui, pentru folosirea aviaţiei militare sau a logisticii guvernamentale pentru îndeplinirea operaţiunii, ca atare! “Informaţiile se duc la cel care are nevoie să ştie şi exact în limita informaţiilor pe care trebuie să le cunoască”. Chifu spune clar că Ponta ar fi putut alarma pe aliaţii României prin simplul fapt că ştia detaliile operaţiunii: “ar fi putut să ducă la anumite interpretări nefericite şi din partea unor parteneri, care să creadă că, iată, o persoană, care ştie despre operaţiune, începe să vorbească!”

De ce era un pericol ca Ponta să ştie aceste detalii? Fiindcă putea “începe să vorbească!” Absolut incredibil! Ponta este, practic, declarat periculos pentru securitatea misiunii de aducere în ţară a lui Omar Hayssam! Atenţie, asta în raport cu aliaţii României, care, în mod evident, din ce spune Chifu, nu ar fi fost prea încântaţi ca Ponta să deţină detaliile misiunii! De altfel, Chifu continuă în clar, în aceeaşi emisiune TV, delimitând cu precizie compartimentarea informaţiilor secrete, care au stat la baza derulării operaţiunii pentru Hayssam, fără ca Ponta să fi avut acces la ele:

“Există o listă de beneficiari, fiecare beneficiar primeşte informaţia de care are nevoie pentru a-şi exercita activitatea. Dacă premierul Victor Ponta primeşte toată informaţia care se leagă de activitatea sa, de economie, de situaţia socială, de ştiu eu, primeşte informaţiile de care are nevoie!” (auzi file audio* 13chifu on hayssam covert op-2need to know-3ponta doat atat informatie19jul_1).

Frază eliptică, dar extrem de „clară”! Ponta primeşte informaţiile doar pe economie şi pe plan social, de la servicii, nu şi cele pe probleme senzitive de securitate! De ce a simţit nevoia Băsescu să-şi liniştească partenerii din afară, cu privire la faptul că Ponta nu are acces la informaţia secretă ce a dus la “capturarea” lui Hayssam? Mai ales că, aşa cum pune problema, Ponta poate “începe să vorbească”, adică să pericliteze operaţiunea! Asta e percepţia lui Ponta în afara ţării? Că este suficient de labil, încât să nu-şi poată ţine gura când este vorba de o operaţiune clasificată?

Dacă aşa este perceput Ponta, la nivelul partenerilor occidentali ai României, este foarte grav! Dar, cine sunt acei parteneri? Americanii? Chifu precizează că, în conformitate cu principiul “need to know”, unul ca Ponta ar avea acces doar la informaţiile serviciilor despre economie şi partea socială! Adică, nu şi la informaţii vitale de securitate, cum au fost cele legate de aducerea lui Hayssam în ţară! Cumva, informaţiile despre economie la Ponta, cele despre securitate la Băsescu! Fiindcă Băsescu este preşedintele CSAT!

Pe 28 iulie 2013, România liberă a publicat un interviu cu Traian Băsescu, în care acesta se referă şi la scandalul legat de privatizarea CFR Marfă. Referindu-se la cumpărătorul CFR Marfă, Gruia Stoica, şi la informaţiile pe care le-ar deţine comparativ cu Ponta, Băsescu a precizat:

Reporter– De unde vine suspiciunea dvs. în ceea ce-l priveşte pe Gruia Stoica, fiindcă aţi spus deja că vă îndoiţi că poate veni cu banii pentru care a licitat?

T.B.: Are, în momentul de faţă, probleme în piaţă; poate că le rezolvă, poate că nu. Eu doar am atras atenţia, nu este aşa cum a spus Victor Ponta, că ar fi vorba despre ceva ce doar eu ştiu, iar ceilalţi nu: ştim amândoi aceleaşi lucruri, dle prim-ministru. Poate că eu, fiind mai experimentat, îmi dau seama de anumite evoluţii. Dacă va avea timp, voi putea discuta cu dumnealui, în special chestiunea modernizării companiei.” (vezi http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/interviu-cu-presedintele-romaniei-traian-basescu-in-afacerea-hayssam-ponta-are-niste-schelete-in-dulap-308754.html).

Aici, Băsescu spune că ştie cât Ponta! Mai jos însă, referindu-se la cazul Hayssam, precizează că doar el deţine informaţia relevantă clasificată:

Reporter: Câţi oameni sunt, în general, la curent cu astfel de operaţiuni secrete?

T.B.: Foarte puţini şi în nici un caz dintre cei predispuşi să povestească presei, indiferent ce funcţie ar avea.

Reporter: Dintre actorii politici, cine trebuie să fie la curent?

T.B.: Şeful CSAT, care e şi singurul ce poate pune structurile de informaţii cap la cap. Vreau numai să vă imaginaţi ce ar fi fost la gura unora, ce acuzaţii, dacă operaţiunea eşua cu zgomot. Atunci toţi ar fi ştiut că numai preşedintele poate ordona astfel de operaţiuni în afara teritoriului naţional. Aşa, însă, a fost doar un succes…” (vezi http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/interviu-cu-presedintele-romaniei-traian-basescu-in-afacerea-hayssam-ponta-are-niste-schelete-in-dulap-308754.html).

Şi, când acolo, ce să vezi! Ponta chiar nu ştia nimic!

Aşadar, Băsescu ştie de la servicii cam cât ştie Ponta, pe chestiuni legate de economie, cum ar fi bonitatea cumpărătorului CFR Marfă, dar, şi acolo, e în avantaj „fiind mai experimentat”! În plus, faţă de Ponta, cunoaşte informaţii vitale despre securitatea naţională a României, la care Ponta nu are acces! Culmea, după ce a încercat cu disperare să se vâre în cadrul „fotografiei” cu aducerea lui Hayssam în ţară şi a declarat în clar că preşedintele nu prea a avut un rol în povestea cu pricina, Ponta admite că habar nu avea de detaliile misiunii! În emisiunea „Ultima oră”, de pe România TV, pe 28 iulie 2013:

Realizator: Domnul Hayssam a fost predat de bună voie de…
Victor Ponta: Nu cunosc acest lucru, nu… exact cum s-a desfăşurat pe teren, eu cunosc lucrurile de dinainte, pentru că era nevoie de aprobarea mea şi a miniştrilor de resort (…)” (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-ultima-ora-la-postul-de-televiziune-romania-tv__l1a120630.html).

Ei bine, în legislaţia românească nu este nicăieri precizată cu claritate această departajare a accesului la informaţia senzitivă clasificată de securitate între preşedinte şi premier! Nicăieri în lume, însă, pe formulă similară de organizare statală sau chiar în sisteme prezidenţiale cu prerogative mult mai puternice în mâna preşedintelui, decât are Băsescu, informaţia de securitate vitală pentru interesele ţării nu este ascunsă faţă de membrii administraţiei cu însărcinări în domeniu, cum ar fi ministrul apărării, cel de interne, fără a mai vorbi de şeful guvernului!

În baza căror legi aplică Băsescu principiul „need to know” reţinând informaţii vitale de securitate faţă de Ponta, pe motiv că guralivul premier ne-ar putea compromite relaţia cu „partenerii”? Culmea, Ponta ştie că este ţinut în întuneric şi nu reacţionează pentru a curma această situaţie constituţional şi în baza legii! Dimpotrivă, încearcă de o manieră copilărească să construiască o realitate fictivă paralelă, la nivel de declaraţii, din care românii să creadă că, totuşi, este şi el parte la decizie! Realitate pe care nu o poate susţine până la capăt şi care se topeşte, în cele din urmă, în ridicol, fără ca el să mai încerce vreo redresare de faţadă! Un comportament cu anumite resorturi psihologice extrem de îngrijorătoare, dacă mă întrebaţi pe mine! Vă daţi seama ce înseamnă asta pentru securitatea cetăţenilor acestei ţări?

Un singur om poate folosi serviciile pentru absolut orice misiune, în interior sau exterior, fără niciun control şi fără ca principalii decidenţi guvernamentali să aibă acces la informaţia vitală de securitate! Un astfel de scenariu nu este regăsit în Europa din epoca stalinistă şi nu poate defini decât o societate de tip totalitar! Este bine cunoscută o fotografie înfăţişându-l pe preşedintele american Barack Obama, în Situation Room, la Casa Albă, alături de echipa sa de consilieri pe probleme de securitate, în timp ce urmărea pe monitor desfăşurarea operaţiunii de capturare/lichidare a lui bin Laden. Priviţi fotografia de mai jos!

Obama_and_Biden_await_updates_on_bin_Laden-hayssam

Vorbim de un regim prezidenţial! Alături de Obama şi împărţind cu el accesul la cea mai bine ferecată informaţie de securitate îi vedem pe Joe Biden, vicepreşedinte;Hillary Rodham Clinton, secretar de stat; Robert Gates, secretarul apărării; Denis McDonough, adjunctul consilierului pe securitate naţională; Marshall B. „Brad” Webb, asistentul comandantului general al Comandamentului Comun pentru Operaţii Speciale. Aşadar, alături de preşedinte se află trei membri ai administraţiei, care au acces la acest nivel de informaţie clasificată: vicepreşedinte, secretar de stat şi secretarul apărării. În România, nici măcar premierul nu are acces la acest tip de informaţii! Sigur, sunt şi informaţii pe care le deţine numai Obama, fără îndoială! Dar nu la nivelul desfăşurării unor operaţiuni vitale pentru securitatea naţională a SUA, operaţiuni care implică masiv şi obligatoriu niveluri inferioare de decizie în interiorul administraţiei, cu acces inevitabil la clasificarea informativă specifică operaţiunii cu pricina!

Am adăugat aici şi un filmuleţ de 11:04 minute despre Situation Room şi cei care o frecventează! Are rol didactic şi de documentare, nu neapărat necesar pentru înţelegerea textului de faţă.

Băsescu şi vocaţia serviciilor ca putere absolută!

Serviciile pot fi o armă cu efect devastator asupra României, dacă sunt concentrate în mâna unui singur om, fără control exterior, chiar dacă acel om este preşedintele! Sau mai ales, dacă acel preşedinte este Băsescu! Ponta ştie asta! Partenerii noştri din Vest ştiu asta şi o aprobă fiindcă Ponta este nesigur! Cel puţin, aşa ne informează Băsescu şi consilierii săi, cu subînţeles sau trimitere în clar, iar Ponta nu reacţionează pentru a contracara aserţiuni atât de grave! El, care reacţionează, de regulă, la declaraţii absolut minore ale suitei prezidenţiale şi ale lui Băsescu! Până şi reflecţiile de vacanţă ale doamnei Udrea sunt subiect de reacţie pentru premierul României! Pur şi simplu, tace în acest domeniu! Vom vedea pe parcursul acestui text dacă Băsescu are dreptate.

Parlamentul care ar trebui să controleze măcar un serviciu special din cele implicate în afacerea Hayssam nu reacţionează! Presa nu vede asta! Iar românii nu înţeleg nimic şi nici nu-i interesează, ei votează veseli cu USL, fiindcă îl urăsc pe Băsescu! Deocamdată! Băile de mulţime „regizate” de preşedinte, în ultima vreme, par a desena un alt mood popular în revenire! A, scuzaţi, l-am uitat pe domnul Crin Antonescu! Şi bine am făcut!

