Iohannis în SUA. Securiști și Diplomaţi. Reţeta Vizitelor Istorice.

Reţeta vizitelor istorice e simplă. Șeful statului merge undeva, nu contează unde. N-are importanță că îl cheamă Ceaușescu, Iliescu, Băsescu sau Iohannis. Iei o mână de securiști proști, de regulă consilieri, ziariști, moftangii, sinecuriști, vivandiere politice, molohi, șmenari ieftini, analiști de poncifuri, vătafi de ziare și televiziuni, intelectuali contrafăcuți în retortele Securităţii, dar recunoscuți în ţară și afară, din suita inevitabilă și tutelară a prezidentului și amesteci bine cu tămâia unsuros-insidioasă a lingușelii fetide tipice profilului moral al românului etern. O să-ţi iasă un amestec de gargară oțioasă și infectă, cu care românii se spală, pe faţă, în fiecare zi, de când i-a strămutat Dumnezeu pe pământ. Nu vor altceva, iar între Caracal și Săpoca se dedulcesc cu astfel de delicatesă la umbra televiziunilor omnisciente și obediente faţă de zeii Securităţii. Deși, unele dintre ele se sfădesc, de ochii lumii, cu așa-zisul Stat Paralel, trudind din greu pe tarlaua acestuia.

O vizită de pomină

Dacă vizita este în SUA, așa cum s-a întâmplat pe 20 august 2019, atunci corul tragoi-lor de serviciu ridică osanale poleite celor doi președinţi, Trump și Iohannis. În același timp, înjură la unison Rusia și pe adversarii politici ai președintelui român, deferiți oprobriului public ca agenți ai Moscovei, rusofili periculoși, neam de trădători și vânzători de ţară, sub pecetea Răsăritului agresiv și antiromânesc! Securitatea are nevoie de un inamic teribil, pentru a-i ţine pe proști sub obroc, apărându-i de acel pericol imaginar, Rusia. Schema a fost folosită cu succes de Ceaușescu. Românii sunt mai ușor de controlat dacă ești apărătorul lor. Și, dacă îi controlezi, ești omologul puterii americane în România. Adică, stăpânești o ţară cu susținerea americană, susținere pe care o cumperi ușor, cu miliarde de dolari daţi pe arme inutile, ca să ne apărăm de ruși. În curând, vor veni și gazele lichefiate americane, deși nu avem nevoie de ele, cum nu avem nevoie de sistemele Patriot (hei, aici am încurcat-o; abia după această afirmație, voi putea fi catalogat cu și mai multă tărie drept KGB-ist, luptător pentru distrugerea României de la gura căreia smulg eu dumicatul Patriot)!

În acest context, ce ar fi dacă ai avea proasta inspirație să reciți, pe vreun ecran de televizor din România, cu prilejul unei astfel de vizite, câteva versuri din nemuritorul american Walt Whitman, din Fire de Iarbă? De pildă, poezia Unui Președinte! Adică, să te adresezi unui președinte al Americii, oricare, eventual unuia care minte de îngheață apele, care maimuțărea pe oamenii cu dizabilități (în plină campanie electorală), care consideră presa inamicul public numărul unu sau care, mai recent, vrea să cumpere Groenlanda de la danezi, cu următoarele cuvinte:

“Tot ce faci și ce spui nu-s pentru America/ decât minciuni sforăitoare,/N-ai învăţat nimic de la natură – de la politica Naturii n-ai deprins amploarea, drumul drept și nepărtinirea (…)” (Walt Whitman, Fire de Iarbă, Editura Tineretului, București, 1958, p.89).

Vă spun eu ce ar fi! Ai fi martelat pe toate televiziunile de știri ca spion stalinist, bolșevic, putinist, you name it. Patrioții securiști ai lui Iohannis veghează din greu la apărarea patriei. Ca trădător rusofil, ce mă aflu, nu mă pot împiedica să nu revizitez cuvintele Prințului din piesa unui oarecare “insignificant” rus, Dostoievski, cuvinte ce descriu perfect starea de agregare a acestor imbecili, puși pe căpătuială din lingușeli inepte și turpitudine fetișizantă, într-o ţară locuită de proști:

“De altfel, trebuie să știi că nu poate fi nimic mai comod decât să trăiești cu proștii și să zici cum zic ei: e mult mai convenabil! Accept orice, sunt de acord cu orice, numai să-mi fie mie bine, iar de-alde noi sunt mulţi, și noi într-adevăr ne simțim bine. Totul poate pieri pe lumea asta, numai noi n-o să pierim niciodată. Lumea întreagă ar putea să se ducă de-a berbeleacul, noi însă o să ieșim deasupra, ca untdelemnul pe apă!” (F.M.Dostoievski, Umiliți și obidiți).

Și Securiștii ies! Se plimbă prin SUA! Și îi învață pe proști cum e cu politica înaltă. Despre vizita din acest an a lui Iohannis, în SUA, aș putea să scriu un roman de o mie de pagini. Nu am timp și nici chef. Așa că acest text nu va excela în explicații, dar va fi perfect accesibil cititorilor inteligenți și avizați, care vizitează constant acest blog. Cititorilor ocazionali le recomand să-și ia informațiile de la consilierii prezidențiali de politică externă. Unii dintre ei sunt foarte activi în mediile jurnalistice! Sau direct de la Securitate!

Să le luăm pe rând! Vizita lui Iohannis în SUA are trei motivații principale: 1. consolidarea poziţiei de ambasador la Washington pentru Maior (ghici de ce?); 2. întărirea relației dintre Securitate și puterea politică din SUA, prin intrarea primei pe piaţa electorală americană (pentru prima oară și extrem de riscant pentru România); 3. simularea asigurării unei platforme de câștigător în alegeri pentru Klaus Iohannis, pe care Securitatea a încetat să-l mai sponsorizeze politic, păstrându-l, totuși, printre opțiunile sale valabile de câștigare a alegerilor în România, în caz că opțiunea favorită se dovedește neconvingătoare (ghici care-i aia?). Nu voi aborda motivațiile vizitei în SUA. Mă interesează, aici, doar ce a obținut președintele nostru din întâlnirea cu Trump! Iohannis a nuanțat, pe 6 august 2019, o agendă penibil de vagă, încropită pe genunchi, pentru o vizită agreată de americani în ultimul moment, la solicitarea lui Maior:

Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic. Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Iohannis, sesizând șubrezenia programului convenit între cele două părţi, a adăugat, pe 13 august 2019, strict pentru fraierii din ţară, o temă foarte senzitivă pentru români, și anume problema ridicării vizelor pentru cetăţenii noștri care călătoresc în SUA: “Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creștere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se miște un pic lucrurile” (https://www.stiripesurse.ro/klaus-iohannis-discutii-informale-cu-presa-presedintele-a-facut-dezvaluiri-despre-vizita-la-washington-de-saptamana-viitoare_1374869.html).

Băieţii lui Trump au fost la fel de evazivi ca în comunicatul lui Iohannis, din 6 august, anunțând tot atunci:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. The two leaders will discuss how best to meet the many shared security challenges facing the United States and Romania and ways to advance fair and reciprocal trade and energy partnerships. The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romania’s membership in the North Atlantic Treaty Organization. The President looks forward to celebrating these important anniversaries with President Iohannis”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Acum, pentru a discuta nimic, despre “cum să avansăm parteneriatul corect în materie de comerț și energie” sau cum să “celebrăm” împreună “30 de ani de la căderea comunismului și 15 ani de la intrarea României în NATO”, chiar nu e nevoie să cari ditamai președintele României peste Atlantic. Mai ales că, odată ajuns acolo, pe tărâm american, am remarcat cu toții că nu am asistat la nicio celebrare. Era suficientă o întâlnire la nivel de secretari de stat, în Centrala MAE sau la Departamentul de Stat și desenarea unor afișe comemorative de pus pe site-ul celor două ambasade. Aţi putut remarca ușor că americanii nu au zis nimic despre ridicarea vizelor pentru români. Să ne amintim că, la precedenta vizită a lui Iohannis în SUA, din 2017, în faţa ziariștilor, președintele român avea impresia că a discutat problema vizelor cu omologul său, iar Trump habar nu avea că așa ceva s-ar fi întâmplat. De altfel, CNN observa fără menajamente, pe 20 august 2019 (reluând relatarea din 2017), cu puţin înainte de întrevederea celor doi președinţi, că, în 2017, Trump și Iohannis s-au aflat în dezacord cu privire la dacă au discutat sau nu problema vizelor:

Trump, Romanian president disagree on whether they discussed visa waiver program”. (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html) (https://edition.cnn.com/2017/06/09/politics/klaus-iohannis-trump-visa-waiver-exchange/index.html).

Dezacordul deriva, evident, din refuzul categoric al americanilor de a discuta acest subiect, atât de important pentru Iohannis, din perspectiva campaniei sale electorale, pentru al doilea mandat. Iată de ce, administraţia Trump a acceptat să simuleze o abordare a subiectului, de această dată, în 2019, dar fără nicio șansă de rezolvare favorabilă a sa, după cum remarca CNN cu mult tâlc:

“Officials were asked by a reporter on the call whether there would be a decision this week as to whether to accept Romania in the visa waiver program. An official said they expect it to be discussed Tuesday, but that it will only happen when Romania meets the requirements of the program.” (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html).

Practic, CNN anunţa că rămâne exact ca până acum. România va intra în programul de ridicare a vizelor “când va îndeplini condițiile”. Bun, pentru a afla asta, nu aveam nevoie de o întâlnire Trump-Iohannis! Mai mult, o întâlnire Trump-Iohannis, înaintea căreia Iohannis anunță că va aborda problema vizelor cu președintele american și care se termină fără evoluții semnificative, în rezolvarea problemei enunțate de președintele român, este profund păgubitoare politic pentru acesta. Mai bine nu anunți nimic, dacă tot e să primești nimic!

Protocolul, bată-l vina!

Înainte de a face câteva precizări suplimentare, legate de problematica ridicării vizelor, hai să stabilim nivelul/rangul vizitei lui Iohannis în SUA. E simplu. Rangul vizitei este dat de câțiva parametri: durata vizitei, ceremonial de primire la Pentagon sau Casa Albă, găzduire protocolară la Blair House, lunch/dinner la White House sau Department of State, etc. Cele mai importante, în rang, conform protocolului, sunt vizitele de stat și cele oficiale. Mai pot fi vizite de lucru oficiale, vizite de lucru și vizite particulare. Cel mai simplu e să vezi din comunicatul oficial al White House ce rang a avut vizita lui Iohannis. Ghici ce? Comunicatul Casei Albe nu zice nimic de rangul vizitei. Spune, pe 6 august 2019, acolo unde folosește termenul “vizită”, doar atât:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. (…) The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism (…)” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Oare, de ce nu zice nimic de rangul vizitei? De-aia! La vizita lui Iohannis, din 9 iunie 2017, comunicatul White House, din 31 mai 2017, preciza foarte clar: “President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on June 9, 2017, for a working visit.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-president-klaus-iohannis-romania/).

Așadar, Iohannis a fost în SUA, în 2017, într-o vizită de lucru, cam spre capătul de jos al rangului protocolar.

În 2019, merge în vizită pentru o zi, nu are niciun ceremonial de primire, niciun lunch/dinner, nicio găzduire la Blair House și nicio precizare în comunicatul Casei Albe cu privire la rangul vizitei. În cel mai bun caz, avem de-a face cu o vizită particulară, cam ultima din taxonomia vizitelor la Casa Albă. Așadar, o vizită inferioară celei din 2017.

Pentru comparație, pe 18 septembrie 2018, Trump l-a primit pe președintele Poloniei, Duda. Iată precizarea din comunicatul Case Albe, din 28 august 2018, care anunţa vizita președintelui polonez:

“President Donald J. Trump and First Lady Melania Trump will welcome President Andrzej Duda and First Lady Agata Kornhauser-Duda of Poland for their first official visit to the White House on September 18, 2018. The visit takes place as Poland celebrates the centennial year of the recovery of its independence and just over a year since President Trump’s historic visit to Warsaw on July 5 and 6, 2017. President Trump and President Duda will address ways to strengthen the United States–Poland strategic partnership and plan to discuss topics of mutual interest, including trade, military, and security matters.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-official-visit-president-duda-poland/).

Așadar, președintele Duda mergea la Washington, în septembrie 2018, într-o vizită oficială, a doua ca importanță, în taxonomia vizitelor la Casa Albă! Să remarcăm, mai întâi, că Iohannis își termină mandatul de președinte al României fără să spere că ar putea vreodată să se apropie de rangul vizitei în SUA, din 2018, a președintelui polonez. De asemenea, să observăm când avem vizite istorice, în cazul relației cu America. Spun americanii când sunt istorice, în comunicatele lor. Inutil să mai precizăm că Trump a mers în Polonia în 2017 și merge și acum, pe 1 septembrie 2019! Pe la Iohannis nu cunosc să fi mers Trump, vreodată!

De ce este importantă comparația cu Polonia și cu președintele Duda? Fiindcă așa ne vom da seama mai ușor ce a obținut Iohannis de la Trump, în timpul vizitei din 20 august 2019, și cine este Iohannis în raport cu Trump. Adică, ce este România, reprezentată de un Iohannis, în relaţia cu America! Dincolo de informarea pe care ne-o fac imbecilii năimiți ai Securităţii, pe la oficinele de propagandă ieftină, la care cască gura și ochii românii. Să revenim la obiectivul lui Iohannis de a obține o dezvoltare favorabilă, din partea lui Trump, cu privire la regimul de vize aplicat cetăţenilor români care călătoresc în SUA.

Vize pentru Paradis

Românii au nevoie de viză pentru a merge în SUA. În general, cu câteva excepții, ţările Uniunii Europene nu sunt supuse regimului de vize pentru America. Există așa numitul Visa Waiver Program (VWP) sub legislaţie a Congresului. Această legislaţie a fost dezvoltată prin Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act (2012) a legislativului federal, sub autoritatea Departments of Homeland Security (DHS), permiţându-se cetăţenilor unui număr de ţări să călătorească, în anumite condiţii, fără viză, în SUA. Aceste ţări sunt admise în VWP. Cu excepția Croației, care a aderat abia în 2013 la UE, toate ţările UE sunt ori în categoria statelor care nu au nevoie de viză, ori în așa-numitul grup de ţări road map countries, adică ţări luate în considerare pentru a fi incluse în VWP, dar care nu au ajuns încă acolo: Polonia, România, Cipru, Bulgaria.

Așadar, cum poate o ţară să facă parte din VWP? Trebuie să îndeplinească, în mare, trei condiţii esențiale: 1. Să nu prezinte vreun pericol la adresa securității SUA; 2. Cetăţenii să aibă pașapoarte biometrice; 3. Să se încadreze într-un anume număr de respingeri ale cererilor de viză pentru călătorii în SUA, din partea Departamentului de Stat, pentru cetăţenii non-imigranţi din ţările respective (visa refusal rate). Practic, DHS oprește intrarea în VWP a oricărei ţări în care rata de respingere a cererilor de viză pentru America depășește 3% din numărul total de solicitări. Atenţie, respingerea cererilor de viză este o chestiune foarte subiectivă, care ţine de ofițerii consulari americani. Mai mult, dacă un om, care aplică o dată pentru viză, primește refuz, și, apoi, mai face o solicitare sau mai multe, chiar în același an, acele solicitări vor fi adăugate la numărul de respingeri totale, deși este vorba de aceeași persoană, ceea ce va încărca rata de respingere, visa refusal rate!

Ghici ce? În anul de grație 2012, senatorii Barbara A. Mikulski (D-Md.) și Mark Kirk (R-Ill.) au introdus Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, care permite Secretary of Homeland Security să modifice condiția americană pentru eliminarea vizelor, de la 3% la 10% pragul pentru visa refusal rate, relaxând în acest fel grila de acceptare a unei ţări în VWP (decizia cu privire la o anume ţară este prerogativă absolută a Secretary of Homeland Security, care este membru al guvernului american)! (http://www.heritage.org/research/reports/2012/01/visa-waiver-program-modernization-for-prosperity-and-security). Asta înseamnă că o ţară poate fi primită în VWP dacă visa refusal rate nu depășește 10%, în cazul în care Secretary of Homeland Security ia decizia de a nu menţine pragul mult mai restrictiv de 3% pentru visa refusal rate.

Dacă ne uităm la anul fiscal american 2016, procentul de respingeri ale vizei (visa refusal rate) pentru Polonia era de 5,37% și pentru România de 11,43%. (https://travel.state.gov/content/dam/visas/Statistics/Non-Immigrant-Statistics/RefusalRates/FY16.pdf). Bun! Ia să vedem cum convingem pe Secretary of Homeland Security să ne ia în considerare pentru o relaxare a condiționalității legate de visa refusal rate? Cam asta ar trebui să obțină Iohannis de la americani, când spune că va ridica problema vizelor în discuţiile cu aceștia. Același lucru ar trebui să-l obțină și președintele Poloniei. Sigur, cineva ar putea remarca diferența dintre România și Polonia la capitolul visa refusal rate, polonezii stând mult mai bine! Esenţial este, și într-un caz și în celălalt, să se obțină de la partea americană cea mai favorabilă condiționalitate în materie de visa refusal rate. În plus, e posibil ca faţă de 2016, an pentru care eu am date, visa refusal rate pentru România să mai fi scăzut.

Atenţie la formulările din așa-zisul spaţiu al specialiștilor români, care susţin sus și tare că problematica ridicării vizelor este o chestiune ce ţine exclusiv de Congresul SUA, iar administraţia, în cap cu președintele SUA, nu are niciun rol! Aceste formulări au ca menire să ascundă eșecul oricăror negocieri, la nivel de președinte sau guvern, cu americanii, pe tema vizelor. Explicația avansată ar fi aceea că prerogativele modificării statutului vizelor ţin exclusiv de Congres, iar președintele SUA, cu care negociază echipa președintelui României, ar fi neputincios. Nimic mai fals, cum am arătat deja. Este adevărat că legislaţia referitoare la vize este dată de Congres, dar Secretary of Homeland Security, cel care poate modifica major condiționalitatea legată de visa refusal rate, în interiorul legislației în vigoare, este membru al guvernului american, direct subordonat președintelui SUA.

Dar, hai să analizăm, în oglindă, cazurile polonez și românesc. Mai întâi, Polonia. Păi, legislaţia introdusă de senatorii Barbara A. Mikulski și Mark Kirk avea menirea tocmai să faciliteze introducerea Poloniei în VWP. Încă din 27 mai 2011, președintele Obama scria celor doi senatori:

I also share your support for Poland and disappointment that this close NATO ally has been excluded from the VWP to date.  Poland’s strong and steadfast support during our missions in Iraq and Afghanistan demonstrates the deep alliance we have forged and the close partnership between our two countries.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2011/05/28/text-letter-president-regarding-poland-and-visa-waiver-program).

Președintele Obama “împărtășea susținerea” pentru cei doi senatori, în demersul lor de a crea o platformă legislativă pentru ridicarea vizelor, în cazul Poloniei. Polonia nu a stat degeaba în acești ani și, pe 12 iunie 2019, cu câteva săptămâni înaintea vizitei lui Iohannis în SUA, președintele Trump primește la Casa Albă, în prezența președintelui Duda al Poloniei, următoarea întrebare:

Q    Mr. President, when do you fulfill your promise to remove visa requirement for the Poles?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

După cum se vede, Trump a promis Poloniei înlăturarea vizelor! În aceeași zi, în conferinţă de presă Trump-Duda, Secretary of Homeland Security, Kevin K. McAleenan, a anunţat semnarea unui document crucial pentru accelerarea procesului de ridicare a vizelor pentru Polonia:

“Welcome, President Duda. Good to see you and your team. We have a very strong counterterrorism and law enforcement information-sharing partnership with Poland, and we’re going to strengthen that today with the signing of the Preventing and Combatting Serious Crime Agreement.  It’s one of the key steps moving forward in our visa waiver relationship. So it’s good to be here, and look forward to that progress.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-expanded-bilateral-meeting-president-duda-republic-poland/).

Practic, America a semnat cu Polonia un Acord de Prevenire și Combatere a Infracţiunilor Severe, tocmai pentru a facilita relaxarea condiționalității legate de visa refusal rate de către ADMINISTRAŢIE! Iată, pași concreți înfăptuiți de cele două administrații pentru a deschide calea cetăţenilor polonezi spre o Americă fără vize.

Vize cam de câte parale faci

Hai să vedem ce a făcut Iohannis, în tema trâmbițată a vizelor pentru America! După ce a anunţat că va ridica problema la întâlnirea cu președintele Trump și după ce presa americană a anunţat că nu se va obține nimic pentru România, în acest domeniu, Iohannis transmite jurnaliștilor care l-au însoţit în America, chiar pe 20 august, după ieșirea de la președintele american:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus IohannisPreședintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis cu privire la vize <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Vă puteţi imagina așa ceva? Iohannis ne informează, cu zâmbetul pe buze, nonșalant și plin de serenitate ca un porumbel călător, că de vize se ocupă “specialiștii”!!! Păi, dacă se ocupă specialiștii, domnule președinte, de ce ai anunţat că vei ridica chiar tu problema vizelor în discuţia cu președintele Trump? Sau, mai simplu: ce cauți, dom’le, la Washington? L-ai auzit vreodată pe președintele Poloniei spunând, după o întrevedere cu Trump, că de problema vizelor pentru polonezi se ocupă “specialiștii”? Nicio apăsare pentru românii spectatori la “vizita istorică”! Niciun comentariu al presei securiste cu privire la această indolență de neiertat și dispreț cras faţă de cetăţenii români, împinși în brațele “specialiștilor”, aceiași Securiști a căror singură preocupare este cum să controleze România mai abitir și mai fructuos pentru ei.

Să mai adaug că în ambele formule de declarație comună americano-română (în limbile engleză și română), slobozite cu acest prilej, spre prostirea proștilor din România, problema vizelor este expediată găunos și lapidar, exact în ultimele două rânduri ale documentului:

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump) (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Și atât! Adică, dragi proști din România, ce-ar fi să vorbim despre altceva? Exact așa s-a comportat Trump cu Iohannis, în discuţia in-house cu jurnaliștii, care a precedat întrevederea propriu-zisă cu penibilul președinte român:

“Q    What do you think about the visa (inaudible)?

PRESIDENT TRUMP:  Well, thank you very much, everybody.  It’s an honor to be with the President of Romania, who’s highly respected and done a great job.  And I hear there’s a little political season going on in Romania, but I would imagine you’re going to do very well because you’re very talented, you love the people.

And we’ve had a great relationship with Romania.  The United States and Romania have gotten along better than ever before.  So, I want to thank you for that.

And we have a big trade business going on, to be honest with you.  We have — we do a lot of trade with Romania, and they’re very talented peopleWe buy, they buy.  And you have a lot of Romanian people in the United States, very importantly.  And they’re tremendous people.  They work very hard.  Very, very successful”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Practic, la întrebarea jurnalistului cu privire la ridicarea vizelor, Trump se face că nu aude și se lansează în mica lui retorică stahanovist-batjocoritoare, prin care survolează subiectul incomod, fără să aterizeze nicăieri. Trece la “talentele” românilor, îl vede pe Iohannis ca foarte “talentat”, crede că românul o să se descurce bine în alegeri tocmai din cauza asta, dar nici vorbă să răspundă la întrebare.

Jurnaliștii revin și îl întreabă din nou:

“Q    Mr. President, two years ago, you said that including Romania in the Visa Waiver Program is a subject that should be discussed.

PRESIDENT TRUMP:  Yeah.

Q    In this meeting, will you discuss this issue?

PRESIDENT TRUMP:  We’ve spent a lot of time on itWe’ve spent a lot of time discussing it already.  Our countries have been discussing it, and we’re going to — we’re taking it up today in a very important meeting right after this one.

Do you like the idea?  It sounds like you like the idea, right?  The waiver — do you like the idea?  Okay.  No, it’s something we’re thinking about.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat din nou despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Ei bine, de data asta, Trump ia la mișto întreg auditoriul! “Am discutat mult despre asta (…) vom discuta astăzi (…) vă place ideea? Mi se pare că vă place, nu-i așa? Ridicarea vizelor-vă place ideea?” Priviţi faţa derutată a lui Iohannis, care trece de la starea de agregare “împietrită” la zâmbetul tâmp și slugarnic, cu care întâmpină formulările futile ale președintelui american. Priviţi-i poziţia mâinilor de neofit obligat să asiste la predica de beatificare a făcălețului.

În timp ce polonezii încheie documente bilaterale cu americanii, cu încărcătură politico-juridică, pentru a facilita ridicarea vizelor, lui Iohannis i se servesc pastile arhetipale de auto-admirație, pe care le înghite fără să sufle, la fel de obsecvios ca o talpă de bocanc în faţa unui drum asfaltat. Asta este România, pe care v-o vinde Securitatea drept mare partener strategic al Americii. Și ăsta este Iohannis! Punct!

Dar, pe mine, pe mine nu mă laudă nimeni?

Vă spuneam că vizita este doar o simulare de sprijin pentru Iohannis din partea americanilor, abil regizată de Securitate și asupra căreia băieţii lui Trump nu au avut obiecții. Oamenii lui Trump lucrează cu Securitatea, nu cu Iohannis, așa că s-au întrebuințat exact atât cât le-au vorbit miliardele de dolari pe care le-au băgat în buzunar, în schimbul rachetelor Patriot, cumpărate de România pe mâna Securităţii. Poziţia americană este corectă, americanii lucrează cu cine conduce o ţară, nu cu cine pretinde că o conduce. Că Iohannis nu s-a prins cum stă, nu mă miră. O citire atentă și profesionistă a declarației comune, document inutil și presărat cu aberaţii rizibile, indică exact tendinţa americanilor de a-l lăsa în offside pe Iohannis, în perspectiva alegerilor prezidențiale, exact pe acele formulări la care Iohannis ținea cel mai mult pentru campanie. E suficient să vedem ce ar fi vrut Iohannis să existe în declarație, dacă ascultăm atent ce le spune jurnaliștilor, la sfârșitul vizitei, cu privire la ce i-ar fi zis Trump, evident, laudativ:

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România. L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis despre aprecierea lui Trump <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Dincolo de toate truismele banale și inutile, redundant aglutinate în discursul lui Iohannis, despre Afganistan, 2% pentru apărare, Marea Neagră și flancul estic al NATO, vize (am văzut cum), Nord Stream 2 (vom vedea imediat), prezență militară americană permanentă în România (Iohannis crede că noi avem așa ceva), energie, G5 și chinezi, chestiuni reluate de-a valma în declarația comună, cel mai important și dorit de Iohannis, în documentul cu pricina, era subiectul de mai sus. Ăla în care Trump îl laudă pentru lupta anticorupție și apărarea statului de drept în România. Devoțiunea lui Iohannis pentru lene, cuplată cu petulanța concediilor prelungite, au limitat bagajul de realizări ale președintelui la o ladă cu zdrenţe politice, din care este obligat să trăiască în campania pentru prezidențiale. Iată de ce gargara cu privire la lupta împotriva corupţiei și apărarea statului de drept e cam tot ce îi rămâne de răscolit în rigola cu aluviuni pentru prostirea proștilor din ţară.