Faceţi legătura, acum, cu ce s-a întâmplat în 2007, când cei doi „muncitori” români au fost arestaţi de americani în Irak, ministrul de externe Ungureanu a ştiut şi i-a raportat direct lui Băsescu, Băsescu „a uitat”, iar premierul Tăriceanu habar nu a avut! Iar Ungureanu a ajuns din şef al diviziei MAE a SIE (adică, ministru de externe la români), direct şef la SIE! Aţi înţeles? Eu cred că da! Întrebarea nu a fost adresată simpatizanţilor USL!

„Operaţiuni neautorizate” şi explicaţii fără autorizaţie

Să mergem mai departe! În celebra sa intervenţie din 19 iulie 2013, Traian Băsescu a făcut o afirmaţie care developează şi mai mult situaţia reală a dinamicii controlului absolut exercitat asupra societăţii româneşti de un singur om, prin puterea serviciilor secrete! Băsescu a răspuns la o întrebare a unui jurnalist astfel:

Întrebare: Pentru a fi cât mai explicit, cum spuneaţi, despre ceea ce aţi menţionat în declaraţie, nu confirmaţi că a fost preluat din Siria, dacă…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu confirm.
Întrebare: De unde a fost preluat?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aici e cheia. Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat. Da? Deci, nu vă pot confirma şi nici infirma nimic. O seară bună, vă doresc la toţi.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14441&_PRID=lazi).

Aşadar, preşedintele informează planeta că acţiunea de aducere în România a unui terorist, dovedit în instanţă, s-a realizat printr-o „operaţiune neautorizată”, adică ilegală! Este pentru prima oară în istorie când un şef de stat anunţă că ţara sa a efectuat o acţiune ilegală, în raport cu alt stat! Băsescu nu pare să fie câtuşi de puţin afectat de grozăvia spuselor sale! Ştim că este un gafeur prin excelenţă! Dar, dincolo de acest aspect inerent personalităţii sale, puţine din aşa-zisele sale „gafe” de politică internă sau externă nu au avut un scenariu generator, adică nu au fost premeditate! Niciun şef de stat nu anunţă o operaţiune ilegală a ţării sale, în raport cu alt stat, din două motive, cel puţin!

1. Statul care a fost supus unui astfel de tratament (să-i spunem „statul ofensat”) este obligat să reacţioneze, pentru a nu pierde „faţă”, după ce „statul ofensator” (să-i spunem aşa statului care a întreprins operaţiunea neautorizată în raport cu „statul ofensat”) a făcut publică ofensa, care este şi o încălcare grosolană a dreptului internaţional! Sigur, acel şef de stat nu a precizat care e statul căruia i s-au încălcat drepturile, aşa cum a făcut şi Băsescu! Dar, în lumea serviciilor secrete, acest lucru se va cunoaşte înainte de anunţul cu pricina! Mai mult, anumiţi factori cheie din interiorul statului ofensat pot afla de „ofensă” după declaraţia statului ofensator şi vor dori o reacţie legitimă de contracarare a prejudiciului suferit! Atunci, statul ofensat trebuie să reacţioneze, altfel, semnalul pe care îl transmite în exterior ar fi extrem de periculos pentru protejarea în continuare a intereselor sale de securitate!

Băsescu nu se sinchiseşte de o astfel de reacţie din partea statului ofensat! De ce? Este o singură explicaţie! Fiindcă nu se aşteaptă ca statul ofensat să reacţioneze! Ştie sigur asta! Dar, când se întâmplă ca statul ofensat să nu reacţioneze, mai ales că ofensa este făcută publică de statul ofensator, fără nominalizarea, evident, a statului ofensat? Un singur răspuns! Atunci când statul ofensat este el însuşi de acord ca ofensa să fie făcută publică, pentru că este interesat să se acrediteze ideea că ceea ce a obţinut statul ofensator, prin operaţiunea ilegală, nu s-a obţinut prin acceptul statului ofensat, ci prin acţiuni ilegale! Dar, asta nu ar afecta interesele de securitate ale statului ofensat, prin developarea unei situaţii de slăbiciune, în faţa unor astfel de acţiuni ilegale, în detrimentul intereselor sale? Răspunsul este unul singur! Ba da, cu o excepţie: atunci când acţiunea ilegală a statului ofensator s-a făcut, de fapt, cu aprobarea statului ofensat şi în sprijinul intereselor sale de securitate!

Bref, în această fază! Dacă Hayssam a fost adus din Siria sau din alt teritoriu controlat de Siria prin serviciile sale sau dintr-un teritoriu unde Hayssam era protejat de serviciile speciale siriene şi se afla sub jurisdicţia Siriei, plasarea lui în custodia serviciilor româneşti s-a făcut cu aprobarea lui Assad! Assad nu poate recunoaşte că a livrat un cetăţean sirian extrădării, aşa că are nevoie de povestea acţiunii neautorizate a României, în urma căreia Hayssam a ajuns la Bucureşti! Sigur, nu era nevoie de declaraţia lui Băsescu în acest sens. Înţelegerea Băsescu-Assad a fost, probabil, aceea de a ţine sub tăcere procedura şi detaliile misiunii. Ponta a vrut, însă, să fie în poveste! Automat, a fost declanşat scenariul B şi anume reacţia publică a lui Băsescu, prin care povara livrării cu bună ştiinţă şi intenţie a unui cetăţean sirian extrădării a fost ridicată de pe umerii lui Assad, acolo unde infantilul nostru premier se precipita să o plaseze!

Cât de penibili?

Vă daţi seama în ce situaţie a fost pus Băsescu atunci când penibilul domn Ponta, pentru a-şi da importanţă, a început să povestească el cum a aprobat zborul avioanelor militare spre şi dinspre Siria? Sigur, normal (şi legal) era ca Băsescu să-l fi informat pe imaturul premier despre operaţiune, cu recomandarea să-şi ţină gura! Nu a vrut! Fiindcă zona serviciilor este domeniul lui, prin care îl conduce pe Ponta, conduce România şi pe toţi proştii din ea, cu foarte puţine excepţii! Nu, nu în tarlaua USL! Excepţiile sunt oameni inteligenţi! Aşa că a fost nevoit să iasă public, imediat, pentru a-l neutraliza pe guralivul cu intelect USL-ist, prin anunţul incredibil pe care l-a făcut! România tocmai efectuase o „operaţiune neautorizată”! Ştiţi care mai este un motiv pentru care Ponta nu a fost informat? Americanii au aceeaşi citire cu privire la el, pe care o are şi Băsescu! Period!

Dar de ce face Assad asta? De ce îl livrează pe Hayssam lui Băsescu? Răspunsul este multiplu! Regimul Assad se clatină! Deşi Băsescu e zero, în economia resurselor de securitate şi a proiecţiilor de rezolvare a crizei din Orientul Mijlociu, serviciile de securitate româneşti au păstrat întotdeauna un filon de comunicare cu „rogue regimes” din zonă, de tipul Assad! Este şi explicaţia pentru menţinerea canalelor diplomatice la nivel, prin ambasada României în Siria, care a devenit un hotspot de comunicare cu Assad, după ce democraţiile occidentale au fost nevoite să renunţe la canalele diplomatice de vârf cu regimul criminal de la Damasc!

Să ne amintim că penibilul domn Marga, când era ministru de externe, a luat măsuri, care ar fi dus, inevitabil, la retragerea diplomaţilor români de vârf din Siria! Marga s-a inspirat din măsurile similare luate de partenerii europeni şi americani ai României, fără să-i spună nimeni că tocmai partenerii americani şi europeni ai României aveau nevoie de ambasada României, funcţională, la nivel complet, în Siria!

Pentru americani sau britanici ar fi fost greu de explicat, în faţa presei inchizitive şi a opiniei publice avizate, din ţările lor, de ce menţin relaţia diplomatică, la nivel de şefi de misiune, cu un regim criminal! Încă de la începutul lui 2012, Statele Unite şi-au retras ambasadorul şi personalul diplomatic din Siria, ca şi Regatul Unit, gesturi cuplate cu expulzarea principalilor reprezentanţi diplomatici sirieni din capitalele lor! Lumea democratică europeană a răspuns într-un mod similar la criza siriană. Marga a atins culmea penibilului, când a venit, pentru prima oară în istoria planetelor, ca ministru de externe, cu propunerea de expulzare a unui ambasador (cel sirian), doar pentru a constata perplex că propunerea sa a fost invalidată de şeful statului!!! Băsescu a menţinut, în pofida guvernului Ponta, toate canalele diplomatice intacte cu Siria! Explicaţia haioasă pe care au dat-o unii a fost că sunt mulţi cetăţeni români acolo, vreo 14.000, de care trebuie să avem grijă! Sigur, sigur! Apropo, erau mai mulţi cetăţeni români acolo decât cetăţeni francezi? Nu cred! Şi Franţa ce a făcut? Ne spune penibilul domn Marga, în iunie 2012:

„Am argumentat în felul următor: după ce SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Spania, Australia şi alte ţări au luat măsura de declarare persona non grata pentru ambasador şi pentru alţi diplomaţi din ambasadele respective ale Siriei, România, ca o solidarizare cu statele cu care împărtăşim aceleaşi valori, procedează bine declarând persona non grata pe ambasadorul Siriei şi rechemându-l pentru consultări pe ambasadorul român în Siria.” (vezi http://www.realitatea.net/basescu-a-refuzat-recomandarea-mae-de-expulzare-a-ambasadorului-sirian_950235.html).

Penibilul domn Marga recunoştea, istovit, în cele din urmă: „Preşedinţia a menţionat faptul că nu acceptă propunerea noastră!” (vezi http://www.realitatea.net/basescu-a-refuzat-recomandarea-mae-de-expulzare-a-ambasadorului-sirian_950235.html).

Pentru România, ţară cu un regim totalitar şi o societate controlată total de serviciile secrete de tip comunist, cu un electorat primitiv şi total nepreocupat de problematica respectării drepturilor omului, perfect manipulat, într-un simulacru de democraţie de operetă, cu o presă afiliată unor interese obscure ale unor mari potentaţi şi lipsită de profesionalism sau exerciţiu civic în interesul public, păstrarea ambasadei din Siria era un mizilic, adică piece of cake! Nu i-a păsat nimănui de subiect! Aşa că Băsescu nu a avut a face decât să-l umilească public pe Marga şi să-şi bată joc de guvernul Ponta încă o dată! Nimeni nu a observat, prin presa românească, acest lucru fără precedent în istoria diplomaţiei mondiale! Ca un guvern să vrea să expulzeze un ambasador, iar şeful statului să blocheze decizia guvernului ţării sale în favoarea ambasadorului!

Şi, totuşi, America!

Întrebare: Crede cineva că Băsescu a făcut asta riscând o privire încruntată din partea americanilor? Sau a adoptat această atitudine perfect corelat cu partea americană? Nici chiar un simpatizant USL nu cred că s-ar putea încurca aici! Evident, varianta doi este cea corectă! Cum vă explicaţi că guvernul român a fost atât de pe dinafară, încât să propună expulzarea ambasadorului sirian, ceea ce ar fi dus la măsuri de răspuns din partea Damascului, printr-o cerere similară adresată guvernului român de a-şi retrage ambasadorul din Siria, încurcând, astfel, canalele de comunicare ale SUA cu Assad? Dacă vă daţi răspuns la această întrebare, vă veţi da răspuns şi la întrebarea cu privire la cine conduce România!