Un document între SUA și România, în care să fie apreciată nominal contribuția sa la apărarea neamului împotriva corupților și penalilor, ar fi fost cel mai bun material de propagandă electorală, așa cum rezultă și din discursul rostit în faţa jurnaliștilor. Numai că Securitatea nu a negociat introducerea unui astfel de paragraf în declarația comună, iar americanii nu i l-au dat, dacă Securiștii nu s-au întrebuințat în acest sens. Așa că a apărut doar atât, fără trimitere nominală la aportul lui Iohannis:

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

Our excellent law enforcement and anti-corruption partnership is firmly based on a mutual commitment to the rule of law and an independent judiciary, which are strongly supported by the Romanian people. We further stress that good governance forms the basis of our shared security and prosperity.” (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Este ușor de observat că, practic, nu a existat nicio negociere pe text. Securitatea a cerut să se menționeze, în document, lupta anticorupție și cam atât. Textul este pleonastic și tautologia în sine se regăsește în ambele versiuni, română și engleză. Dacă există “un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă”, cum de acestea “sunt puternic susținute de poporul român”? Păi, dacă “angajamentul este reciproc”, adică și din partea poporului american și din partea poporului român, pentru “statul de drept și justiţie independentă”, de ce mai spun, pleonastic, că astea sunt susținute de poporul român? Păi, n-am spus la începutul frazei că și românii și americanii au un “angajament reciproc” pentru a le susține? Și, dacă românii și americanii au “angajament reciproc” de a susține cele două “ctitorii”, de ce le susține, pleonastic, la sfârșitul frazei, doar poporul român și nu și poporul american? La ultima întrebare răspunsul este simplu. Susținerea doar de către români a statului de drept, din finalul frazei, are menirea a arăta că, de fapt, problema cu statul de drept, care are nevoie de susținere, se manifestă numai în România, nu și în America. De aceea susține doar poporul român statul de drept, în finalul frazei, în ciuda angajamentului reciproc, de la începutul ei.

Textul este incoerent și tautologic, din punct de vedere al rigorii diplomatice de negociere, pe paragrafe, astfel încât să se vadă că americanii nu sunt egalii românilor, popor sinistrat în corupție și încălcări ale statului de drept. Securitatea, evident, a dorit un astfel de text și nu a observat incongruențele de redactare. Problema este că, în fraza respectivă, ar fi trebuit să apară aprecierea părții americane pentru eforturile președintelui român de luptă împotriva corupţiei și salvgardarea statului de drept. Acolo, culmea, ca susținător apare poporul român și nu Iohannis. De parcă poporul român ar candida la prezidențiale și nu Klaus, bietul de el! Sigur, cu un mic efort, Securitatea putea să-l bage pe Iohannis în cerneală, pentru afișul electoral! Nu a vrut! Așa că bietului prezidențiabil i-a rămas să povestească oral, către jurnaliști, cât de mult l-a impresionat el pe Trump cu alura de cruciat în slujba actului de justiţie. Asta e, băieţii buni nu au noroc.

Kilogramul de democraţie e ieftin? Da, lichefiată!

Ajunși aici, să mai lămurim un lucru! Securitatea ne-a tot învăţat prin presa de “largă respirație” că, în lumea largă, democratică și civilizată, există o preocupare faţă de modul cum performăm noi, românii, în plan democratic. Ori de câte ori am avut probleme interne, pe această linie, partenerii noștri externi, SUA, UE, au năvălit să ne certe și să ne învețe democraţie. Asta nu e rău, deloc! E chiar bine! Dar, cât de prost să fii, să te dai jos din realismul politic care guvernează spaţiul euro-atlantic? Cât de fraier să fii, ca să conchizi că da, băieţii și fetele de la #Rezist, care demonstrează cu steagul american în brațe, pentru a o da jos pe nefericita doamnă Dăncilă din fruntea guvernului, au înţeles exact pe ce se întemeiază susținerea americană? Chiar există o grijă americană pentru statul de drept din România? Hai să vedem! Eu rămân un mare admirator al poporului polonez, dincolo de obsesia polonezilor, în mare parte justificată, faţă de inamicul lor ereditar Rusia. Dar, știm cu toții că Polonia este, la acest moment, cea mai criticată ţară UE în instituțiile comunitare, pentru derapaje grave de la normele democratice consacrate prin tratatele primare ale Comunităților Europene. Nu mă interesează aici să mă refer punctual la aceste derapaje. E suficient să citim titlul comunicatului Comisiei Europene, cu privire la Polonia, din 3 aprilie 2019: “Rule of Law: European Commission launches infringement procedure to protect judges in Poland from political control” (https://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1957_en.htm).

Adică, s-au lansat, la nivelul Comisiei, proceduri împotriva Poloniei, pentru încălcarea gravă a statului de drept. Astea sunt documente oficiale ale UE. Nu discutăm aici substanţa lor și nici nu interpretăm cine are dreptate. Cum au reacţionat americanii? În plină întâlnire cu președintele Duda, Trump a precizat cu privire la zisele încălcări ale statului de drept din Polonia, pe 12 iunie 2019:

“Q    Mr. President, how concerned are you about backsliding on democracy in Poland?  And will that be a subject of discussion today?

PRESIDENT TRUMP:  I’m not concerned.  I know the President very well.  I know the people and the leadership of Poland very well.  I’m not concerned at all.  By the way, Poland is doing so well and they know if they do backslide, they won’t be doing well like they’re doing right now.

They’ve probably never done better economically.  They’re like us: The U.S. has never done better economically than we’re doing right now.  They don’t want to backslide.  They won’t backslide.  And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?  So that’s important.  So they have to do well.  We have to make sure they do well.  We’re very, very happy with Poland.

You may want to say something about that.

PRESIDENT DUDA:  (Inaudible) someone cheated you.  Sorry.

Q    Excuse me?

PRESIDENT DUDA:  Someone cheated you.  There is no problems with democracy in Poland.  Really.

Q    Thank you.

PRESIDENT DUDA:  Everything is excellent.

PRESIDENT TRUMP:  That’s what I hear.  Okay?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Trump nu are îngrijorări legate de statul de drept în Polonia <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Absolut incredibil! Trump le spune jurnaliștilor că nu are nicio îngrijorare cu privire la derapajul Poloniei în materie de democraţie, atunci când i se pune întrebarea cu pricina. “Polonia se comportă atât de bine”, “ar ști ei dacă merg înapoi” (they know if they do backslide)! Și, cum să meargă înapoi dacă “datorează bani americanilor”? “Fiindcă ei cumpără o grămadă de lucruri de la americani” (And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?)

Președintele Duda intervine și el și îl admonestează pe jurnalistul care întrebase despre democraţia poloneză, atrăgându-i atenţia că a fost indus în eroare (someone cheated you). Trump îl aprobă cum că totul e “excelent” în Polonia. Dar, oare, ce cumpără polonezii de la americani, de nu mai observă americanii încălcarea statului de drept în Polonia? Vă spun eu! Adică, vă spune Trump:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Înţelegeţi, dragii mei, care este  unitatea de măsură pentru democraţia poloneză? Miliardele de dolari plătite pentru gaz natural lichefiat (LNG) american. Noroc că Securitatea și Iohannis nu au nevoie să plătească miliarde de dolari pe gazul lichefiat din SUA, ca să uite americanii că la noi se încalcă statul de drept! Securitatea, dimpotrivă, are nevoie ca SUA să vadă cum se încalcă statul de drept în România, cum proliferează corupții, ca să poată să pozeze în luptător cu abuzurile, fie că luptătorul se cheamă Kövesi, Lazăr sau Iohannis! Iar proștii din România să primească din America mesajul de susținere pentru luptătorii neînfricați cu flagelul corupţiei, ca să știe cine trebuie să conducă ţara!

Of, rușii ăștia periculoși!

Sigur, e bine să ne luptăm și cu pericolul rusesc. Proștii din România sunt foarte sensibili la pericolele de tot felul, care ne pândesc dinspre Moscova. De aceea, pericolul rusesc trebuie întreținut și umflat cât cuprinde și, mai ales, alocat tuturor celor care nu sunt pe placul Securităţii. Sigur, dacă proștii din România nu ar fi atât de proști, chiar și Securitatea ar avea oarece probleme cu umflarea pericolului rusesc. Nu de alta, dar, în aceeași întâlnire cu președintele Duda, din 12 iunie 2019, președintele Trump nu a reușit să întrezărească deloc marele pericol rusesc, de care fac atâta caz, în România, Securitatea, Iohannis și penibilele lor accesorii din mediul jurnalistic și academic. Căci:

“Q    Mr. President, do you consider Russia as a threat to Poland and to Europe?

PRESIDENT TRUMP:  I hope not.  I’ll tell you what: We’re with everybody.  And I hope not.  I think that Russia will treat Poland with respect, just like the rest of the world is treating.  Poland has really built up a great country.  You know, they get hurt, unfortunately, too often.  Right?  Too often.  They’re in the middle of everything.  And when bad things happen, it seems that Poland is always the first one that’s in there.  And it’s unfortunate.

No, I hope that Russia and Poland and Germany and everybody is going to get along.  That’s what I want.  I want everybody to get along.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Rusia nu este un pericol <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Adică, la întrebarea: “consideraţi Rusia o amenințare la adresa Poloniei și Europei”, Trump răspunde nonșalant: “Sper că nu. Și vă spun așa. Noi suntem cu toată lumea”!!! Și: “cred că Rusia va trata Polonia cu respect”!!! Aoleu! Și cu proștii din România, cam toţi de pe-acolo, mai puţin Securitatea, cum rămâne? Dacă pe polonezi, care au o marotă mult mai solid ancorată în realități istorice, cu privire la pericolul rusesc, decât realitatea istorică românească, rușii îi vor trata cu respect, de ce ne-ar hărtăni pe noi? Șșșșșt! Lăsați-o așa! Temeți-vă, în continuare, de Rusia, vă apără Securitatea cu bateriile Patriot și cu scutul de la Deveselu, localitatea aia de lângă Caracal. Locul unde niciun american nu a fost întrebat de Securitate (procurori și ce-or mai fi), care nici nu stă cu ochii pe ei, cu privire la ce le bagă americanilor în pat de-alde confrații lui Dincă and company! Care Securitate nu avea nevoie să-i întrebe, că nici nu știa despre ce este vorba, fiindcă nu Securitatea folosește rețelele de prostituție în ţară și afară, pentru culegere de informaţii și “protejarea statului”, ca pe vremea lui Ceaușescu! Clar! Șșșșșșșt! Apărarea faţă de ruși cere sacrificii, bre!!! Iar Prostia populează România! Din greu!

O conductă pentru Rusia și Germania? What? Ne opunem!

Ajunși aici, doar un lucru v-aș mai spune. Despre energie! Ceva ce apare în declarația comună, de doi lei, americano-română. Un paragraf care arată, încă o dată, ce este capabilă să facă Securitatea, doar pentru a-și asigura susținerea americană în controlul absolut al României. Problema este că Securiștii proști care conduc ţara nu au nevoie să meargă atât de departe în obediența crasă faţă de viziunea americană. Și, totuși, se duc nemăsurat înainte, iar americanii, în mod corect, îi tratează exact așa cum merită: ca pe niște dejecții de rigolă! Sigur, lucrează cu ei, ba chiar foarte bine! Dar nu-i respectă! Securiștilor nu le pasă! Sincer, nici mie! Dumneavoastră?

Iată paragraful cu pricina, din declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Mai mult, americanii au emis un document de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington, cu titlul “President Donald J. Trump Is Celebrating Our Strong Partnership with Romania”, care precizează foarte clar, pe 20 august 2019:

Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, din nou, “România s-a opus Nord Stream 2” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Întrebat, în anemica sa conferinţă de presă, cu jurnaliști români, în legătură cu insolita referire la Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/), Iohannis a răspuns memorabil:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material audio-Iohannis despre Nord Stream 2

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Sincer, nu am nicio problemă că Iohannis, brav cum îl știm și subordonat total promovării intereselor naționale românești, acelea fiind, după capul lui (al Securităţii), să blocheze Rusia în acordurile ei cu Uniunea Europeană, se bate pentru a diminua dependența Europei de Moscova. Mai ales în materie de gaze și energie, în general. Mi se pare o misiune nobilă, Securitatea i-a dat-o, iar el, perfect conștient că lucrează pentru binele ţării lui, o duce la îndeplinire! Bravo, ce să zic? Încă o dată, e super OK!