A, să nu uit! Unii se aşteaptă ca americanii să nu colaboreze cu regimurile politice totalitare, chiar şi mascate, de tipul a ceea ce a instaurat Băsescu în România, prin domnia totală a serviciilor de securitate de tip ceauşist! Mai ales că aceste servicii sunt de sorginte comunistoidă şi prin relaţiile cu regimuri dictatoriale şi corupte, de tipul regimului Assad. Să lămurim o treabă! Americanii sunt mari amatori de înţelepciune chinezească! Adoră maxima lui Deng Xiaoping, conform căreia „nu contează dacă pisica este albă sau neagră, atâta vreme cât prinde şoareci”. Aşadar nu i-a interesat cât de dictator era Pervez Musharraf, în Pakistan, dacă au reuşit să colaboreze cu el pentru promovarea intereselor de securitate ale Americii. De ce i-ar deranja Băsescu, cel care a distrus până şi faţada de democraţie existentă într-o ţară oricum coruptă şi fără viitor democratic previzibil, dacă omul cooperează sincer pentru apărarea lumii cu adevărat democratice?

A nu se înţelege de aici că avem de a face cu vreo atitudine de ipocrizie din partea Americii, simbol al valorilor democratice, pe care, iată, în realitate, le compromite prin astfel de colaborări! Nici vorbă! America trebuie să folosească „meniul” mondial pentru a apăra democraţia acolo unde poate fi apărată, fiindcă există! În SUA sau Europa de Vest! În 1949, când a fost înfiinţată NATO, organizaţie a democraţiilor prin textul Tratatului de la Washington, care o guvernează, întâlnim printre cele 12 ţări fondatoare şi Portugalia, aflată sub dictatura scelerată a lui Salazar! Era nevoie de Portugalia pentru a apăra democraţia, prin poziţia strategică a insulelor Azore, în faţa pericolului sovietic! Este nevoie şi de România pentru a apăra democraţia (sigur, nu „democraţia” din România) prin rolul serviciilor de securitate comuniste, la putere în ţara noastră, în deschiderea şi menţinerea canalelor de comunicare cu regimurile dictatoriale, protectoare ale terorismului internaţional, din Orientul Mijlociu! Şi, apoi, de ce s-ar jena americanii de colaborarea cu docilul şi utilul Băsescu? Păi, nu e România, în cap cu Băsescu, membră a Uniunii Europene, unde criteriul politic, adică existenţa democraţiei, este eliminatoriu în cursa pentru aderarea la spaţiul comunitar? Păi, România a aderat la UE încă din 2007! Aşadar, Băsescu are certificat în regulă de democrat sadea, luat tocmai de la mama democraţiei, cu adresă permanentă la Bruxelles! So, ciocul mic!

Revenim la întrebarea cheie, cu elemente noi: de ce să-l predea Assad pe Hayssam lui Băsescu? Sau americanilor, pentru a ajunge în final la Băsescu? Din aceleaşi motive pentru care Hayssam a fost lăsat să ajungă în Siria, în 2006! Intelligence business! Against all odds! Nevoile de securitate ale statelor sirian şi român, prin informaţiile deţinute de Hayssam sau relaţiile lui Hayssam cu anumite persoane cheie în reţelele informative active în România şi aiurea. Evident, colectarea de informaţii de la Hayssam s-a făcut şi în folosul americanilor, mai mult ca sigur de către americani înşişi.

Dacă regimul Assad este suficient de şubred şi fluidizarea canalului de comunicare cu americanii, prin veriga Băsescu, pare a se întări dacă îl livrezi pe Hayssam la Bucureşti, pentru jocuri de putere internă, în favoarea lui Băsescu, atunci de ce nu? Băsescu e mulţumit, fiindcă Hayssam vine cu misiunea de a livra adevăruri incomode pentru adversarii politici ai preşedintelui, atunci când va hotărî Băsescu să fie livrate! Americanii sunt mulţumiţi, pentru că Băsescu menţine canalele deschise în Siria, prin serviciile sale securisto-comunistoide, pentru interesele de securitate americane, iar livrarea lui Hayssam în România va întări poziţia omului lor de încredere în jocul politic românesc! Assad e mulţumit pentru că a uns osia unei supape de înţelegere cu Vestul, prin canalele lui Băsescu, pe principiul „o mână spală pe alta”! Proştii din România sunt mulţumiţi cu toţii, fiindcă Băse e cool şi a rezolvat problema Hayssam! Aşadar, toată lumea e mulţumită!

Hai, măi, că vă explică Ponta!

Sigur, proştii din USL vor fi, în curând, foarte, foarte trişti! Dar e parte din joc! Cu cât eşti mai idiot, cu atât eşti mai trist! Fără nicio legătură cu fraza precedentă, vă puteţi imagina că un membru în guvernul Ponta are impresia, exprimată public, că Hayssam a ajuns la Bucureşti fără să ştie Băsescu? Adus de guvernul Ponta? Iată ce declara ministrul conservator Maria Grapini, pe 28 iulie 2013: „Nu preşedintele s-a străduit să-l aducă, chiar a fost surprins şi a declarat ceva…” (auzi file audio* 12maria grapini-1basescu a fost surprins de aducerea lui hayssam28jul).

Aţi înţeles? Nu Băsescu „s-a străduit să-l aducă” pe Hayssam, ba chiar a fost surprins că a ajuns acela la Bucureşti! Vă daţi seama cine crede că se află la conducerea României? Vă puteţi imagina că astfel de oameni există în guvern, pe funcţie de ministru? În ce pericol mortal se află România cu aceşti băieţi şi fete în guvern? Cred că nu vreţi să ştiţi!

2. Al doilea motiv pentru care statul ofensator nu va anunţa niciodată că a întreprins o operaţiune ilegală, în raport cu alt stat, este definit de nevoia de a nu atrage asupra ta sancţiuni internaţionale, în baza dreptului internaţional pe care l-ai încălcat! Şi aici e simplu! Ne întoarcem la 1! Cine să reclame? Statul ofensat e OK! Statele relevante, ca parteneri ai României în NATO şi UE, ştiu ce s-a întâmplat şi consideră anunţul necesar! Prietenii ştiu de ce! Însuşi Băsescu, uşor amuzat de prostia concetăţenilor săi din presă şi politică, preciza hâtru, într-un schimb de replici, în conferinţa de presă ţinută la Cotroceni, pe 22 iulie 2013:

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. La ultima conferinţă de presă aţi făcut o declaraţie care a făcut mare vâlvă şi anume, faptul că România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altei ţări. Dacă puteţi să detaliaţi „neautorizată”.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Menţin şi susţin cu tărie această declaraţie.
Întrebare: Dar nu este o declaraţie periculoasă?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Vă mulţumesc mult. Este declaraţia care ne trebuia. Vă mulţumesc mult.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14446&_PRID=ag).

„Declaraţia care ne trebuia”! Omul îşi bate joc de proşti, pur şi simplu! Fără nicio legătură cu fraza precedentă, cum să fii altfel decât Maria Grapini, ca să crezi că Hayssam a ajuns la Bucureşti, fără să ştie Băsescu?

În limbajul de specialitate al operaţiunilor speciale, „operaţiune neautorizată” înseamnă incursiune în interiorul teritoriului unui stat străin sau accesarea unor domenii de jurisdicţie externă fără autorizaţie/aprobare din partea statului sau entităţii respective, asupra căreia se exercită acţiunea neautorizată! Băsescu nu a simţit nevoia să explica populaţiei ce înseamnă „neautorizată”, fiindcă Băsescu se află în interiorul limbajului de specialitate al operaţiunilor speciale, în care „neautorizat” înseamnă „fără aprobare” de la statul faţă de care România a acţionat în cazul Hayssam! Poate fi vorba de teritoriu sau interese ale statului respectiv!

Ce face Ponta? Demonstrând că nu are nici cele mai elementare noţiuni despre o operaţiune specială, ceea ce indică, pe traseul inferenţei imediate, că nu a existat niciun briefing al serviciilor, cu privire la operaţiunea Hayssam, pentru beneficiul premierului, Ponta se apucă să explice neamului ce este aia „operaţiune neautorizată”! Absolut fabulos, la „Ultima oră” pe România TV, pe 28 iulie 2013:

Victor Ponta: Aici tot ceea ce eu pot să spun public este faptul că evident aducerea în faţa justiţiei s-a făcut printr-o acţiune a unor reprezentanţi ai statului român, reprezentanţi ai instituţiilor statului român, nu persoane private…
Realizator: … din servicii secrete?
Victor Ponta: Nu neapărat, reprezentanţi ai statului român şi că toţi aceşti oameni absolut toţi, fiecare a avut o părticică din acţiune, absolut toţi au acţionat pe baza unei operaţiuni autorizate de statul român şi în conformitate cu legile României. Nebunia aia cu operaţiunea neautorizată, o exprimare total nefericită din toate punctele de vedere, a creat impresia pentru cei care au participat, nişte oameni ca dumneavoastră, ca mine, nişte oameni în activitate, a creat impresia: ‘domnule, am făcut ceva ilegal?’ Şi eu am vrut să anunţ pentru toţi acei oameni, civili sau militari, că nu, că au avut aprobate de mine personal, de ministrul apărării, de ministrul de externe, de ministrul justiţiei, au avut aprobate documentele conform legilor româneşti pentru aducerea în faţa justiţiei a lui Omar Hayssam. Cred că preşedintele a vrut să spună şi era mai bine să explice ‘neautorizată de alt stat decât România’ de unde se afla Hayssam. Dar nu poţi să spui neautorizată, că neautorizată însemna că nici măcar noi nu am autorizat-o. Ori noi avem documentele legale, repet, aprobate în circuitul legal, lucruri despre care eu am discutat cu preşedintele”.   (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-ultima-ora-la-postul-de-televiziune-romania-tv__l1a120630.html).

La aşa ceva, îţi faci cruce cu amândouă mâinile! Săracu’, a fost ţinut în întuneric total! El şi cu Bau-Bau ce mai orbecăiesc pe-aici! Ponta nu pricepe că nu trebuie să explice ce este aia „operaţiune neautorizată” poporului, care înţelege exact atât cât înţelege şi el, fiindcă intelectul premierului nostru e pe calapodul minţii oricărei babe analfabete din Zbârca Cucăului! Că, dacă explică, nu face decât să întărească faptul că operaţiunea a fost neautorizată, deşi el vrea doar să-l critice pe Băsescu: „Cred că preşedintele a vrut să spună şi era mai bine să explice ‘neautorizată de alt stat decât România’ de unde se afla Hayssam.”

Îţi vine să plângi în hohote că specimenul Ponta s-a născut şi s-a dezvoltat în România, când, slavă Domnului, mai sunt pământuri virgine şi în Antarctica sau taigaua rusească sau stepa calmucă! Acum, cred că nici baba aia analfabetă nu-şi imaginează că miliţienii, care l-au adus pe Hayssam la Bucureşti, s-au dus după el fără să le dea Ponta bani de benzină şi merinde!

Presa română e liberă, profesionistă şi „francufonă”

Nici presa română, pe segmentele ei cele mai „substanţiale” şi mai pline de emfază, nu face abstracţie de la prostia generalizată cu care ne-am îmbibat cu toţii, din prea multă iubire de USL şi democraţie FSN-isto-PSD-istă! Nu că prostia ar fi venit la noi odată cu USL sau cu Hayssam! Mi-a plăcut foarte tare combinaţia mortală, în sens pozitiv, bien sûr, dintre „francufonul” Adrian Ursu, om şcolit, cu o cultură pletorică (pentru cititorii USL rătăciţi pe acest blog, „pletoric” nu înseamnă „plete bogate”) şi fostul şef al SIE, provenit tot din strămoşul politic al USL (era să zic „al Omului”), Cătălin Harnagea! Oameni de meserie, lideri de opinie, care sunt ca o făclie, fie ea şi feştilă, în luminarea poporului! Ce frumos zicea „francufonul”, pe 20 iulie 2013, în emisiunea aia „în exces”, de pe Antena 3, fiind aprobat, la fiecare cuvânt, de acest Gin (pentru cititorii USL, „Gin” nu înseamnă, întotdeauna, o băutură alcoolică; în cazul lui Harnagea, înseamnă doar o privire „bucolică”, eventual, fără lampă, ca adăpost) al serviciilor externe române, Cătălin Harnagea:

„Pentru că, totuşi, din câte ştiu, Carta ONU interzice, în mod explicit, intervenţia pe teritoriul altui stat, fără avizul organizaţiei din care faci parte, că-i NATO, că-i Organizaţia Naţiunilor Unite (…)” (auzi file audio* 13ursu-harnagea-3poti intra intr-o tara daca ai aprobare de la nato20jul).

„Francufonul” Ursu se referea, bien sûr, la „operaţiunea neautorizată”, despre care vorbea Băsescu! Harnagea îi ţinea isonul! Ursu îşi informa fanii că, iată, „Carta ONU interzice, în mod explicit, intervenţia pe teritoriul altui stat, fără avizul organizaţiei din care faci parte, că-i NATO, că-i Organizaţia Naţiunilor Unite (…)!”  Domnul Ursu nici măcar nu ştia că nicio organizaţie din lume nu-ţi poate da aviz, în baza Cartei ONU, să pătrunzi pe teritoriul altui stat! NATO în niciun caz! ONU poate autoriza, nu aviza, în baza Capitolului VII din Cartă, o astfel de intervenţie, dar numai printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate! NATO, însă, nu poate autoriza şi nu poate da niciun aviz în acest sens!

Prezenţa NATO sau a unui membru NATO, cu sau fără „avizul” organizaţiei, în afara zonei NATO (zonă definită clar şi exact în Tratatul de la Washington), într-o operaţiune care să intre sub incidenţa Cartei ONU, cum preciza Ursu, nu se poate realiza, conform acelei Cartei, decât în baza unei rezoluţii a Consiliului de Securitate! Până şi apărarea colectivă, pentru care a fost înfiinţată NATO (în baza articolul V al Tratatului de la Washington), în chiar zona NATO, fără pătrunderea pe teritoriul altui stat, din afara Alianţei, se subordonează articolului 51 din Cartă şi orice operaţiune de apărare colectivă, în sau în afara zonei NATO, trebuie raportată Consiliului de Securitate, care are ultima decizie! Bref, NATO nu poate da niciun aviz, în baza Cartei, pentru „operaţiuni neautorizate”, pe teritoriul unui stat străin! Aberaţie maximală a lui Ursu!

Sigur, nu mă interesează aici penibilul „francufon” Ursu, care înţeleg că este specialist în limbi foarte străine şi profesional aplicate (în sens de vorbite, la ce v-aţi gândit?)! Domnia sa declara vesel, pe 4 aprilie 2012, când UE avea încă 27 de membri, că sunt 27 de limbi oficiale în UE: „cred că sunt 27 de limbi oficiale” (auzi file audio* 12ursu-27 limbi oficiale in eu4apr). Aşa ştia el, că la socoteală intră şi limba vorbită de germani şi aia vorbită de austrieci, că doar sunt două limbi diferite, germana şi austriaca! Că la Bruxelles se vorbea, probabil, valona şi la Paris, franceza! În Belgia, flamanda şi în Olanda, olandeza! Normal, pentru nivelul lui intelectual, ar fi trebuit să-i iasă mai multe limbi decât ţări! Treabă complicată cu limbile astea multe la „francufoni”! Cine să-i spună, bietul de el, că atunci când bălmăjea el despre limbi în UE, erau doar 23 de limbi oficiale! Acum, după intrarea Croaţiei in Uniune, sunt 24, mai puţine ca numărul de ţări (27 ţări înainte de Croaţia şi 28, după aderarea Croaţiei), evident!

Sigur, nu un astfel de specimen ca domnul Ursu şi „serviciul” public pe care îl livrează consumatorilor de emisiuni TV „în exces”, mă interesează pe mine aici! Presa e liberă să ştie atât cât ştie Ursu, ba chiar şi mai puţin! Faptul, însă, că fostul şef SIE, Cătălin Harnagea, întărea şi confirma aberaţiile lui Ursu (vezi file-ul audio), plasând altele noi, la fel de incomensurabile (chiar şi fără grad de comparaţie al termenului), pe care nu le mai redau din tristeţe şi alean patriotic, ne arată exact unde suntem pe harta planetei! Şi mai arată potenţialul oamenilor cu care aşa zisele forţe democratice au încercat să doboare, la un moment dat, FSN-ul de la putere în România! Un dezastru! Cum să nu-i calce Băsescu în picioare?

De ce tac israelienii când Băsescu îi şterge de pe hartă!

Ar mai fi de făcut unele precizări legate de relaţiile preşedintelui român cu regimul Assad! De aceea, vom face o nouă incursiune în timp! Pe 21 octombrie 2008, Băsescu a făcut câteva precizări pentru presă, pe aeroport, la întoarcerea din vizita pe care o efectuase în Siria! Printre altele, domnia sa a reliefat:

„Din punct de vedere politic, Siria este una din ţările cele mai importante din Orientul Mijlociu, prin potenţialul pe care îl are, de a fi furnizor de stabilitate în regiune. V-aş aminti că Siria se învecinează cu Irakul, Siria se învecinează cu Libanul, Siria se învecinează cu Palestina. Şi, de asemenea, Siria are o relaţie de excepţie cu Iranul.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=10316&_PRID=lazi).

Ei bine, să ne amintim de aceste cuvinte! Siria se afla în pragul unei confruntări cu SUA, la acel moment, ca urmare a politicii siriene faţă de Irak şi continua să fie, atunci, ca şi acum, un serios pericol pentru securitatea internaţională! Pentru Băsescu era „furnizor de stabilitate în regiune”! Vedem acum la ce a dus „stabilitatea în regiune” furnizată de Siria sub regimul Bashar al-Assad!

Nimeni nu îşi mai aduce aminte, nimeni nu îl mai întreabă pe Băsescu de această relaţie a sa cu Assad şi de aceste cuvinte! Presa habar nu are, oamenii politici din USL nu sunt interesaţi! Ei bine, la momentul când Băsescu a exprimat gândurile de mai sus, el a configurat, în fapt, un act ostil faţă de statul Israel, care nu recunoştea un stat Palestina la frontiera sa. Mai mult, la enumerarea vecinilor Siriei, Băsescu a înlocuit statul Israel cu Palestina, ceea ce politic este un act de neconceput faţă de Israel! Este o negare în clar a dreptului de existenţă a unui stat recunoscut pe plan internaţional şi membru ONU!

Nu intru aici şi acum în detalii cu privire la natura conflictului dintre israelieni şi arabi, legat de statutul teritoriului palestinian sau al Autorităţii Palestiniene! Cert este că declaraţia lui Băsescu ar fi trebuit să stârnească un foarte serios conflict diplomatic între România şi Israel, mai ales că israelienii sunt foarte sensibili la acest tip de declaraţii oficiale. Ei bine, surpriză! Au reacţionat unele foarte respectabile organizaţii civice din Israel, unii români din România (eu am criticat, public, dur, declaraţiile lui Băsescu), dar statul Israel, oficial, nu a avut nicio reacţie! Ce făcuse Băsescu era, totuşi, foarte grav! Iată ce preciza Cellu Rosenberg, în articolul „Anti-Semitism is alive and kicking in Romania” în cotidianul Haaretz, din 2 noiembrie 2008:

„Remarcele lui Traian Băsescu la o conferinţă de presă, pe aeroportul din Bucureşti, la întoarcerea din Siria, acum o săptămână, ne-au reamintit că mai există o Românie lângă cea a pastramei şi vinului, România antisemitismului! Siria, a spus Băsescu, se învecinează cu următoarele ţări: Irak, Liban şi Palestina! Se ştie că preşedintele Băsescu nu este tocmai bine educat, dar, ca fost căpitan de vapor, ne-am fi aşteptat de la el ca măcar să ştie un pic de geografie şi istorie! I-a scăpat cumva că nu există, până acum, nicio ţară cu numele de Palestina, dar că o altă ţară, adevărat, mică, există, totuşi, la frontiera cu Siria, una cu numele de Israel? Este păcat că Ministerul de Externe (israelian-nota mea) nu a considerat că este necesar să răspundă aspru la aceste remarce. Încă nu este prea târziu!” (vezi http://www.haaretz.com/hasen/spages/1033348.html).

Mai mult, la declaraţiile de pe aeroport, la Bucureşti, imediat după întoarcerea din Siria, putem adăuga declaraţiile lui Băsescu, la sosirea la Damasc, consemnate în 20 octombrie 2008, de agenţia SANA, conform BBC Monitoring Middle East – Political, Supplied by BBC Worldwide Monitoring: “Într-o declaraţie pentru un reporter SANA, la sosirea pe aeroportul din Damasc, luni, preşedintele Băsescu a spus: ‘Dorim să cooperăm cu Siria în domeniul politic, pentru a crea o regiune sigură şi paşnică indicând că Siria este un partener important în combaterea terorismului”. (“In a statement to SANA reporter, upon arrival at Damascus International Airport Monday, President Basescu said ‘We wish to cooperate with Syria in the political domain in order to create a secure and peaceful region, indicating that Syria is an important partner in combating terrorism'”.).

Aşadar, pe lângă faptul că Siria „se învecinează cu Palestina, dar nu şi cu Israel, iar Siria este „furnizor de stabilitate în regiune”, iată că Siria “este un partener important în combaterea terorismului”! Toate astea, de la preşedintele Băsescu! Şi Israelul a tăcut! Incredibil! Dar, apropo, ştiţi de unde ştia Băsescu, preşedintele cel “nu tocmai bine educat”, după evaluarea corectă a Haaretz, că Siria este vecină cu Palestina? Haaretz se aştepta ca Băsescu „să ştie un pic de geografie şi istorie”! Great expectations! Ştiţi cum e! Depinde de profesor! Aşadar, cine era profesorul lui Băsescu? Nu o să vă vină să credeţi!