Să apărăm Europa de ruși și gazul lor!

Așadar, Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/) este un sistem de două conducte surori (încă în construcție, la acest moment), amplasate pe sub Marea Baltică, de-a lungul Nord Stream (sistem de transport gaze existent și funcțional, construit între 2005 și 2011) și prin care Germania va primi cantități sporite de gaz din Rusia. Proiectul a fost demarat în 2015 și este preconizat a fi finalizat în 2019. Dezvoltatorul proiectului este Nord Stream 2 AG, din Zug, Elveția, iar principalul shareholder este PJSC Gazprom din Rusia. Implicate, la nivel de finanțare, sunt companiile ENGIE S.A. din Franţa, OMV AG din Austria, Royal Dutch Shell plc din Regatul Unit-Olanda, Uniper SE și Wintershall Dea GmbH din Germania. Nord Stream 2 are 1200 km (cu 2000 km mai scurt decât traseul de livrare a gazului rusesc spre Germania, cu tranzit de suprafață, prin Ucraina), dublează capacitatea de pompare a gazului, pe care o are Nord Stream 1, până la 110 mld metri cubi pe an. Costul proiectului este 9,5 mld euro. Conductele Nord Stream 2 vor traversa apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei.

Nord Stream II-hartă

Ţările de tranzit la suprafață ale gazului rusesc spre Europa Occidentală vor fi, parțial sau complet, excluse de pe traseul livrării spre Vest și anume, în principal, Ucraina, Belarus, Polonia. Ţările cu pricina spun că asta se întâmplă din rațiuni politice. Rusia spune că vor fi avute în vedere strict rațiuni economice și comerciale și nu a hotărât, deocamdată, excluderea nimănui de la tranzit. Rămâne să vă daţi seama singuri, cum e mai economic să livrezi gaz spre Europa de Vest, din Rusia: pe o rută cu 2000 de km în plus, cu conducte la suprafață, din care fură Ucraina și plătind miliarde de dolari tranzit tocmai ălora care fură din conducte sau să livrezi pe sub Baltică, pe un traseu cu 2000 km mai scurt și cu gazul transportat în siguranţă, fără să plătești un dolar tranzitul de suprafață și fără să te fure nimeni. Rusia livrează, deja, 35% din importul de gaz al Europei. România a considerat constant că livrările de gaz rusesc spre Europa sunt o problemă. Secundând punctul de vedere american, pe 7 martie 2016, România și alte șapte state UE, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia și Lituania, au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, cu obiecții legate de construcția Nord Stream 2 (.https://www.reuters.com/article/uk-eu-energy-nordstream/eu-leaders-sign-letter-objecting-to-nord-stream-2-gas-link-idUKKCN0WI1YV).

Presa poloneză spune că România a încercat să forțeze elaborarea unor regulamente legate de Directiva UE cu privire la gaze, care ar fi putut împiedica finalizarea construcției Nord Stream 2, în perioada când deținea președinția Consiliul UE (prima jumătate a lui 2019). (https://ro.sputnik.md/International/20190115/24118869/Presa-poloneza-Romania-vrea-blocheze-constructia-Nord-Stream-2.html). Realitatea este că, în timpul acestei președinții, s-a ajuns la un compromis referitor la gazele rusești. Amendamentul la Directiva gazelor, elaborat sub președinția română, a permis finalizarea proiectului Nord Stream 2, ca proiect deja în derulare și a întărit rolul Comisiei Europene în ceea ce privește eventuale restricții aplicabile pentru neglijarea legislației comunitare în materie. (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2019/04/15/council-adopts-gas-directive-amendment-eu-rules-extended-to-pipelines-to-and-from-third-countries/).  

Repet, acest Amendament nu a blocat finalizarea Nord Stream 2. (https://www.oxfordenergy.org/publications/gas-directive-amendment-implications-nord-stream-2/?v=f5b15f58caba). Amendamentul a fost posibil după ce francezii și germanii s-au înţeles cu privire la faptul că proiectul este necesar Europei. (https://www.france24.com/en/20190208-france-germany-compromise-russias-nord-stream-ii-gas-pipeline).

Ce este de reţinut? Franţa și Germania au fost cele care au elaborat textul Amendamentului la Directiva gazelor, în așa fel încât Germania, ca primă ţară de primire a gazelor din afara UE, să aibă controlul proiectului, sub legislaţia comunitară. Evident, un rol important în supervizare îl va avea președintele Comisiei. Ghici cine a fost confirmat de Parlamentul European ca președinte al Comisiei Europene? Cumva, Ursula van der Leyen, apropiata cancelarului Merkel? O, da! (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-58-2019-INIT/en/pdf).

Mulţi analiști susțineau că Franţa s-ar opune proiectului susținut cu înverșunare de Germania. Sigur, ne putem întreba ce fel de analiști sunt aceștia, în condițiile în care este aproape imposibil să depistezi proiecte comunitare, între 1957 și prezent, asupra cărora Franţa și Germania să nu cadă de acord, atunci când mari interese economice germane au fost în joc. În plus, sponsor și beneficiar al Nord Stream 2 este influenta companie franceză ENGIE S.A. Asta, dacă cineva avea impresia că România, ca președinte al Consiliului UE, ar fi avut vreun rol în redactarea, finalizarea și aprobarea Amendamentului la Directiva gazelor!

Americanii au încercat constant să blocheze Nord Stream 2. Trump a amenințat Germania cu sancțiuni, dacă Germania nu abandonează proiectul (https://112.international/politics/us-ambassador-to-germany-threatens-german-companies-with-sanctions-for-participating-in-nord-stream-2-39434.html). Mai mult, Congresul american a aprobat în comisii un proiect de lege pentru instituirea de sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor implicate în construcția Nord Stream 2 (iunie 2019 în Cameră și iulie 2019 în Senat) (https://www.reuters.com/article/us-usa-senate-nord-stream-2/senate-panel-backs-nord-stream-2-pipeline-sanctions-bill-idUSKCN1UQ22D).

Acestea fiind scrise, ar fi interesant să vedem ce știu germanii și rușii despre modul în care americanii apără Europa de ruși, prin încercarea de a bloca finalizarea Nord Stream 2. Știm cu toții că Rusia se află sub sancţiunile UE, după anexarea Crimeei în 2014. Așa, sub sancţiunile UE, Germania și-a păstrat statutul de al doilea partener comercial al Rusiei, după China. Chiar sub sancțiuni, comerțul bilateral a crescut cu 23% în 2017. Investițiile germane în Rusia sunt de 18 miliarde dolari, cam 5% din totalul investițiilor străine, iar investițiile rusești în Germania sunt de 8 miliarde dolari. 5000 de companii germane sunt active pe piaţa rusească având o rulare de afaceri care depășește 50 mld dolari și 27000 de locuri de muncă. Concomitent, cam 1500 de companii rusești operează în Germania. Cine spune asta? Unul, pe nume Vladimir Putin, în conferinţă de presă cu Angela Merkel, pe 18 mai 2018, la Soci. (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497).

O fi gazul american mai scump, dar scăpați de ruși!

Iar noi, românii, când zboară un pai rusesc, adus de vânt din stepa calmucă, ridicăm aviația NATO de pe Kogălniceanu să-l gonească pe nemernicul de pai, că așa ne spun sancţiunile UE împotriva Rusiei. Sigur, și așa ne spun americanii, prietenii Europei, care apără Europa de ruși. Numai că, ghici ce? Oare, de ce or vrea americanii să blocheze Nord Stream 2 și aprovizionarea Europei cu gaz rusesc? Doar așa, ca să apere Europa de dependența de ruși? Sigur, sigur! Ia să vedem. Relaţiile economice și comerciale ale Rusiei cu SUA se ridicau la 27,8 miliarde dolari în 2014. Știţi la cât se ridicau aceleași relații dintre Rusia și Europa? La 440 mld dolari. Sursa e Vladimir Putin, pe 23 mai 2014, Sankt Petersburg. (http://eng.kremlin.ru/news/7230). Ce înseamnă asta? Dacă tu, America, vrei să iei mai mulţi bani de la Europa, eventual vânzându-i gaz lichefiat, nu-i așa că e deștept să blochezi relaţia Europei cu Rusia, de unde Europa își ia gazul? Mai ales că Trump vinde Poloniei gaz lichefiat pe miliarde de dolari, cum ne-a spus în clar, mai sus:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Păi, nu-i mai bine să oprim Nord Stream 2, ca să vindem și noi, americanii, un pic de gaz prin Europa? Sigur, vindem și acum unor ţări ca Polonia, care nu prea are gaz și se și teme de Rusia, drept pentru care cumpără de la noi de toate. Și F35, și Patriot, și gaz, de toate. Dar, n-ar fi bine, spre excelent, să vindem gazul ăsta și Germaniei, căreia vrem să-i impunem sancțiuni, ca să nu mai cumpere gaze rusești prin Nord Stream 2? Tare, nu? Evident, apărăm Germania de Rusia! Vorba lui Putin, pe 8 iulie 2017, la Hamburg, după summit-ul G20 unde a avut discuţii cu Trump:

Question: My colleagues here have already recalled the words President Trump said in Warsaw. He made yet another statement about the United States being ready to begin direct supplies of liquefied natural gas to Poland and Central Europe. What do you think of these plans, especially in the context of our plans for the Nord Stream? What if gas becomes a new cause of tension in US-Russian relations?

Vladimir Putin: I view these plans highly positively because healthy competition is good for everyone. We support an open market and healthy competition.

The US President said yesterday during the discussion that the United States stands for open, fair competition. And, by the way, when I spoke, I supported his point. So, we are absolutely all right with this; if it is so, if there is open and fair competition, no political motives or political resources involved, it would be quite acceptable for us. Because to date, it is an obvious fact that any specialist would tell you: the cost of production and delivery of liquefied natural gas from the United States is much higher than our LNG – even LNG – and is not even comparable to Russian pipeline gas. So, there is no doubt that we have an absolute competitive advantage. But to keep it, our market participants must work hard. They need to retain these competitive advantages.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/55017)

Material video-Trump-Putin-G20, Hamburg, 8 iulie 2018 <<https://www.youtube.com/watch?v=7SIOe86lRfQ>>

Putin nu se teme de competiție cu americanii, pe gaz livrat în Europa! De ce? Fiindcă gazul rusesc E MAI IEFTIN! De-aia cumpără Germania de la ruși for ever și nu de la americani! Iar pe nemți nu-i bagi în colț cu amenințări, dacă nu cumpără de la tine, și nici nu-i aburești că scumpul e ieftin și viceversa! Care-i diferenţa de preț? Uite ce spune Putin, cu Merkel lângă el, despre marfa asta numită gaz, pe 18 mai 2018:

“The European countries’ need for this commodity is on the rise, and their own production is falling. That is the point. However, Donald is not just President of the United States, but also a good, strong businessman, so I think he is promoting his business with an eye towards securing US liquefied gas sales on the European market. Is that possible? It is. However, it is expensive – about 25, even 30 percent more expensive than Russian pipeline gas supplied to Europe.

They have built a bunch of LNG terminals in Europe, which are used at about 25–30 percent of capacity. That is it. Why? They do not make much economic sense. Liquefied gas is too expensive. That is the snag. However, I understand President Trump. He is protecting his business and wants to promote his product on the European market.” (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497)

Cam 25-30% mai scump gazul american decât cel rusesc. De aceea, terminalele pe care le-au construit în Europa, pentru gazul american, sunt folosite la 25-30% din capacitate! FIINDCĂ NU E ECONOMIC SĂ CUMPERI GAZ AMERICAN ÎN EUROPA! Sau, poate, nemții sunt niște idioți că nu dau buzna să cumpere gaz american în loc să construiască aberaţii gen Nord Stream 2. Dar stai, că o să-ţi vină analiștii vieții, Securiștii proști din spaţiul jurnalistic românesc și o să-ţi spună că Putin e terminat, dacă nu mai vinde gaz în Germania, se dărâmă Rusia și de-aia trebuie să stăm călare pe Patriot, să dărâmăm Nord Stream 2 și, ce mai, să mai răpunem Rusia o dată, după ce am răpus URSS! Clar, l-am lovi rău de tot pe Putin, care și recunoaște asta, pe 23 mai 2014:

Let me stress that during my visit to China we agreed on natural gas supplies from Russia for an impressive $400 billion. We calculated the gas price according to a standard formula that is based on the market price of oil and petrochemicals.