Pe 31 iulie 2006, anul plecării fericite a lui Hayssam din România (ca să vezi coincidenţă), ministrul de externe al Siriei, Walid Moallem, dădea un interviu pentru Spiegel. Iată cuvintele sirianului, pe care le-a păstrat în suflet Băsescu până în 2008: „În cele din urmă, Siria, ca vecin cu Palestina, Liban şi Irak este pur şi simplu predestinată, istoric şi geografic, să contribuie la o rezolvare a conflictelor din Orientul Mijlociu” (Finally, Syria, as a neighbor to Palestine, Lebanon and Iraq, is simply predestined, historically and geographically, to contribute to a resolution of the Middle East conflicts.) (vezi http://www.spiegel.de/international/spiegel/0,1518,429424,00.html).

Extraordinar! Declaraţia lui Băsescu, aceea conform căreia „Siria se învecinează cu Irakul, Siria se învecinează cu Libanul, Siria se învecinează cu Palestina”, este absolut la fel cu cea a oficialului sirian, doar că ţările vecine Siriei se citesc în ordine inversă! Ca atunci când copiezi la teza la geografie şi pui înşiruirea ţărilor în ordine inversă, ca să nu se prindă profesoara! În ambele cazuri, Israel, ca ţară vecină Siriei, lipseşte de pe hartă cu desăvârşire! Cine, după cine a copiat? Păi, dacă ţinem, totuşi, cont de factorul cronologic, sirienii au zis-o primii! De altfel, la sirieni, aceasta este politica din vremuri imemoriale, prin care neagă existenţa statului Israel, la nivel de declaraţii oficiale indirecte! Gen, „hai să vă spun cu cine se învecinează Siria”! Oops! Am uitat Israelul! Oops! Am inventat statul Palestina! Oops, uite, zice şi Băsescu la fel!

Cum, la asemenea declaraţii oficiale ale lui Băsescu, Israelul a tăcut cu multă graţie? Da! Chiar aşa! Gălăgie am făcut eu, la „Sinteza zilei”, pe Antena 3, post care a fost singular în a critica ferm declaraţiile lui Băsescu, la vremea aceea! Ei bine, ştiţi care e explicaţia, unica explicaţie, pentru faptul că Israelul nu a reacţionat când s-au produs asemenea declaraţii oficiale, vădit ofensatoare la adresa sa? AMERICANII!

Mai ştiţi să puneţi ulei în maşină? Vă învaţă USL!

Se pare că Băsescu era prea important pentru politicile americane în regiune, pentru ca interesele israeliene să nu fie servite şi ele de  relaţiile lui Băsescu la „drumul Damascului”! Aşa că puteau trece cu vederea excentricităţile diplomatice ale celui „nu  tocmai bine educat”! Cam aşa închidem cercul! Vă daţi seama, acum, în ce mod a ajuns Hayssam înapoi în România? Sau cum a plecat din România? Ce credeţi, Maria Grapini a înţeles corect, că Băsescu a fost surprins de revenirea lui Hayssam? Ce spuneţi, genial Ponta, nu-i aşa? Mai ales modul cum a explicat că „operaţiunea neautorizată” nu înseamnă că nu a autorizat-o România, ci un stat străin! Absolut geniali băieţii şi fetele din guvernul Ponta! Clar!

Dar ce ziceţi de presa USL-istă, care aşteaptă dezvăluiri ale lui Hayssam despre Băsescu? Hayssam acela, care vine dintr-o ţară vecină cu Palestina, dar nu şi cu Israel, exact aşa cum ştie şi Traian Băsescu! Cu certitudine, acesta a fost trimis de Assad în România, via USS Nimitz (asta este o metaforă), ca să-l dărâme pe Băsescu! Nu ca să pună sub control şi mai abitir FSN-ul lui Ponta, cu Ponta în cap! Clar! Vă daţi seama cine conduce, în realitate, totuşi, România? Vă daţi seama ce tonă de prostie pe neuron pătrat adăpostesc USL şi presa favorabilă ei?

Cam asta e tot ce pot să vă spun din surse publice! Restul e parfum greu şi nu vreau  să-şi schimbe doamna Grapini percepţia sau mirosul! Aoleu, dar nu am spus nimic de Crin Antonescu, băiatul acela care se teme de Departamentul de Stat şi vrea să ajungă preşedintele României! Sper că râdeţi! Sau mă înjuraţi! Oricum, dragi susţinători USL, care v-aţi rătăcit pe aici, staţi liniştiţi! USL se pricepe să conducă România, exact cum se pricepe blonda, din filmuleţul de mai jos, să pună ulei în maşină! Cheers!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Trăiască Parteneriatul Strategic cu China! Şi cu proştii din România!

ponta-corlatean3

Mă întreb câţi proşti sunt simpatizanţi USL în România? Cred că, practic, toţi! Naţia prolifică a proştilor a inundat România cu bătăi sacadate de stropi, ca o ploaie năvalnică de vară. Plouă cu grindină USL prin acoperişul găurit al patriei! Nicio umbrelă nu te salvează! L-aţi văzut pe ministrul Remus Pricopie aseară, pe 8 iulie 2013, la Realitatea TV, în problema abuzurilor fără seamăn ale autorităţilor, la liceul Bolintineanu? Magistral! Nu simt nevoia să scot un sunet sau să scriu un cuvânt! Faptul că, după prestaţia sa de aseară, USL-iştii nu s-au sinucis în masă, în România, dovedeşte peremptoriu că au atins imunitatea epidemiologică totală împotriva tuturor remediilor! Epidemia de prostie a biruit! Niciun ser nu îi mai face bine, de vreme ce anticorpul Pricopie s-a dovedit neputincios! Cum, să-l asculţi pe acest agramat de geniu, ministru al educaţiei, preţ de 30 de secunde, şi să fii USL-ist în continuare? E o explicaţie!

Ce, Obama nu se vede cu chinezii?

Zilele astea, aproape că am ajuns băsist ascultându-l pe Ponta! Băiat citit, a găsit el undeva, în mapa pusă de Corlăţean sub combinezonul său de activist FSN, că cea mai mare putere din lume e China! Mă rog, “este una din marile puteri, dacă nu cea mai mare!” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

Ştiţi că au scris unii câştigători ai premiului Nobel pentru economie că gata, SUA sunt pe sponci, i-a depăşit piaţa chineză pe americani, China e cel mai mare creditor al Americii? Inevitabil, a lăsat America în urmă pe toate planurile! Pst! Vă mai zic eu una: vin din urmă, tare, Brazilia, India, Papua Noua Guinee şi Tasmania! Deja, SUA sunt undeva pe locurile 25-26! Chestie de ştiinţă, bre! A calculat Ponta cu beţigaşele chinezeşti şi a văzut, în premoniţia fesenistă, care îi animă brand-ul guevarist, “în curând probabil că va fi prima”! Prima economie, bre! China! A lumii! (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html). Nu-i de şagă!

Ponta a zis profeticele cuvinte în emisiunea Sinteza zilei a pro-americanului Gâdea, care cred că a plecat foarte deprimat acasă aflând că premiile date de americani Antenelor vor fi sponsorizate de chinezi! Sau sunt deja? Asta ar explica multe! De pildă, ar explica pioşenia moderatorului la afirmaţia plină de har buddhist a iniţiatului Pontist, cum că DA, vrem Parteneriat Strategic cu China! Iată celebrul schimb de replici, care e deja obiect de patrimoniu UNESCO, alături de soldaţii de teracotă şi Marele Zid Chinezesc (am uitat de steagul românesc din Guinnes Book):

Mihai Gâdea: Poate România să aibă un parteneriat strategic cu SUA şi în acelaşi timp să aibă un parteneriat cu China?
Victor Ponta: Bineînţeles. Păi aia încercam să vă spun. Cu cine credeţi că s-a văzut în primul rând preşedintele Chinei? Cu Barack Obama s-a văzut, bineînţeles. Asta credeţi că îi apără Traian Băsescu pe americani sau ce? Mă rog, e aberant.” (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html).

Băsescu spusese, citat în aceeaşi emisiune, că nu merge Parteneriatul Strategic, pe care îl avem cu SUA, cu cel pe care îl vom avea cu China! Şi am aflat că, ce? I-a zis-o Ponta scurt! Ce, Obama nu s-a întâlnit cu şeful Chinei? O, ba da! Geniale cuvinte ale lui Ponta, sorbite cu nesaţ de moderatorul topit de admiraţie faţă de măreţul conducător! Ponta, nu Mao!

Pst! Ţineţi secret! Nu-i spuneţi lui Ponta! SUA nu prea au parteneriat strategic cu China! De întâlnit, se întâlnesc, mai ales că unii din China fură secrete militare americane, aşa că e de vorbit, slavă Domnului! Pst! Luaţi-o şi pe asta! Ţările NATO nu prea au Parteneriat Strategic cu China! Pst! Ştiţi de ce? Fiindcă orice oligofren, care are o facultate la bază şi s-a întâlnit vreodată cu conceptul de Parteneriat Strategic şi s-a dus să-l întrebe pe vânzătorul de pop-corn din colţ ce-i aia, a aflat că este vorba de o relaţie bilaterală, pe multiple planuri, inclusiv cooperarea în domeniul securităţii naţionale (e drept, doar în unele cazuri, când e pe bune parteneriatul)! Tare? De-aia, nicio ţară NATO, care, altminteri, poate fi foarte cooperantă, economic, cu marea putere chineză, nu prea are un Parteneriat Strategic cu China, pe bune!

„Bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii”! Nashpa!

De ce zic “nu prea are”? Fiindcă, de pildă, Danemarca (ţară NATO şi UE) zice că are Parteneriat Strategic cu China! Nu-i credeţi, nu au nimic dincolo de relaţia economică, deşi îi zic pompos Parteneriat Strategic! Adică, nimic pe securitate naţională! Şi, apoi, relaţia de securitate dintre Danemarca şi SUA este atât de puternică (mai tare decât va avea, vreodată, Ponta o relaţie cu propriii ochelari de cal), încât statul danez a refuzat să facă parte din Uniunea Europei Occidentale, în epoca de glorie a acestei organizaţii, tocmai pentru a privilegia relaţia de securitate cu America!

Pst! Nici măcar Sinteza zilei nu are Parteneriat Strategic cu China! Sau are? Poate, cu  Ponta şi, aşa, prin derivaţie, cu China! Ahaaaa! Hai, măi că am plâns! La emisiunea lui Răducu Tudor, din aceeaşi zi, ştiţi ce generic au pus? Plâng şi acum, când scriu printre hohote şi sughiţuri! “Băsescu batjocoreşte diplomaţia lui Ponta”! Hai, dar cum poţi să batjocoreşti, măi, Băsescu, diplomaţia lui Ponta? Acest partener strategic al Împărăţiei Celeste cu Nasturi Până-n Gât! E posibil? E ca şi acum ai încerca să batjocoreşti galaxia Andromeda! Sau piramida de la Machu Picchu! Aşa ceva, cum zic colegii de la Antena 3! Căci, Băsescu s-a plâns, dom’le, că Ponta, Corlăţean şi oastea lor de mirmidoni diplomatici mioritici au mers în China fără mandat! Şi, să te ţii! Explicaţii la Gâdea, în emisiune, date de Ponta:

Mihai Gâdea: A zis că dumneavoastră trebuia să cereţi mandat de la domnul..
Victor Ponta: Nu trebuia şi nici nu o să îi cer de acum încolo. O să merg peste două săptămâni în Spania, o să merg în toamnă în alte ţări europene!” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html).