Two newly discovered gas fields, Kovykta and Chayanda in eastern Russia, will provide resource potential for these supplies. The confirmed extractable reserves of each of these fields are 1.5 trillion cubic metres of gas, which is 3 trillion in total. We agreed on supplies for 30 years but, in fact, there is enough gas for 50 years. We will also be able to improve the provision of gas supply in Russia, of course.” (http://eng.kremlin.ru/news/7230)

Cum, Putin a vândut gaz Chinei de 400 mld dolari? Are rezerve de 3 trilioane de metri cubi pentru China pentru o perioadă de 50 ani? Cum, dacă nu mai cumpără Germania gaz, nu rămâne Putin cu el în brațe? Îl vinde Chinei? Aoleu, dar pe China cine o apără de Rusia? Păi cum, lăsăm China așa, la cheremul Rusiei? Salvăm Germania, dar ce facem cu China? Sau impunem sancțiuni și Chinei, ca să o apărăm de gazul rusesc și le vindem gaz lichefiat american cu 30% mai scump decât gazul rusesc? Asta-i, dom’le, am găsit soluția! Să vezi cum or să fugă chinezii să cumpere gaz de la Trump! Cam un miliard de chinezi, fiecare cu bricheta lui cu gaz! Se fac niște bănuți la Trezorerie! Și uite-așa, cu sancțiuni impuse Rusiei și Chinei, gazul american o să ajungă, cu Patriot cu tot, până la Deveselu-Caracal, să aibă și fetele alea livrate de Dincă cu ce se încălzi la iarnă.

În timp ce Iohannis se căciulea la Washington, Putin călătorea în ţara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, în prezent, Finlanda. Se întâlnea cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și explica, în conferinţa de presă, sub privirile aprobatoare ale acestuia:

We thank Finland for its pragmatic approach to a major international European project, Nord Stream 2. I can inform you that construction of the pipeline in the Finnish section, in the Finnish exclusive economic zone, was completed today.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/61349).

Vladimir Putin și Sauli Niinistö

Duda și Iohannis, doi președinţi, două destine

Speriați nevoie mare de cuplul de vis Trump-Iohannis, cei doi președinţi europeni anunțau că Nord Stream 2 merge înainte, fiind gata în zona economică exclusivă finlandeză. Europa, reprezentată mai ales de Germania, este, astfel, suficient de oligofrenă să nu înțeleagă înțelepciunea și caracterul dezinteresat al demersului american de a salva bătrânul continent de gazele rusești! Până aici, totul OK! Am scris în acest text și repet: respect politica fiecărui stat de a-și promova interesele naționale de securitate și de a-și achiziționa materiile strategice de unde vrea. Numai că, “puţin” bizar, Polonia e supărată că va fi ocolită de gazul rusesc (care va curge spre germani prin Nord Stream 2), pentru tranzitul căruia ar fi colectat ceva bănuți, cam tot miliarde de dolari. Păi, ori vrem să treacă gazul pe la noi spre Europa, ori e rău ca Europa să cumpere gaz rusesc, că uite, crește dependența de Rusia. Unde mai pui că și Polonia ia cam 10 miliarde de metri cubi, gaz rusesc, pe an! Păi, e frumos? Clar, nu! Gata cu prosteala! De-acum, Polonia să cumpere gaz doar de la americani, cu 30% mai scump, că tot plănuiește Trump să mutele bazele americane permanente din Germania în Polonia, pe cheltuiala polonezilor! Lucru cerut chiar de polonezi! Se înființează Fort Trump în Polonia! Bravo, tati! Exact cum a zis Trump, care apără Polonia de ruși la greu, mai ales după ce o să cumpere Groenlanda de la danezi. (https://people.com/politics/donald-trump-calls-danish-prime-minister-nasty/).

Până aici, toate bune! Iohannis n-are decât să apere România de ruși cu gazul din Marea Neagra, ăla pe care îl vrea Exxon cam tot, că, la proști, dacă le trebuie propriul lor gaz, mai bine să cumpere din America, tati, în niciun caz de la ruși. Numai că apare o mică problemă de înţelegere a marii politici americane faţă de o ţară ca România lui Iohannis. În plin scandal cu privire la sancţiunile americane împotriva Germaniei, pentru achiziţiile de gaz rusesc prin Nord Stream 2, Trump stă alături de președintele polonez Duda, în faţa jurnaliștilor, pe 12 iunie 2019, unde este întrebat de sancţiunile cu pricina. Răspunsul este aiuritor:

“Q    Mr. President, will you use sanctions to block Nord Stream II — the pipeline from Germany to Russia?  From Russia to —

PRESIDENT TRUMP:  Well, we’re looking at it.  Look, people have a right to do what they want to do.  I think it’s a — you know, something that I’ve been looking at and I’m thinking about.  And I’m the one that brought up the pipeline problem where you have Russia giving a tremendous percentage of energy.  You know this gas is going into Germany.  I say, “How can you do that?”  So, we’re protecting Germany from Russia.  And Russia is getting billions and billions of dollars of money from Germany.  I’m the one that brought up the problem.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Poftim? Întrebat dacă instituie sancțiuni Germaniei pentru Nord Stream 2 și pentru achiziții de gaz rusesc, Trump spune: “Păi, o să vedem. Știi, oamenii au dreptul să facă ce vor. Cred că, știi, o să analizez asta, o să mă gândesc la asta“!!! Cum, după ce a trâmbițat spre toate orizonturile că va sancționa Germania, după ce Congresul a început proceduri pentru adoptarea unei legi în acest sens, Trump zice că “oamenii au dreptul să facă ce vor”? De ce nu a spus Trump ce a zis de o mie de ori, până în acel moment, și de o mie de ori după, adică “sancțiuni, sancțiuni, sancțiuni”? De ce a îndulcit tonul? Simplu! Pentru că primise întrebarea cu președintele polonez Duda lângă el. Și așa, precipitat și voluntarist cum e, Trump a înţeles că asemenea amenințări la adresa Germaniei, ţară UE, cea mai importantă contribuitoare la bugetul comunitar, cu președintele unei ţări membre UE lângă el, ar fi pus pe acel președinte într-o poziție extrem de delicată faţă de Germania și Uniunea Europeană. Așa că intempestivul și gafeur-ul președinte american a lăsat tonul agresiv la adresa Germaniei mai moale! Pentru că îl respectă pe președintele Poloniei, pentru că îl prețuiește pe el și poporul polonez și pentru că nu a vrut să-i creeze prejudicii majore printr-o șarjă la adresa Germaniei, cu el de faţă. Știţi cum s-a comportat cu Iohannis? Am scris mai sus! Hai, să mai vedem o dată:

În declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Documentul american de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington: “Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, “România s-a opus Nord Stream II” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Trump n-a avut absolut nicio jenă să-l afunde adânc pe Iohannis în relaţia cu Germania. Sigur, Securiștii proști care gestionează politica externă românească or să spună: “care-i problema, noi ne-am opus mereu Nord Stream 2, se știe asta, n-am pierdut nimic”. Da, copii, v-aţi opus, că atât vă duce capul, dar, în felul ăsta, v-aţi opus unui proiect vital pentru interesele strategice ale Germaniei și ale majorității țărilor UE! Nicio problemă că atât aţi putut voi! Dar, Germania este atacată de America, iar acum, ca să puneți capac, aţi întărit acest atac, în chiar capitala Americii, prin participarea la el, împotriva celui mai important partener comunitar și comercial al vostru, ăla care vă dă bani din fonduri structurale! Niciun Securist prost din ţărișoară nu și-a pus banala întrebare: “Dar, de vreme ce Polonia are mult mai mult de suferit decât România, ca urmare a construirii Nord Stream 2 și s-a opus acestui proiect mai abitir decât noi, de ce nu s-a aruncat Trump să tune și să fulgere împotriva conductei buclucașe cu Duda de faţă? De ce nu s-a zbârlit și Duda la biata conductă?” Poate pentru că nici Trump, nici Duda nu sunt proști?

Mai ţineţi minte cum s-a comportat Iohannis cu el însuși în această problemă, pe 20 august 2019, în buricul capitalei americane? Luaţi de aici, fără comentarii:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Până și Băsescu, prietenul de bază (autobază) al americanilor și dușmanul de moarte al Rusiei, s-a crucit de semeția și “inteligenţa” lui Iohannis (https://www.ziuanews.ro/revista-presei/traian-basescu-a-facut-o-analiza-devastatoare-pentru-klaus-iohannis-pe-puncte-despre-declara-ia-semnata-cu-donald-trump-1244125) (https://www.stiripesurse.ro/basescu-despre-iohannis-in-sua-documentul-convenit-un-to-do-list-pentru-a-a-ceva-nu-ma-duceam_1377408.html).

Emmanuel, te apărăm noi!

Și uite așa, tot apărând Europa de ruși și de ea însăși și nevizitând Rusia și neîntâlnindu-ne cu nimeni de pe acolo și neprimind niciun rus pe la noi, că, de, Moscova e supusă sancțiunilor UE, am ajuns cu Emmanuel Macron tocmai la Sankt Petersburg, pe 27 mai 2018, unde a participat la o masă rotundă cu Putin, care i-a spus languros:

Emmanuel vient de dire que l’Europe et les Etats-Unis ont des engagements communs notamment en matière de sécurité mais il ne faut pas avoir peur là-dessus, nous allons vous aider, nous allons assurer la sécurité… ” (https://lanouvelletribune.info/2018/05/poutine-rassure-macron-emmanuel-il-ne-faut-pas-avoir-peur-video/).

Adică:

Emmanuel tocmai a zis că Europa și SUA au angajamente comune, mai ales în ceea ce privește securitatea, dar nu trebuie să-ţi fie frică referitor la securitate, vă ajutăm noi, vă asigurăm noi securitatea”!!!

Material video-Emmanuel, nu-ţi fie frică, te apărăm noi-între minutele 0:53 și 1:11 <<https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM>>

Toată lumea a izbucnit în râs, inclusiv Macron, care este om de lume și gustă umorul dulceag acrișor al lui Putin!

Nu mă aștept ca Iohannis să râdă altfel decât în poză! Că, oricum, în SUA, s-a comportat ca în reclama pentru Sun Herald de mai jos. Iar voi sunt sigur că sunteţi mândri de el și de Securitatea care vă conduce și vă apără de ruși! Cam așa: <<https://www.youtube.com/watch?v=keo7lKn0xdc>>

Chiar și prostia are o limită! Din fericire, Piaţa Victoriei nu are! Îl are, în schimb, pe Liiceanu! Nelimitat!

Domnul Gabriel Liiceanu ne-a făcut onoarea să ne arate dinţii, ca pe o epifanie a nobleței pogorâtoare direct din harul crucii! Patimile lui Christos au fost luate drept martor sacru pentru împărţirea românilor în două (tiiii, lui Iohannis nu i-a trecut prin cap!). Cei cu dinţi în gură și cei fără. Cei “cu” sunt, evident, în Piaţa Victoriei! Cei “fără” rătăcesc, undeva, în purgatoriile credinţei pesediste, la Pitești, Târgoviște sau Cotrocenii din București. Marele “moralist” a remarcat amar în “România gurilor știrbe” (pe contributors.ro), la 24 februarie 2017 (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2) că:

“Recent, am primit câteva poze cu protestatarii de la Palatul Cotroceni. Iată una dintre ele”.

Asezonări intelectualiste cu “fecale” și “dietă excremențială”

Poza în sine relevă chipurile unor oameni sărmani! Români de-ai noștri! Cu siguranţă, zidiţi în suferinţă, cu resurse infime, a căror precaritate se poate observa în starea lor generală de sănătate! Lipsa dinţilor este dată de sărăcie, nu de răutate sau de “plăcerea execuției publice”. Dumnezeu i-a lăsat și pe ei, ca și pe semenii lor, mai norociți, din Piaţa Victoriei, cu suflet și voinţa de a cere ceva de la societate! Dreptul lor, așa cum îl înţeleg ei! Acești oameni, desigur, au o aplicare nulă la hermeneutica marilor întreprinderi umane, căzute din maieutica lui Socrate direct în creierașul doldora de “înţelepciune” al corporatiștilor mărșăluiţi de străbateri etice, din Piaţa Victoriei. Care, alături de thermidorienele noastre de Dorobanţi, cu ifose de subrete emancipate, populează caldarâmul generos din faţa guvernului pesedist, legaţi/legate, ba de câini sau bebeluși (noua modă a protestului iluminat, sărbătorit de Iohannis), ba de derbedei violenţi. Sigur, derbedeii nu au venit decât o singură dată, în prima zi, împreună cu Iohannis, după care au dispărut, conform legământului christic, despre care băieţii de la SRI nu știu nimic!

Altminteri, să le fie rușine ălora care susţin că sutele de mii de tineri din Piaţa Victoriei, cu toţi dinţii lor din gură, ar fi manipulaţi! Nu-i manipulează, domne’, unii cu zeci și sute de conturi false de Facebook, fiecare, care multiplică, astfel, exponențial, chemările la rebeliune pașnică, din Piaţa Victoriei! Ăștia din Piaţă “e” corporatiști, IT-iști, TFL-iști deștepţi, domne’, nu-i manipulează pe ei nimeni! Rușine celor care manipulează ei, inventând că alţii sunt manipulaţi! Până aici, totul este OK. No problemo! Nici chiar eu nu aș mai fi avut ceva suplimentar de zis, mai ales că am scris pe acest blog un text <<Frica și “Revoluţia” Penibililor Cinstiţi!>>, după care nu mai aveam nimic de adăugat. (https://www.valentinstan.com/2017/02/17/frica-si-revolutia-penibililor-cinstiti/). Dar, priviţi, din nou, poza din articolul lui Liiceanu!