Dar şi mai tare decât miticul (cu accent pe “mi”, nu pe “ti”) Ponta, cel plin de mister pontic şi euxin, în acelaşi timp, a fost trâmbiţaşul apostolului Pavel! Heruvimul devenirii noastre întru pioasă diplomaţie, Titus ot Corlăţean! Poate nu ştiţi, dar Titus s-a întâlnit, la sfârşitul lunii aprilie, cu Alianţa Familiilor din România şi le-a citit din Pavel, spre pilduitoare luare aminte şi îndreptare a păcatelor:

“(…) Bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate ca să facă lucruri neîngăduite!” (vezi http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15087700-jesus-ministru-externe.htm).

Eheeee! Titus luptă cu “lucrurile neîngăduite”! În câte ţări democratice din lume credeţi că un astfel de băiat ar fi membru în guvern? Sigur, alături de alt PSD-ist, care a negat Holocaustul? Ei nu sunt niciodată singuri! Se au pe ei înşişi! Şi poporul îi iubeşte aşa! Cum să nu lupte Titus cu mandatul (“lucru neîngăduit”), pe care ar fi trebuit să îl dea preşedintele premierului, în orice negociere internaţională? Că aşa se fac Parteneriatele Strategice, prin negocieri! Emisarul apostolului Pavel pe pământ i-a explicat lui Răducu Tudor, cel cu ochi mari şi umezi, după Evanghelia lui Băsescu (se întoarce, curând, Bogdan Teodorescu şi mai scapă şi Corlăţean de ritul păgân al adulării de la Antena 3) că nu e nevoie de niciun mandat de la Băsescu pentru a face, ei, Marele Parteneriat Strategic cu China!

FESENISM fără mandat, fiindcă proştii „a” votat!

Aşa grăit-a acest Zarathustra al ritului creştin ortodox de Dâmboviţa şi Medgidia, pe 7 iulie 2013, cocoţat pe altarul fumegând de tămâie, de la Punctul de Întâlnire: “Ar fi absurd să credem că primul-ministru şi guvernul nu au posibilitatea de a realiza acţiuni de politică externă, de a se deplasa, decât dacă li se aprobă de cineva, în mod special. De altfel, şi Constituţia spune foarte clar, ‘guvernul realizează programul de politică internă şi politică externă, program de guvernare’, care, apropo, este aprobat de parlament.” (auzi file audio* 13corlatean-ponta nu are nevoie de mandat7jul).

Corlăţean citează articolul 102 din Constituţie (şi, evident, foloseşte în exces particula “decât”, emblema de onoare a tuturor USL-iştilor iubitori de ţară şi limbă română), care specifică: “Guvernul, potrivit programului său de guvernare, acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.” Titus merge mai departe şi dezvoltă ideea: “Consiliul European şi a spus-o şi Curtea Constituţională, aşa cum a spus-o, merge preşedintele; Consiliul Uniunii Europene, Consilii ministeriale sectoriale sunt ale guvernului. Acele mandate le decide guvernul! Aşa s-a întâmplat în toate celelalte guvernări. Nu putem să intrăm într-o logică, în care tot ce mişcă în ţara asta trebuie aprobat, semnat şi direcţionat de o singură persoană!” (auzi file audio* 13corlatean-0guvern are mandat la consiliou si basescu la ec7jul). Fraze eliptice, uşor scoase din limbajul biblic al apostolilor!

Vă aduceţi aminte toamna şi iarna lui 2011, când aceşti USL-işti îl criticau dur pe Băsescu pentru că, vezi Doamne, angajase România în fel de fel de acţiuni politice, pentru acorduri multilaterale, în Consiliul European, fără mandat? Băsescu, atunci, nu avea mandat, ziceau USL-iştii! Ponta, acum, nu mai are nevoie de el! De mandat! Aha! Mai nou, acum, fiecare are România lui! Băsescu pe a lui, în Consiliile Europene! Ponta pe a lui, în Consilii, în China şi pe Planeta Giganţilor! Super! Noroc cu Adrian Năstase, care a anticipat că cei doi balerini pe sârmă, Ponta şi Băsescu, vor juca la cacialma România proştilor şi a tranşat scurt problema în favoarea lui Băsescu! Cum? PRIN LEGE! Legea 590 din 2003 privind tratatele. Şi unde scrie negru pe alb, la articolul 3, aliniatul 1:

“Art. 3 (1) Pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel de stat, Ministerul Afacerilor Externe, singur sau, după caz, împreună cu ministerul sau autoritatea administraţiei publice centrale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în competenţele căruia sau căreia se află domeniul principal reglementat prin tratat, elaborează un memorandum, care va fi avizat de către toate ministerele în competenţele cărora se află din punct de vedere substanţial celelalte domenii reglementate prin tratat şi însuşit de către Guvernul României prin semnătura primului-ministru, după care va fi înaintat spre aprobare Preşedintelui României”!

La articolul 2, aliniatul 1, se precizează: “România, Guvernul României, precum şi ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, pentru care această atribuţie este expres prevăzută de legislaţia în vigoare, pot încheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvernamental, respectiv tratate la nivel departamental.”

Ho, că Ponta nu a vorbit serios! Ce vă veni?

Oare, în ce categorie intră un Tratat de Parteneriat Strategic? Păi, ia să vedem! Pe 18 aprilie 2011, Băsescu a semnat, în Azerbaidjan, planul comun de acţiuni pentru Parteneriatul Strategic România-Azerbaidjan! Aşadar, până şi cu o ţară ca Azerbaidjan, care nu e europeană, nu face parte din NATO sau UE, care nu e “prima putere a lumii” şi cu care s-a semnat doar un plan comun pentru Parteneriat Strategic, cel care a semnat documentul este preşedintele României! Ce înţeleg din asta toţi proştii României, inclusiv oştile de proşti din USL?

Că, dacă vorbim de Parteneriate Strategice, nu poţi să mergi tu, prim-ministru, şi să le propui ălora, fără să te consulţi, măcar, cu cel de la capătul demersului tău, ăla care semnează, în cele din urmă, conform Constituţiei, tratatul! Sau ce o fi acordul ăla! Unde mai pui că la articolul 3, aliniatul 2, din legea 590, scrie: “În cazul tratatelor la nivel de stat pentru care este necesară aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, aprobarea Preşedintelui României se va acorda după îndeplinirea procedurilor specifice prevăzute de legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi de reglementările acestuia.”

A, staţi aşa! Poate, Ponta se referă la o abureală de tip “hai să-i prostim pe proşti” (cum se zice la Antena 3), când propune Parteneriat Strategic cu China! Şi îşi bate joc de chinezi, cum îşi bate joc de proştii care l-au votat şi care îl iubesc încă! Atunci e OK! Nu are nevoie de mandat de la nimeni! Primiţi scuzele mele, domnule Ponta, credeam că vorbiţi serios! Nu mă băgaţi în seamă, mă prind greu! Are dreptate emulul apostolului Pavel, Titus! Vorba lui Zgonea, o altă minte ro-bustă a fesenismului de tip PSD-ist, care era coleg cu Mihai Viteazul, dacă nu ştiaţi! Nu fesenismul, domne’, Zgonea era coleg cu Mihai Viteazul, după propriile mărturisiri publice! Ale lui Zgonea, nu ale lui Mihai Viteazul! Hai, că am început să vorbesc ca Remus şi Titus! Lipseşte Romulus, dar o veni şi el, şontâc, şontâc, din urmă, în guvern! Măi, ăştia doi vorbesc latineşte, de-aia le scârţâie limba română în gură!

Aşadar, din nou, aprobare de la preşedinte! Acum, dacă vrei să faci un fel de Parteneriat Strategic, cu precădere, într-un domeniu economic, cum este cel al energiei, de pildă, aşa cum are România cu Azerbaidjan, OK, poţi gestiona asta la nivel guvernamental! Dar, tot trebuie să-i dai amploare, să o ridici în rang şi să o treci la semnat, pe documentul bilateral, prin mâna preşedintelui (articolul 91, aliniatul 1 din Constituţie: “Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege”).

Orice fel de Parteneriat Strategic cu China trebuie să aibă acest rang superior, dacă nu e o abureală de tip Ponta Plus! Cum? Fără să-i spui lui Băsescu? Fără să iei în considerare dinamica relaţiilor sino-americane? S-au consultat diplomaţii români cu Washington-ul, înainte să lanseze aberaţia cu Parteneriatul Strategic cu China? Sigur, sigur, ştiu, România este ţară independentă, nu-i spune nimeni ce să facă, bravo, bravo! Mă laşi? Evident, se poartă şi Parteneriate Strategice de doi lei, cu titulatură pompoasă şi care nu au nicio valoare! Aşa ceva intenţionează să facă Ponta cu China? Că, atunci, chiar că nu are nevoie de Băsescu! Dar, dacă vrea o treabă serioasă, cum îl ocoleşte pe Băsescu? Cum îi ocoleşte pe americani? Mai ales că, din discursul lui Ponta, pare o afacere serioasă:

Victor Ponta: Noi am propus, în cursul întâlnirilor şi cu preşedintele şi cu primul-ministru, ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic. Sunt câteva ţări cu care avem un parteneriat strategic şi ne-am dori – anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică, care este cea de substanţă, dar şi culturală, educaţie şi alte domenii. Staţi un pic, ca să nu fie neclar răspunsul meu. Şi preşedintele şi primul-ministru au spus că apreciază foarte mult această propunere, că o văd cu ochi foarte buni şi că, evident, intrăm în procedura de analiză, o procedură diplomatică standard pentru a o finaliza.” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

Fraţi chinezi! Hai, şi-om mere în Schengen!

Puteţi să-mi spuneţi şi mie ce este aia “colaborare politică” într-un Parteneriat Strategic cu China? Ne coordonăm cu ei în Consiliul de Securitate al ONU împotriva iniţiativelor americane? Cred că sunt cel puţin câteva întrebări de pus de către Departamentul de Stat, la acest moment! Eu, ca vechi trădător de ţară, vândut intereselor străine, îmi permit să am asemenea reflecţii abominabile pentru patriotul Crin Antonescu cel Temătoriu de Departamentul de Stat! Şi, atenţie! Ca să le dea lovitura de graţie şi germanilor, care ne tot blochează accesul în spaţiul Schengen, Ponta face Chinei cea mai cuceritoare ofertă, din istoria zbuciumată a Uniunii Europene:

“Mai e ceva, însă, ce România trebuie să facă: în urmă cu o lună şi jumătate, două luni, am flexibilizat şi eficientizat foarte mult regimul de vize pentru oamenii de afaceri din China. Când vine vorba însă de vizele turistice obişnuite, încă suntem un pic între ciocan şi nicovală, în sensul în care trebuie să avem standarde foarte înalte şi stricte pentru a putea fi primiţi în Schengen. Deci, odată cu soluţionarea accesului României în Schengen, putem să facem paşii următori pentru facilitarea regimului de vize în ansamblu.” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

What? Adică, aoleu muică, europenilor, băgaţi pe băieţii mioritici în Schengen, că avem standarde, am îndeplinit toate condiţiile şi îndată ce ne băgaţi, băgaţi în UE şi un miliard de turişti chinezi! Minim! Băi, USL-iştilor, mai aveţi pompa de aspirare pe creier? Atunci, aspiraţi! Des şi sacadat! Să spui aşa ceva! Fie şi la Beijing, după întrevederea cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping! Tare! Mai puteţi? Atunci, luaţi-o şi pe asta de la Ponta: “(…) eu vă spun foarte direct faptul că sunt foarte mulţi preşedinţi şi prim-miniştri care îşi doresc să fie primiţi la Beijing la acest nivel. Se aşteaptă un an, doi ani, se pregătesc vizitele. Faptul că România a fost băgată peste rând e un semn extraordinar de bun şi ar trebui să nu dezamăgim acest tratament preferenţial pe care l-am avut”! (vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/207470-INTERVIU-Ponta-Am-deschis-usi-pentru-economia-romaneasca-trebuie-sa-cooperam-cu-Vestul-cu-Estul-cu-economiile-in-dezvoltare.html).

Ne-au băgat peste rând, frate! La preşedintele Chinei! Dumneavoastră vă daţi seama că băieţii ăştia de la USL, care vor să dea vize la chinezi, după ce ne bagă nemţii în Schengen, chiar cred ce spun? Vă daţi seama cine conduce ţara? Cum s-or fi tăvălit chinezii pe jos de râs cu ăştia în preajmă, “băgaţi peste rând”! Sincer, îl înţeleg pe Ponta! E într-o situaţie dificilă cu indicele de inteligenţă! Şi, dacă îl mai bagi şi peste rând la cinema, să vadă filmuleţul de mai jos, e clar că vrea Parteneriat Strategic cu China! Ar fi putut Corlăţean să-i spună, măcar, că filmul e film şi atât! Dar, ocupat cu apostolul Pavel, l-a lăsat pe Ponta cu ochii zgâiţi pe ecran de era să iasă ditamai Parteneriatul Strategic cu China! Uitaţi-vă şi dumneavoastră la filmuleţ!

În plus, ce te faci cu babele din USL! Că trebuie să le explici că Parteneriatul Strategic cu China nu înseamnă ruperea de SUA! Grea viaţă pentru Ponta! Uite-aici!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Băsescu, Şef la NATO; Poanta lui Victoraş; Fenechiu şi Hoţul Cinstit; Generalii USL; Aliatul Doamnei Câmpeanu, Dracu’; Crinuţu’ Patriotu’ şi „Aceeaşi Situaţie”, „Mama Mă-sii”!

dobritoiu-crin-OK

 

fenechiu si drezina-OK

Ştiu, ştiu, nu vă plac textele lungi, citiţi greu şi votaţi cu USL-PNL-PSD-PC şi îl urâţi pe Băsescu, exact ca Victoraş care-l ia pe Crinuţu’ pe Făraş! Şi, dacă nu e gata, îl ia cu lopata! Foarte scurt am vrut să fie textul ăsta! Duminică 21 aprilie! Şi “mama mă-sii”, nu mi-a ieşit decât luni, 22 aprilie! Şi “frate cu dracu’” dacă mă făceam sau măcar aliat şi tot nu ieşea scurt! Că, să vezi ce s-a îngrămădit în mintea conducătorilor dumneavoastră USL-işti! S-au umplut televiziunile de materie cenuşie! Bravo, bravo, întotdeauna mi-au plăcut băieţii “deştepţi” si dedicaţi! Adică, rezervaţi de Dumnezeu, cu dedicaţie, poporului lui Burebista, după mintea lui! A poporului, bre, nu a lu’ Burebista, că ăla, dacă avea un dram de minte, emigra în America. Îl devansa pe Columb şi scria el istoria lui Winnetou, în loc să taie viile la proştii din România, în speranţa că se duc ăia treji la vot! Nicio şansă, până şi Zalmoxis a votat cu cei doi “pileati” de vis, Crinuţu’ şi Victoraşu’!

“Proverbele fatale” şi concubinajul USL

Uite, astăzi vă dau un text doar relativ mai scurt, aşa ca să vă clătiţi (a se citi “spălaţi”) creieraşul obosit de atâtea congrese PSD, strigături şi cimilituri cu tâlc, plus poante de Victoraş Poantă! Cum fu aia, în care liderul partidului cu congrese la Sala Palatului, unde delegaţii aplaudă minute în şir, în delir, ridicaţi în picioare, ca pe vremea Răposatului, rosti profeticele cuvinte: “De luni, începem campania pentru alegerile europarlamentare pentru că, în mai 2014, nu vom mai avea umbrela USL. Veţi putea demonstra, în fiecare organizaţie, care este capacitatea noastră de mobilizare, sprijinul pe care PSD îl are şi mă bazez foarte mult pe dumneavoastră”. (vezi http://jurnalul.ro/stiri/politica/congres-alegeri-psd-2013-641650.html).

Şi explicară, pe loc, toţi PSD-iştii, cum că aşa trebuie să fie, că nu poţi merge la alegeri pentru Parlamentul European în coaliţie USL, că e vorba de familii europene, liberalii la liberali, social-democraţii la socialişti şi nu poţi amesteca votul. De parcă, atunci când au amestecat votul la alegerile generale din 2012, nu au ştiut, după aceea, care merge la socialişti şi care la liberali. Minciuni ordinare pentru proşti! Sunt sute de exemple, de când există Parlamentul European, când s-a votat în coaliţii. În 2009, în Danemarca, grămezi de coaliţii! (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/European_Parliament_election,_2009_%28Denmark%29). Acum, în Croaţia, care se pregăteşte să adere la Uniunea Europeană şi care a avut alegeri pentru Parlamentul European chiar în aprilie 2013, au fost coaliţii pe listele electorale (http://www.publicserviceeurope.com/article/3330/croatias-first-eu-elections-see-dismal-voter-turnout).

Nicio problemă să împarţi, apoi, locurile după familii politice! Dar, ce aţi vrea? Să iasă Victoraş şi sa vă spună ca pregăteşte Marea Guvernare fără loser-ii de la PNL? Ăia care încearcă, în disperare, să se garnisească, la nimereală, cu toate aluviunile şi gunoaiele politice aruncate pe ţeava de eşapament a PDL-ului, repudiat până şi de Băsescu! Doar, doar, s-or închega şi ei mai bine în Parlament, ca să reziste la tsunami-ul PSD-ist de după viitoarea Noapte a Cuţitelor Lungi!  De altfel, Crinuţu’ cel Vai de El a intrat pe telefon la Antena 3, pe 21 aprilie, şi a explicat, cu privire la europarlamentare, că rămân împreună PNL cu PSD în USL, “că nu vor face lucruri care să facă imposibilă aşezarea împreună” şi, “dacă nu vom putea, atunci nu e vina nimănui”!

What? Ce spui, tu, Crinuţule, tuturor proştilor ăştia din România, ăştia de te-au votat pe tine şi pe ălălalt penibil? Că, dacă nu reuşiţi să ţineţi USL în picioare, nu e nimeni de vină? Şi, asta spui tu la nici un an de la alegeri? Wow! Şi mai spune Crinuţu’ către proştii care au votat USL că “participarea pe liste separate la europarlamentare nu va afecta unitatea guvernului”, dacă şi numai dacă “vrem să ne ţinem” de această unitate. Dar, “dacă nu vrem”, “nu europarlamentarele sunt cauza”! (vezi file audio* 13crin-56participare separata la europarlamentare-anunta ca se pot rupe21apr). Adică, dacă o să ne luăm, în cele din urmă, beregata unii altora, nu ni se trage  de la europarlamentare şi liste separate! De parcă era vreun prost chiar atât de prost, să nu vadă că participarea pe liste separate, la europarlamentare, e consecinţa, nu cauza ficţiunii penibile în care nişte băieţi s-au autopropus proştilor din România, ca salvatori ai neamului în devălmăşia astenică USL! Foarte bine, români! Aţi vrut USL? Bun! Acum, luaţi de la Băsescu!

Aliaţi cu Dracu’ şi fraţi între ei

Vorba lui Crinuţu’, Dumnezeu să-i dea sănătate, să-i conducă pe proşti din jilţul de preşedinte, dacă nu îl trage Victoraş de sub el: nu facem noi concesii nimănui, frate! Păi, ce, ca băsistul ăsta de Victoraş, care a pus-o pe Kövesi şef la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)? Nu, noi nu ne facem ”frate cu dracu’, să trecem puntea”, să fie clar, pentru că asta cu dracu’ şi aia cu …aia, ”capul plecat sabia nu-l taie” sunt “cele două proverbe fatale din istoria poporului român”! (vezi file audio* 13crin-a3-1fa-te frate cu dracu si capul plecat nu sunt bune8apr) Aşa glăsuit-a Crinuţu’, pe Antena 3, pe 8 aprilie 2013! Să fie clar, bre! Noi, liberalii, niciodată, niciodată, nu vom fi “frate cu dracu’”! Clar? Nici măcar cu tată-său! Că, nu degeaba a spus această zeiţă a dreptăţii sociale, cu voce patetic plângăcioasă (câteodată, plânge pe bune, la televizor, auto-impresionată de propria bunătate), această Atena a virtuţii pensionare (pe care o gestionează cu sârg, pusă de Crinuţu’ ministru a nu ştiu ce), această Maria ot Câmpeanu, încă din 15 octombrie 2012, că, da, da, facem orice să scăpăm de Băsescu, da, “ne aliem şi cu dracu’” cât cuprinde! (vezi file audio aici* 12campeanu-1ne aliam si cu dracu ca sa dam jos guvernarea15oct).

Păi, stai, stai, bre, Crinuţu’ are dreptate! Şi Maria ot Câmpeanu are! Clar, nu ne facem “frate cu dracu’”, bă, proştilor! Dar, o alianţă aşa mică, pitică, subţirică şi minionă, putem face, nu? Să dăm Tiranu’ jos, bre! Vino încoace Frunzăverde, vino încoace la PNL, Stănişoară, veniţi boieri PDL dumneavoastră, aici, la loc călduţ, că ţipăm noi liberalii de ne plesnesc bojocii: “NU, nu, nu, frate cu dracu’, doar o alianţa cu el”! Aţi înţeles! Dar, cât de proşti să fie unii să voteze aşa ceva? Exact atât de proşti!

Apropo, cică sunt alea două proverbe fatale pentru poporului român! Să mori de râs! Dar, ăsta: “cu curu’ în două luntri”? Asta vă spune ceva, măi iubitorilor de PNL în USL, radical luptători anti-Băsescu? Voi, când aţi votat USL ca să-l goniţi pe Băsescu şi pe acoliţii lui din PDL de la putere, ăia care au distrus România, ştiaţi că grămezi din ei sunt în partidul lui Crinuţu’? Nu numai că ştiaţi, dar i-aţi şi votat pe PDL-iştii din PNL urlând ca apucaţii, pe la mitingurile Crinuţului împotriva PDL! Ştiaţi că sunteţi aliaţi cu dracu’, dar, în niciun caz, frate cu el, că e fatal? Adică, ştiaţi că sunteţi foarte, foarte proşti? Vai, cum jignesc eu electoratul! Hai, că vă mai dau!