Aceștia sunt protestatarii favorabili PSD. Cei de la Cotroceni! Titlul este sugestiv: “România gurilor știrbe”! Ca să fie și mai relevant, domnul Liiceanu ne oferă o mostră din vasta sa cultură, de neofit, ce-i drept, dar smulsă euristic din coasta dătătoare de spirit și plurivalenţă a scriitorului “fără pereche” Mircea Cărtărescu. Imprecând “fără frontiere”, acesta îi portretizase renascentist pe pesedei cu pilduitoarele slove: “guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți.” (http://www.stiripesurse.ro/cartarescu-revoltat-romanii-n-au-ales-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-i-semi-analfabe-i_1175371.html). Gelos pe guvernul PSD, care capta atâta atenţie din partea camaradului de arme, Cărtărescu, în lupta pentru repopularea cu dinţi a naţiei străvechi și care îi fura, astfel, pe nedrept, titluri la care se simţea îndreptăţit (presupun că unele, mai mustoase), Liiceanu s-a învârtoșat pe loc! Și a slobozit din tastatură o grămadă izomorfă de mere pădureţe, cu iz vetust de cunoscător în ale artei universale. Așa că a comparat poza de mai sus cu o pânză celebră, “Christos purtând crucea”, încercând să plaseze, astfel, pe bieţii protestatari de la Cotroceni, acolo unde le era locul:

“După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din  coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură”. (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Sigur, Liiceanu ne-a băgat apoi în povești despre Noica (foarte tare), despre experimentul Pitești, despre cum <<„Guvernul Grindeanu” ar putea da, în plină zi de astă dată, o ordonanță de urgență prin care să se deschidă în buget un capitol special pentru repararea gurilor știrbe ale românilor>>! Sigur totul asezonat cu “fecalele” intelectului său:

“Astăzi, fecalele sunt pregătite pentru a fi înghițite cu creierul. Iar rezultatul este magnific: un post de televiziune transformat în centru de reeducare avariază, în câteva ore, mințile câtorva milioane față de cele câteva sute, în câțiva ani, dintr-un lagăr de reeducare”! (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Adică, sărmanii știrbi din Piaţa Victoriei au îngurgitat “fecale” cu creierul! Turnate cu televizorul și așa au ajuns la Cotroceni și nu în Piaţa Victoriei! Și dacă ar fi fost numai atât! Dar “e” unii domni care nu se ridică la înălţimea fecalelor spirituale ale domnului Liiceanu și persistă în “mai rău” (de parcă s-a putea “mai rău”):

<<Mai rău: prin ingredientele de tabloid pe care le introduc în noua dietă excremențială destinată „consumului spiritual” – prin calomnie, linșaj public și senzaționalul de mahala –, aceste canale ale jurnalismului infracțional produc pe bandă, în numele „libertății de expresie (sic!), victime addicted, care își revendică porția de drog în fiecare seară.>> (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Uite-așa au devenit știrbii “addicted” de “fecale” și “dietă excremențială”, în numele “libertății de expresie (sic!)”! “Canalele jurnalismului infracțional” sunt ceva de speriat! De se întreabă și domnul Liiceanu: “Cum de e permisă în zilele noastre, după ce i-ai răpit unui popor discernământul, o asemenea scamatorie?” Fir-ar a naibii de libertate de exprimare (pardon, de “expresie”, cum zice Liiceanu), domne’, zău-așa! “Un lucru de căcat”, adică tot o formă de fecale, cum ar zice domnul Negulescu, omologul domnului Liiceanu în procuratură, strict, din punct de vedere cultural, adică al exprimării literare. (http://www.stiripesurse.ro/procurorul-dna-mircea-negulescu-despre-procurorul-general-zdrean-a-ordinara-video_1179759.html).

Între Noica și Bosch, Liiceanu a ales mai caută pe goagăl”. Și a ratat!

Într-o scrisoare celebră, din 30 noiembrie 2014, Liiceanu îi cerea domnului Iohannis, alături de alţii, să nu accepte printre consilierii săi oameni cu vocabular de tipul; “jigodie frustrată”, “mai du-te şi tu în mă-ta”, “mai caută pe goagăl”! (http://adevarul.ro/news/politica/plesu-liiceanu-alti-intelectuali-i-au-scris-klaus-iohannis-raspuns-presedintele-ales-1_547afca6a0eb96501e390d0e/index.html)! Păi ce, stă, ca valoare stilistică, ponciful “mai caută pe goagăl” lângă mirobolantele “fecale” sau arhetipala “dietă excremențială”? N-ai să vezi! Aici sunt esenţele! Păcat de știrbii naţiei, că nu “înţelege” ei cum e cu toată cultura asta! Mă rog, cu toată coprocultura asta, dar ce atâta tevatură, cum zice domnul Negulescu, fost de la DNA, tot “un lucru de căcat” avem în faţă!

Dar domnul Liiceanu nu se supără! Domnia sa este un Cărturar rasat! Uite, ce frumos definea domnia sa prostia în Întâlnire cu un necunoscut (Humanitas, București, 2010, p. 248), maimuțărindu-l, evident, pe Socrate:

“Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”!

Ei, asta mă deconcertează total! Căci, domnul Liiceanu se referă la “Christos purtând crucea”, tabloul celebru, pe care ni-l prezintă și pe ale cărui personaje le compară cu sărmanii știrbi de la Cotroceni, ca la o pânză pictată de maestrul de sec. XV-XVI, din Brabant, Hieronymus Bosch. Ei bine, dacă marele Cărturar Liiceanu ar fi dat măcar o căutare “pe goagăl” ar fi aflat, din Wikipedia, că tabloul nu aparţine lui Bosch!!! [https://en.wikipedia.org/wiki/Christ_Carrying_the_Cross_(Bosch,_Ghent)].

Sigur, asta, dacă ar fi rămas doar pe “pe goagăl”! Dacă ar fi vrut să o ardă mai intelectual, ar fi găsit niște studii mai savante, în care specialiști de renume i-ar fi explicat de ce Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Museum voor Schone Kunsten  (MSK), care găzduiește capodopera, menţine, totuși, în  formula de promovare a tabloului pe Hieronymus Bosch, ca autor, deși The Bosch Research and Conservation Project (BRCP) a stabilit că a fost pictat de altcineva! (http://vlaamseprimitieven.vlaamsekunstcollectie.be/en/research/webpublications/christ-carrying-the-cross-by-bosch-in-the-museum-of-fine-arts-in-ghent).

Cum ziceai, dom’le Liiceanu? “Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”? Adică, UN PROST? Nu pot să cred! Sigur, prost la limită, am înţeles! Dar, ne mai luăm de la un tablou, și acela ușor de găsit “pe goagăl”? Eu zic că, dincolo de micile noastre idiosincrazii, domnul Liiceanu ar putea fi și om de spirit și, poate, chiar un geniu! Dar să știţi că este o mare diferenţă între cele două! Mentorul domnului Liiceanu, regretatul Constantin Noica, remarca în Introducere la miracolul eminescian (Humanitas, București, 2010, p. 102), citindu-l pe Eminescu:

“Om de spirit este acela care, în fundul inimii lui râde de toţi și de toate. Om de geniu este cel ce râde de el însuși. De aceea, un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit este totdeauna rău”!

Mai ţineţi minte Fyodor Dostoevsky, THE DREAM OF A RIDICULOUS MAN (Visul unui om ridicol)?

“What’s more – I love those who laugh at me more than all the rest. Why that’s so I don’t know and can’t explain, but let it be so”. (http://www.colorado.edu/studentgroups/shortfiction/RidiculousMan.pdf).

Adică:

“Și, mai mult decât atât – îi iubesc pe cei care râd de mine mai mult decât pe toţi ceilalţi. De ce este așa nu știu și nu pot explica, dar s-o lăsăm așa!”

Vedeţi ce simplu e? Îi plăcea ca lumea să râdă de el, fiindcă făcea și el la fel! Era o formă de a se căuta pe sine, iar auto-ironia te colorează mereu în culoarea adevărului! Genial, nu?

Hm! Așadar, prost, om de spirit sau geniu? Ce ziceţi de domnul Liiceanu? Aţi ghicit! Felicitări! Problema este că nu l-am văzut niciodată pe Liiceanu râzând când este criticat, iar pe sine se critică, probabil, doar în confesional! Și, sincer, nu cred că știe să râdă de alţii, în “fundul inimii lui”. Mai degrabă, o face pe contributors.ro. Mai mult, “pe goagăl” e clar că nu caută! I-ar fi fost de ajutor. În schimb, se compară cu Titu Maiorescu (wow!), așa cum a făcut în scandalul cu privire la costurile călătoriei sale la Neptun (s-a presupus că deplasarea sa cu avionul s-a achitat din bani publici, zic gurile rele, “zdrenţele” lui Negulescu, dar eu nu cred o iotă!). A călătorit împreună cu alţi “savanţi”, la solicitarea fostului-iubit de popor, Băsescu! Afirmaţia a fost livrată în emisiunea “100%”, a lui Robert Turcescu, pe Realitatea TV, la 25 iunie 2007:

ascultă file audio*

“Ceea ce a făcut președintele Băsescu, ca să vorbim, mai departe, de seducţie, mi se pare că este primul gest firesc, pe care îl face un șef de stat, ca omagiere a inteligenţei unei ţări. Îîî, pe vremea lui Carol I, intelectuali de tipul Titu Maiorescu și mulţi alţii, pot să vă înșir cât (sic!) vreţi…îîî, ajungeau în preajma șefului ţării, atunci era un rege, cu un firesc desăvârșit”!

Cu “seducţia” nu te joci

După cum vedeţi, Liiceanu era parte din “inteligenţa unei ţări”! Sigur, nu sunt lămurit care ţară și nici care intelligence! Acum, “ca să vorbim mai departe de seducţie”, e posibil ca un Titu Maiorescu să fi fost sedus de Carol I sau viceversa, nu e clar pe banii cui, dar pe “telectualul” Liiceanu l-a sedus, ghici taman cine? Spune chiar el adresându-se lui Băsescu și o spune cu toţi dinţii în gură (9 mai 2014):

“Fac parte din acei cărora li s-a lipit eticheta de intelectual al lui Băsescu şi aş vrea să spun cu această ocazie că aţi fost la înălţimea unei bune părţi a intelectualităţii din ţara asta şi că ei v-au considerat, nu ei, intelectualii lui Băsescu, ci pe Băsescu ca pe preşedinte al lor. Asta înseamnă tocmai că s-au recunoscut cu valorile lor în activitatea dumneavoastră. Altfel spus, că timp de 10 ani cât aţi fost, sunteţi preşedintele României, nu aţi făcut decât să ne aşezaţi pe drumul pe care noi, cei care credem care e binele în chip matur al României, trebuia să ne aşezăm. Şi pentru asta vă mulţumim”. (http://jurnalul.ro/stiri/observator/liiceanu-presedintelui-basescu-intelectualii-din-romania-s-au-recunoscut-cu-valorile-lor-in-activitatea-dumneavoastra-667755.html).

Wow! Asta mă seduce, dar mă și cam neliniștește! Vorba lui Liiceanu, când s-a dus la Neptun, la chemarea celui care “l-a așezat pe drum” (am început să scriu în rime, mă calific să mă compar măcar cu Păstorel Teodoreanu?):

ascultă file audio*

“Noi am mers acolo, nu liniștiţi să facem baie, ci neliniștiţi de ce se întâmplă cu noi”!

Vedeţi cum e să fii tânăr și neliniștit? Îţi clănțăne dinţii în gură, dar nu de grijă, ci pentru că îi ai! Pe de altă parte, nu mi-e clar în ce se făcea baie, acolo unde s-a dus domnul Liiceanu, extrem de “neliniștit”! Cred că scăldatul în prostie era interzis în vila prezidențială de la Neptun, pe vremea lui Băsescu! Iar în Mare Nostrum, ce să mai vorbim, că era plină de “fecale (…) înghițite cu creierul” încă de atunci! Ba chiar și de altă natură! În sens de naturale! Poate, acolo? Oricum a fost, eu zic că domnul Liiceanu, așa neliniștit cum e, a știut el ce face. Câte băi să fi făcut în piscina lui Băsescu? Maxim două, trei! Nu cred că l-au afectat prea tare. Și, apoi, el chiar crede că face bine și nu e nimic rușinos în faptele sale! Exact ca în filmuleţul de mai jos! Ce mai, omul nu e prost!

Deși nu intenționam abordarea, în continuare, a fenomenului Piaţa Victoriei, domnul Liiceanu mi-a atras atenţia că mai sunt unele lucruri de spus și de scris pe această temă! Urmează.

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe play din link-ul corespunzător!

Summit-ul NATO de la Varşovia! Analiza de pe 10 iulie, imediat după eşec, video!

asa ma duc-johannis2

Am făcut primul evaluarea corectă a evenimentului, duminică, 10 iulie, pe B 1 TV, imediat după consumarea lui, în mijlocul unei extravaganţe de neimaginat, în materie de omagiu adus „conducătorului iubit”, pentru „măreţele realizări” de la Varşovia! Incredibil că România mai există, în noianul acesta de slugărnicie fetidă şi manipulare tipică Securităţii lui Ceauşescu! Faptul că, în momentele Summit-ului, toată presa română vorbea la superlativ de „ctitoriile lui Iohannis”, nu mai lasă loc niciunui suspin!

Doar Băsescu, posesor, el însuşi, de omagii similare, la vremea lui, a venit pe România TV (unde trimisul special de la Varşovia era o adevărată simfonie de elogii la adresa „Cârmaciului” în funcţie), aproape suprapunându-se cu finalul emisiunii noastre de pe B 1 TV, pentru a critica prestaţia lamentabilă a lui Iohannis! Abia după aceste reacţii, „brava” presă română a început să se trezească timid, pe ici şi acolo! Penibil! Voi reveni, probabil, şi cu o evaluare scrisă. Nu mă întrebaţi când!

http://inregistrari.b1.ro/view-10_Jul-2016-x_press-108.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/daca-te-iei-dupa-iohannis-toate-virgulele-summit-ului-de-la-varsovia-le-am-pus-noi-valentin-stan-suntem-atat-de-penibili-incat-avem-impresia-ca-putem-sa-ne-echilibram-cu-altii-care-sunt-destepti-video-155338.html

Securişti şi Comunişti! Ghici Ciupercă ce-i… Iohannis! Un Demoooocrat Conviiiins!

johannis-ceausescu 3

Ştiu, am promis să vă spun cum performează Klaus Iohannis, ce a făcut la Paris sau la Berlin, atunci când a mers, spre nefericirea noastră, să spună lumii libere unde zace esenţa egocentrismului găunos şi a fermentului de disoluţie a minimei decenţe! Sigur, însoţit de Carmen Iohannis, această vestală a superbităţii vetuste, multiplicată la nesfârşit de tivul unei fuste situate la mii de ani lumină de linia genunchilor, liman şi galaxie îndepărtate, unde se odihnesc rămăşitele ultimului indice de inteligenţă mioritic şi privirile opace ale Noului Lider în Absolut…ism! Marele Tăcut Klaus! Deh, sunt milioane de români care încă suspină, transportaţi, după această pereche de “vis” Klaus-Carmen. Eu zic aşa: Să le fie de bine!

Eu însumi am votat cu Klaus, dar am scris pe acest blog, înainte de turul doi, că urmează dezastrul! E drept, Tornada Tăcută ar fi trebuit să producă mai puţine daune decât impetuosul nostru Victor Viorel! Daune? A produs deja un cataclism! Paris, Berlin? Toate la timpul lor, s-au întâmplat lucruri foarte grave şi vor fi prezentate în textele care urmează! Este, cum am anticipat aici, atât de dramatic, aplicat şi fără ieşire, încât, privind la acest munte de incompetenţă crasă, Klaus Werner Iohannis şi la gaşca lui de impostori penibili, îmi vin, invariabil, în minte, versurile unui vrăjitor al sensurilor, Ion Minulescu:

“Nu sunt ce par a fi –
Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!…
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu…
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât… Cel care sunt!…”

Iohannis? Un român de-al nostru…

Nu, Klaus nu este ce pare a fi şi nu este ce vrea să ne facă să credem că este! Dacă ar fi bun creştin, nu ştiu, deşi m-aş juca un pic cu termenul de “creştin”, în ceea ce-l priveşte, pierzând intenţionat o literă! Vi se pare un democrat? Bun, mai corectă este întrebarea: credeţi că poporul român are nevoie de un democrat în fruntea sa? Adică, felul de a fi al românilor indică radiografia unei societăţii democratice, cu şefi de partid (PNL), ca Gorghiu, năimiţi pe formula “pohta ce-am pohtit”, tocmai de cel care zicea că luptă pentru democraţie, însuşi Iohannis? Bineînţeles, nu despre doamna Gorghiu, cu această cacofonie personalizată a societăţii de tranziţie (ascultă file audio*), vom povesti în materialul de faţă.

Dar, trebuie să ne asumăm că suntem un popor descris mai bine în scrierile secolului al XVIII-lea, decât în proiectele de legi ale Noului Mileniu.

Mă fascinează diagnosticul găsit de Jean-Jacques evident Rousseau popoarelor de un anume gabarit istoric (limitat spre auto-anulare), condamnate să-şi epuizeze energia telurică a semnificaţiilor identitare în insignifiant, anost şi tern! În prejudecată stupidă şi stereotip amorf, învelite cu zeamă de moaşte şi coapte la jarul habotnicismului tutelar ortodox, în spoiala trădărilor convenabile şi a abandonului fetişizant şi fatalist, ca o boală congenitală.

Wow! Aproape că am definit poporul român cu nemţii lui cu tot şi ce-o mai fi pe acolo! Dar tot Jean-Jacques absolut Rousseau spune, mai bine, în Contractul Social: “Odată ce obiceiurile sunt stabilite şi prejudecăţile înrădăcinate, este primejdios şi zadarnic să vrei să reformezi; poporul nu poate suferi nici să te atingi de relele lui pentru a le distruge, asemenea indivizilor stupizi şi lipsiţi de curaj, care se înfioară la vederea medicului”. (Jean-Jacques Rousseau, Contractul social, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957, p. 146).

Sigur, românii sunt prea săraci şi prea călcaţi în picioare ca să-şi permită un Chanson de Roland al modernităţii, în biografia lor naţională! Dar, dacă sunt prea săraci, de la Burebista încoace, ar trebui să ştie, măcar, ceea ce ştiau Siger de Brabant şi Boetius din Dacia, încă la 1277: “Quod pauper bonis fortunae non potest bene agere in moralibus” (“că cel sărac în bunuri materiale nu poate acţiona bine în domeniul moralei”)! (Despre eternitatea lumii, Bucureşti, Editura IRI, 2007, p. 223).

Vedeţi? Ce paradox! Ai putea crede că românii fură de sting, nu pentru că destinul le-a hărăzit karma de hoţ, ci doar pentru a-şi face culoar spre Maxima Moralia! Eliberându-se, prin furt, de sărăcie! Deh, tot ce-au putut produce a fost o Minima Moralia şi aia un titlu folosit de altul, Adorno, înaintea celui care l-a consacrat, patetic, pe malul Dâmboviţei! Sper că aţi observat că nu am spus încă nimic despre prostie şi proşti! Uf! Ştiţi ce greu este?

Pe 22 iunie 2015, Klaus Iohannis a prezentat parlamentului României Strategia Naţională de Apărare a ţării. Înţelenită în intrigi mărunte, amalgamată în gesturi de o heraldică frivolă şi îndoielnică, această futilă şi anecdotică înşiruire de aberaţii şi incongruenţe logice a fost votată, la limită, de un parlament slugarnic şi eminamente românesc în deprinderi şi apucături. Iohannis ne-a anunţat că această mizerie euristică a fost redactată la cel mai înalt nivel de competenţe, de către ciracii săi cei mai calificaţi: “(…) procesul elaborării şi definitivării Strategiei a inclus consultarea cu specialişti şi cu reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, ai societăţii civile, mediului academic şi partidelor politice.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15822&_PRID=lazi).

Şi a anunţat, atunci: “Peste câteva zile voi participa la Consiliul European, unde voi promova angajarea fermă a României în procesul de elaborare a noii Strategii Europene de Securitate. Avem oportunitatea de a merge la aceste discuţii cu un document propriu, nou şi comun asumat de întreagă clasă politică”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15822&_PRID=lazi). Ei bine, a participat la acel Consiliu European! Şi mi se pare corect să vă arăt cu ce s-a dus în faţa Europei, pentru a se angaja ferm “în procesul de elaborare a noii Strategii Europene de Securitate”!

Nicolae Ceauşescu, marele nostru contemporan

Acum, să lămurim un lucru! Strategia Naţională de Apărare şi Strategia Naţională de Securitate nu au o valoare majoră în România. Sunt simple enunţuri principiale de doctrină pentru apărare şi proiecţie a mediului de securitate în sfera ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii ŢĂRII. Nicio legătură cu cetăţeanul, în jurul căruia sunt construite aceste elaborări, în democraţiile funcţionale şi în societăţile care imită democraţia sau ambiţionează să o sintetizeze “original”.

Chiar dacă  Strategia Naţională de Securitate şi Strategia Naţională de Apărare sunt documente separate, cu o compartimentare specifică, ele se suprapun conceptual, în mod esenţial, dezvoltând o doctrină unitară cu privire la obiective şi factori de risc, în proiecţiile de securitate şi apărare la nivel naţional şi global. Să ne explicăm! În comunism, sub bunul nostru “colaborator”, Nicolae Ceauşescu, statul trebuia apărat şi atât! Statul, ca noţiune abstractă, ai putea spune că trebuia protejat, deşi nu prea înţelegeai ce este acel stat! Lucrurile deveneau mai clare, când noţiunea de stat se concretiza extrem de palpabil, sub Ceauşescu. Statul era ceea ce apărai împotriva propriilor cetăţeni. Este definiţia eternă a oricărei dictaturi!

Comunismul a reinventat conceptul de “suveranitate” a statului, concept fără niciun conţinut în afara drepturilor cetăţeanului. Comunismul trebuia să apere şi el ceva! Nu putea apăra pe cetăţeanul supus oprimării chiar de către dictatură! Aşa că şi-a construit un subiect de apărat! “Suveranitatea” statului, adică puterea dictatorului asupra libertăţii individuale, căci asta era statul la comunişti. E simplu!

În Carta ONU, există adjectivul “suveran”, dar lipseşte termenul de “suveranitate” a statului, o ciudăţenie pentru limbajul juridic al vremii. Sub regimul comunist mondial, “suveranitatea” statelor se va impune în spaţiul juridic, prin militantismul noilor ţări “eliberate” de “imperialismul” american sau european, găsindu-şi locul în instrumentele de drept internaţional. Nu o vom găsi, însă, în documente de tipul Strategiei de Apărare sau Securitate, într-o ţară ca America, unde Strategiile cu pricina se referă la “suveranitate” doar atunci când este vorba de alte ţări (Irak sau Afganistan), niciodată de Statele Unite. Căci, SUA se reclamă, în orice strategie de securitate, de la nevoia de a apăra pe cetăţeanul american, ca fundament al statului, ca valoare supremă a fiinţării de stat!

Pentru pedanţi şi falşi cunoscători în ale “suveranităţii”, trebuie precizat că nu mă interesează istoria conceptului ca atare, de la accepţiunea westphalică, trecând prin dihotomia “internă/externă” şi poposind în lucrările lui Jean Bodin, Thomas Hobbes sau ale bunului nostru sfătuitor, Jean-Jacques Rousseau! Mă interesează, exclusiv, valoarea de întrebuinţare a acestui concept în epoca modernă, când apare codificat în instrumente de drept internaţional, ca instrument politic desprins total de lumea drepturilor omului şi folosit, pe plan intern, de statele comuniste, chiar împotriva drepturilor, ca atare.

Pentru americani, nu există “suveranitatea” statului, ca valoare conceptuală, de sine stătătoare, există “felul de viaţă american”, definit prin cetăţean, cel care trebuie apărat, statul existând şi fiind apărat doar prin protejarea individului şi a libertăţilor sale fundamentale.

Francezii, care, spre deosebire de americani, lucrează intens cu acest concept, “suveranitate”, îl plasează în documente de tipul celui descris mai sus, dar ca o derivaţie a Declaraţiei Drepturilor Omului şi Cetăţeanului. Uniunea Europeană nu cunoaşte, nici ea, termenul abstract de “suveranitate”, axându-se, în Agenda sa de Securitate, pe cetăţean şi drepturile lui, ca obiective şi principii esenţiale ale apărării spaţiului comunitar. Până şi ruşii, în documentele lor similare, nu apără, în primul rând, statul şi “suveranitatea” sa, ci pe cetăţean şi drepturile sale fundamentale.

Moştenirea “suveranităţii” statului, ca principal obiectiv de apărat în România, ne vine pe filiera comunismului desăvârşit, în varianta “democratică mai superioară” a lui Nicolae Ceauşescu Integral.

Cetăţeanul însuşi este contrapus conceptului de suveranitate şi integritate a statului şi, de aceea, Ceauşescu se referea întotdeauna la apărarea “suveranităţii” statului, a independenţei şi integrităţii sale teritoriale, niciodată la cetăţean (ascultă file audio*):

(urale) “(…) pentru triumful socialismului şi comunismului în România, pentru întărirea continuă a independenţei şi suveranităţii patriei noastre, pentru o politică de pace, progres social şi colaborare în întreaga lume” (urale).

În plină reprimare a revoltelor de la Timişoara, în decembrie 1989, Ceauşescu se adresa poporului român prin intermediul televiziunii naţionale informându-l că armata română a avut prea multă răbdare cu protestatarii din oraşul erou. Armata apăra “suveranitatea” statului împotriva propriilor cetăţeni! (ascultă file audio*).

“Doresc să declar, cu toată răspunderea, că unităţile armatei noastre, care au misiunea apărării independenţei şi suveranităţii patriei, a cuceririlor revoluţionare, au dat dovadă de multă, foarte multă răbdare”.