Relu Fenechiu şi sinceritatea prostului…pardon, a hoţului…scuze, a liberalului!

Hai, măi, oameni buni că veni Relu! Relu Fenechiu, băiatul ăla frumuşel, pe Pro TV, pe 21 aprilie, ministrul transporturilor din echipa lui Crinuţu’, ministrul ăla cu dosar penal în instanţă, că la proşti numai miniştri din ăştia să dai! Veni el şi, întrebat fiind dacă este vinovat pentru ce zice dosarul ăla din instanţă, dacă a comis faptele pentru care este acuzat, a răspuns dumnezeieşte: “Niciun hoţ nu spune că a comis o faptă!” (vezi aici file audio* 13fenechiu-pro tv-1niciun hot nu recunoaste ca a furat21apr). Aşa este Relule şi tu, clar, nu eşti frate cu dracu’, doar cu Maria ot Câmpeanu şi aliat cu Victoraş Ponta! Aoleu, stai aşa, că abia cum îmi dau seama ce voia să zică biata doamnă Câmpeanu când a “comis” cuvintele “aliat cu dracu’”! Că, doar liberalii sunt aliaţi cu PSD şi Victoraş Poantă, măi! Vedeţi, chiar şi eu mă simt, câteodată, prost, dragii mei!

Băsescu pleacă la Bruxelles! De tot! Pardon, de tont, ăla care zice!

Noroc că scăpăm de Băsescu, fiindcă nişte idioţi au lansat, pe 21 aprilie, zvonul că Băsescu ar fi în cărţi pentru funcţia de Secretar General NATO, după ce mandatul extins (până în iulie 2014) al actualului Secretar General, danezul Anders Fogh Rasmussen va expira! Acum, lăsând la o parte fantasmagoria că Băsescu ar putea fi vizualizat, chiar si pentru o secunda, în această poziţie de puterile NATO, fie şi într-o clipă de delir, rămâne întrebarea: Cât de prost să fii ca să lansezi o asemenea idioţenie? Sau, atenţie, cât de deştept, căci există şi varianta asta?

Eşti prost lansând aşa ceva, fiindcă arăţi că nu ştii ceva esenţial legat de ce ai lansat: pentru a fi Secretar General NATO, trebuie să îndeplineşti câteva condiţii obligatorii, pe care Băsescu nu le îndeplineşte. Cea mai simplă dintre ele este să vorbeşti fluent limba franceză, limbă de contact şi de lucru la NATO, alături de engleză! Au fost mari personalităţi europene, care au ratat funcţia şi din această cauză (printre altele), cum a fost Uffe Ellemann-Jensen, în 1995. Engleza şi franceza sunt limbile NATO, trebuie ştiute fluent amândouă de către Secretarul General (dacă mergeţi pe site-ul NATO şi accesaţi luările de cuvânt mai importante ale Secretarului General sau transcrierile conferinţelor sale de presă, veţi vedea că sunt  alcătuite din porţiuni vorbite în cele două limbi, în aceeaşi intervenţie sau în funcţie de limba în care i se adresează întrebarea)! Şi, după cum ştim cu toţii, Băsescu este un francofon înrăit! Fără a ne aminti de engleza lui shakespeariană!

Funcţia de Secretar General NATO revine europenilor, în timp ce americanii deţin toate comandamentele militare de bază ale Alianţei. Acum, Băsescu era tratat ca un paria în Europa, înainte de suspendarea cretinoidă, din vara trecută, prin care doi impotenţi intelectual, Crinuţu’ şi Victoraşu’, au ruinat speranţele românilor de a-l vedea plecat din post pe Băsescu! Abia după suspendarea ratată şi după ce Europa a văzut cu cine are de a face în România, Băsescu şi-a redresat, oarecum, relaţia cu liderii europeni.

Dar, de ce poate fi şi deştept cel care a lansat zvonul cu privire la candidatura lui Băsescu? Simplu! Dacă vrei să loveşti în România, lansezi un astfel de zvon! Băsescu nu va fi niciodată în cărţi, pentru a ocupa o asemenea funcţie! Dar, în Europa, se alcătuiesc acum aliniamente pentru campanie şi lobby, prin care ţările cu şanse în a-şi impune candidatul la funcţia cu pricina se poziţionează, deja, în bătălia pentru Secretar General NATO! Or, orice ştire în presa din România, cu privire la o candidatură a lui Băsescu, este interpretată în Vest ca o ştire pe care Băsescu şi-a confecţionat-o singur, pentru că vizează postul şi doreşte să creeze o presiune, în acest sens, asupra decidenţilor majori din NATO.

Pentru Băsescu înseamnă o lovitură puternică pentru că îi afectează reputaţia (câtă are) şi relaţia, de bine, de rău, revigorată, cu liderii europeni. De aici şi reacţia vehementă a purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, care  a negat imediat ştirea că Băsescu ar viza postul de Secretar General NATO! Pentru România, zvonul candidaturii lui Băsescu este rău, fiindcă, oricât nu l-am agrea noi pe Băsescu, a fi percepută ca ţară în care liderii se angajează în bătălii pentru funcţii de neobţinut, pe plan internaţional, dă o imagine de imprevizibil şi neseriozitate, ce nu poate fi decât de prost augur în relaţiile României cu exteriorul!

Ce să mai zic de unii analişti de la noi, care susţin că zvonul cu pricina a fost lansat de susţinătorii lui Băsescu! Cât de prost să fii! Oricum, Crinuţu’ a rezolvat-o şi pe asta când a spus, spre deosebire de Victoraş (mai sprinten la minte decât Prea Dormitul), că nu doreşte să-l vadă pe Băsescu Secretar General NATO! (vezi file audio* 13crin-4nu-l vrea pe basescu secretar general nato21apr) Acum, Băsescu este preşedintele ales de două ori de electoratul din România! Să spui tu, ca demnitar al statului, că nu vrei ca preşedintele în exerciţiu al României, oricât l-ai urî şi oricât de mult ar merita ura ta, să deţină cea mai importantă funcţie civilă în NATO, arată exact profilul de om politic pe care îl promovează ditamai preşedintele Senatului în România! Pentru asemenea poziţie, în orice ţară europeană, ar fi plecat a doua zi din viaţa politică! La noi, la proşti, e chiar iubit pentru asta! Jos Băsescu!

Corneluş Dobriţoiu mai vrea o dată! Ce “mama mă-sii de situaţie”!

Apropo, dar de Corneliu Dobriţoiu, acest liberal simpatic, ce ziceţi! Ba a uitat să treacă, în declaraţia de interese, pe vremea când era ministrul apărării, oarece contracte încheiate de firma soţiei sale cu statul şi a explicat angelic: “Am făcut o rectificare a declaraţiei de interese pentru că într-adevăr – este vina mea – am omis să trec aceste lucruri. Eu nefiind om de afaceri, am omis…” (vezi http://www.rtv.net/declaratie-de-interese-cu-omisiuni-dobritoiu-a-uitat-de-contractele-sotiei-incheiate-cu-statul_75628.html). Ba a ajuns la DNA, pentru atribuirea unei locuinţe de serviciu confirmând că asta nu îl împiedică să vrea să fie din nou ministru al apărării: “Am început ceva acolo (la Ministerul Apărării – n.red.), cunosc foarte bine instituţia şi, categoric, am vrut să continui. Cred ca toţi au avut dosare, şi premierul, săracul, are. Dar, într-o ţară democratică, trebuie să primeze prezumţia de nevinovăţie”. (vezi http://www.ziare.com/corneliu-dobritoiu/ministrul-apararii/fostul-ministru-dobritoiu-la-dna-unii-se-tem-sa-nu-ajung-la-aparare-1230382).

Hai, că nici ăsta nu e “frate cu dracu’”! Dar, ce-mi place mie la liberalii ăştia e că mustesc de inteligenţă. Ia, uitaţi, ce le zicea Mare Generalu’ Dobriţoiu, ditamai ministrul apărării, cadrelor militare disponibilizate din Timiş, la 8 iunie 2012! Ţineţi-vă bine: “Să nu dea Dumnezeu să nu înceapă vreo nebunie de-asta, fiindcă vom fi în aceeaşi situaţie, mama mă-sii, istorie ciclică, în aceeaşi situaţie ca înainte de primul război mondial şi de-al doilea război mondial, când românii au murit ca muştele. Dar, atunci mai aveam ceva, atunci, cel puţin, aveam un corp de cadre, care…un corp de elită…care era foarte bine relaţionat, foarte bine perceput şi la nivelul societăţii civile. Vă aduceţi aminte şi mariajele erau o problemă destul de complicată, care trebuia să învingă sentimentele, uneori, ca să-i asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! (Vezi file audio* 12ministru dobritoiu8jun_001).

Cum! Ministrul Apărării, el, care trebuie să insufle încredere în armata română, ne anunţă că, la o adică, pe vreme de război, ne ia aliatul doamnei Câmpeanu la el acasă? Şi, noi am murit ca muştele în cele două războaie mondiale? Adică, atât de proşti am fost? A, sigur că am murit, că în război se cam moare, “mama mă-sii”! Dar, “ca muştele”? Om fi fost prost organizaţi, cu lideri corupţi, dar, sub Regi şi Dumnezeu, după primul război mondial, am făcut România Mare! Iar, după al doilea, prin jertfa armatei române am păstrat ce se putea din acea Românie, pândită din toate părţile! Se încadrează asta la “am murit ca muştele”?

Dar ştiţi de ce era ceva de capul nostru pe vremea aia? Fiindcă, atunci, ofiţerii armatei române nu se puteau însura decât cu fete care aveau zestre! De-aia! La aşa ceva se referă Dobriţoiu când vorbeşte de “mariajele” care trebuia să “asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! Prin ricoşeu, e clar că asta e soluţia şi astăzi! Cel puţin, aşa reiese din “magistralul” discurs! Ba, dacă mă întrebaţi pe mine, acum mai abitir ca atunci! Ce să mai zic de faptul că rezultă din acelaşi discurs că nu mai avem cadre militare, de vreme ce diferenţa dintre atunci şi acum este că atunci “aveam un corp de cadre”!

E, ăsta a fost ministrul liberal al apărării şi mai vrea o dată! Acum, eu nu zic că toate cele de mai sus nu pot fi spuse în ţara libertăţii de exprimare, unde ai voie să fii inclusiv prost! Dar, să le spună ministrul apărării? Wow! Ce ziceţi de situaţia asta, “mama mă-sii”, măi, votanţilor USL! Că tare simplu este să ajungeţi ministru ca Dobriţoiu, la liberali! Tot ce trebuie e să absolviţi cursul scurt de prostit proşti, care se predă în mai toate oraşele importante din lume. Uite un astfel de curs, predat în aer liber, în Times Square, New York! Se zice că l-ar fi absolvit şi Dobriţoiu, coleg de promoţie cu Crinuţu’!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!