America, Europa, Franţa şi doctrina democraţiei “mai inferioare”

Chiar şi atunci, sub comunism, era un nonsens să vorbeşti despre apărarea statului, a “suveranităţii” de stat, prin înfrângerea cetăţenilor săi, sau despre valoarea supremă, “suveranitatea” statului, ignorând total libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Dar, vă întreb, cum este ca astăzi, în documentul lui Iohannis, să avem exact aceeaşi filosofie ceauşisto-securistă a “suveranităţii” de stat, în contradicţie totală cu doctrina drepturilor omului practicată de americani, francezi, întregul sistem comunitar, cu toate ţările sale, Canada şi chiar Rusia lui Putin? Cum e posibil ca un parlament, în România Noului Mileniu, să voteze o asemenea mizerie securisto-ceauşistă, de cea mai joasă speţă, la cererea lui Iohannis? Cine au fost “specialiştii şi reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, ai societăţii civile, mediului academic” cu care s-a consultat preşedintele ţării, în elaborarea Tâmpeniei Secolului? Căci, veţi vedea imediat, textul  e “Ceauşescu” absolut, de la cap la coadă! Hai să trecem în revistă documentele menţionate!

Mai întâi, să poposim în Statele Unite şi să vizualizăm rapid un scurt extras din Strategia Naţională de Securitate 2015 a Americii, p. 8 (https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_security_strategy.pdf).

1-us national security strategy-amenintare cetatean

“SUA vor folosi forţa militară, unilateral dacă este necesar, când interesele noastre de durată o cer; când oamenii noştri sunt ameninţaţi; când felul nostru de trai este în cumpănă; şi când securitatea aliaţilor noştri este în pericol”.

Ce poate fi mărturie mai vibrantă a angajamentului pentru cetăţean, pentru valorile democratice, pe care este clădit destinul individului uman, într-o societate în care drepturile sale definesc statul şi nu invers?

Agenda de Securitate a Uniunii Europene este la fel de relevantă, p. 3 (http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/basic-documents/docs/eu_agenda_on_security_en.pdf).

5-eu-primul principiu-drepturile omului

La subcapitolul: Să lucrăm mai bine împreună pentru securitate, documentul european anunţă “cinci principii cheie”, dintre care, primul sună aşa: “Mai întâi, avem nevoie să asigurăm deplina îndeplinire a drepturilor fundamentale”! Nicio vorbă despre “suveranitatea” naţională! Asta este securitatea UE! În primul rând, drepturile omului. Aşa cum scrie în Titlul V al tratatului de la Maastricht, unde este definită Politica Externă şi de Securitate Comună a UE (PESC).

Francezii nu fac excepţie, deşi, spre deosebire de America şi de doctrina comunitară de securitate, vorbesc şi scriu abundent despre “suveranitatea” statului în Cartea Albă cu privire la Apărarea şi Securitatea Naţională, p. 19! Dar, care “suveranitate”? A cui? Cea a lui Ceauşescu? (http://www.livreblancdefenseetsecurite.gouv.fr/pdf/le_livre_blanc_de_la_defense_2013.pdf).

2-livre blanc-france-stat de drept defineste suveranitatea

“Suveranitatea”, la francezi, derivă din “respectul” faţă de statul de drept!

3-livre blanc-france-Declaration des droits de l Homme-suveranitate

Mai mult, “Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului subliniază că menţinerea suveranităţii naţionale este o responsabilitate esenţială a puterii politice”. Practic, “suveranitatea” de stat este un subprodus al monumentalei Declaraţii, care a pus cetăţeanul, în civilizaţia modernă europeană, la începutul şi sfârşitul lumii!

Între Vest şi România, Putin “vrea” democraţia

Oricât ar fi de paradoxal, Rusia lui Putin este foarte tare înscrisă, conceptual, pe această linie a democraţiilor occidentale. Adică, la nivel de documente, aşa cum apare cu evidenţă din Strategia Naţională de Securitate a Rusiei până în 2020. Sigur, modul în care respectă Putin drepturile omului, în varianta occidentală, nu prezintă nicio taină pentru noi, dar e spectaculos că, pe hârtie, filosofia este exact aceeaşi. (http://rustrans.wikidot.com/russia-s-national-security-strategy-to-2020).

8-russia-national security strategy-titlu

Principalele Direcţii ale Politicii Naţionale de Securitate a Rusiei se traduc în Priorităţi Naţionale Strategice.

9-russia-national security strategy-drepturile omului first-suveranitate dupa

Iar Priorităţile Naţionale Strategice sunt înţelese prin a “crea condiţii sigure pentru realizarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor ruşi, dezvoltarea stabilă a ţării şi prezervarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii statului”. După cum se vede, întâi sunt drepturile cetăţenilor şi, abia apoi, “suveranitatea” naţională.

10-russia-national security strategy-protectia individului-suveranitate dupa

La fel, când vine vorba despre “conceptul” de “securitate naţională”, care se defineşte, în primul rând, prin “protejarea individului”, prin “calitatea vieţii cetăţenilor”, “suveranitatea” şi integritatea teritorială se plasează, din nou, pe ultimul loc, derivând din primele.

11-russia-national security strategy-amenintari-individul-suveranitate dupa

Şi mai relevant este conceptul rusesc de “ameninţare la adresa securităţii naţionale”, vom vedea, total diferit de cel din gândirea lui Iohannis! În accepţiunea rusească, acest concept presupune “posibilitatea directă sau indirectă de a afecta drepturile şi libertăţile constituţionale”, “suveranitatea” şi integritatea teritorială venind după aceea.

13-russia-national security strategy-interese-individul-suveranitate dupa

Este de reţinut ordinea de precădere, în doctrina rusească, atunci când se definesc interesele naţionale ale Federaţiei Ruse: “individul, societatea, statul”.

Iohannis, un om pentru eternitate…a lui Ceauşescu

Strategia Naţională de Apărare a României emisă de Iohannis este un coşmar, comparată cu doctrina ceauşisto-securistă şi cu documentele prezentate, deja, din spaţiul democratic NATO-UE, ca şi din Federaţia Rusă. Încă de la început, ce poate fi mai traumatizant, decât să aşezi ordinea de precădere rusească, în materie de preocupare cu privire la securitate, “individul, societatea, statul”, lângă următoarea frază, din discursul rostit de Iohannis, la livrarea Strategiei Naţionale de Apărare a României către parlament?

“Este o declaraţie pe care România o face. Ea îşi propune să răspundă unor nevoi şi aşteptări şi priveşte deopotrivă statul, societatea şi cetăţeanul”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15822&_PRID=lazi).

Ordinea este inversată perfect, parcă Iohannis s-ar fi vorbit cu Putin cum să arate România mai prost! Şi, avem pretenţia, cu un asemenea preşedinte, să le dăm lecţii de democraţie ruşilor! Gândiţi-vă că Iohannis se plimbă cu Strategia lui prin Europa comunitară şi, probabil, se laudă cu ea! Nu ştiu dacă Putin îi dă atâta importanţă, încât să râdă de el, în timp ce Hollande strâmbă din nas! Dar, să vedem prestaţia lui Iohannis!

14-strategia nationala de aparare romania-titlu

Este incredibil că Ceauşescu este atât de viu, în reflexele comunistoide ale acestui domn, indiferent dacă a fost sau nu membru de partid!

15-strategia nationala de aparare romania-interese securitate-individ

Exact ca pe vremea Marelui Cârmaci, interesele naţionale de securitate se traduc, după cum se vede, prin “suveranitatea” statului, în primul rând. “Drepturile omului” vin abia pe locul al patrulea. Ceauşescu redivivus!

16-strategia nationala de aparare romania-amenintari-nu individ

Spre deosebire de americani şi ruşi, la care ameninţările vizează, în primul rând, pe cetăţean, în Strategia lui Iohannis, la subcapitolele Ameninţări, Riscuri, Vulnerabilităţi, nu există deloc referire la drepturile omului!

17-strategia nationala de aparare romania-obiective-individ loc doi

Iată, imediat mai sus! La Obiective Naţionale de Securitate, “suveranitatea” tronează înaintea “drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Acesta este “democratul” Klaus Iohannis! Înţeleg, de la dumneavoastră, că nu a lucrat pentru Securitate! Oare? Şi nici membru PCR n-ar fi fost! Că la băut cu Ceauşescu, precis nu a mers! Deşi vrea să ne convingă că gândeşte occidental, “democraţia” promovată de domnia sa pare cu “mult mai superioară” decât a americanilor, a francezilor şi a Uniunii Europene! I-a “tăiat” până şi pe ruşi, cu tot trecutul lor stalinist şi congenitala tulpină ţaristă în comportament.

Iohannis practică un balet pe cu totul altă muzică decât libretul democratic original. E drept, mişcările par aceleaşi, perfect adaptate la muzică! Doar că nu e muzica din libret! Ce nu înţelegeţi? Cu zâmbetul spre Washington şi cu Securitatea în suflet! Trăiască Suveranitatea Statului! Da, se poate, chiar la interval atât de mare în timp! Zău, şi Rita Hayworth a dansat pe Stayin’ Alive de Bee Gees! E drept, Rita călătorea în viitor, pe muzica celor de la Bee Gees! Iohannis merge în trecut, pe refrenele dogite ale lui Ceauşescu! “Prietenii ştiu de ce”! Eu n-am zis nimic de Coldea, vă rog frumos! Coldea e băiat tânăr, sensibil, necontaminat de Securitatea lui Ceauşescu, terminaţi cu prostiile! Şi obişnuiţi-vă cu ideea că Ceauşescu a murit! Dacă mai puteţi! Cum? Trăiască Băsescu? OK! Aşa mai merge! Ceauşescu Is Stayin’ Alive!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Ţara Proştilor şi a Procurorilor! Pardon, eu n-am zis nimic de SRI!

coldea-kovesi

Frenezia adunatului cu japca în spatele zăbrelelor, cu sau fără probe solide, pentru un denunţ sau o interceptare, doar pentru că prostimea jubilează la mascarada procurorilor, e un dat cotidian reprezentativ pentru o ţară primitivă şi stupidă. Cu un popor abulic, marcat de afazie la vârful puterii, fără fibră democratică, izomorf în conştiinţă şi gregar în manifestare. Într-un fel, o abominaţie a firii, pervertită în serbare câmpenească, tip Sâmbra Oilor, în care tembelii zbiară din toţi bojocii “Noi suntem români/Noi suntem aici pe veci stăpâni”, fără să sesizeze că singura stăpânire, care le este permisă, este aceea de a se lăsa furaţi! Şi conduşi ca oile! Şi de a-i omagia, până la epuizare, pe şmecherii care le dau iluzia că îi bagă la răcoare pe ăia care au furat, manipulând denunţurile altor suspecţi în cătuşe! Fără să recupereze mare lucru din furt, evident! Şi fără să se atingă de marii vinovaţi, cu certitudine!

În rest, zăngănit de cătuşe la vedere, arestări preventive în cascadă şi toată recuzita penibilă a actului de “justiţie” aglutinat în spectacol, specific manipulărilor liniare şi revolute, pe care nimeni nu le mai practică, nici măcar în regimurile totalitare. Fiindcă până şi acolo, proştii au încetat să mai alcătuiască majoritatea absolută a populaţiei! Nu mă voi ocupa de conţinutul dosarelor din vitrină, în acest text. Clienţii procurorilor sunt din ce în ce mai numeroşi, ultimele achiziţii numărându-i pe Darius Vâlcov, Marian Vanghelie şi Dan Şova. “Trofeul Calităţii” este, indubitabil, Elena Udrea!

Poporul e fericit! Se zgâieşte neghiob, cu faţa lipită de ecranul televizorului, la circul arestărilor pe bandă, cu sau fără probe, şi-şi împărtăşeşte hulpav din “triumful” procurorilor, ca şi cum le-ar fi slobozit o nouă porţie de mahorcă gratis, pe care s-o mestece tâmp şi satisfăcut că s-a făcut dreptate! Nişte jertfe ritualice, de tip Udrea, îl încântă într-atât, încât aproape nu mai observă că pe Băsescu nu-l cheamă nimeni la procuratură, deşi sunt grămezi de denunţuri cu privire la banii negri care au mers în campania sa electorală din 2009. Va fi chemat la procurori doar în legătură cu litigiul de aşa-zis şantaj, în care se confruntă cu Gabriela Firea! Brrrr! Îmi tremură genunchii!

Mai greşesc şi americanii! Tocmai în New York Times

Din când în când, prin corul inept de panegirice şi ditirambi la adresa trupei despletite a lui Kövesi, vărsate cu ghiotura prin presa internă sau externă, sub oblăduirea unor ambasade mai mult sau mai puţin interesate să stimuleze “furia” “justiţiară” în Ţara Proştilor, apar note disonante. Cum ar fi articolul din New York Times, “Romania’s Anti-Corruption Mania” (Mania Anti-Corupţie a României), din 4 martie 2015, sub semnătura lui Patrick Basham, cel care cataloghează atmosfera de beţie justiţiară din Bucureşti drept “domnie legală a terorii” (legal reign of terror). (http://www.nytimes.com/2015/03/05/opinion/romanias-anti-corruption-mania.html?_r=0).

Marele Conducător Klaus Iohannis se consideră că a câştigat alegerile pe o “platformă populistă-anticorupţie” (populist, anti-corruption platform). Mai mult, cică bătălia anticorupţie, dusă de “bravii” procurori ai lui Kövesi, “a fost o unealtă politică”, “pentru domnul Băsescu”, “pentru a-şi ataca opozanţii, la fel de bine o modalitate de a-i linişti pe criticii americani şi europeni ai sistemului politic din România” (for Mr. Băsescu, it was a useful political tool to attack opponents, as well as a way to appease American and European critics of Romania’s governance).

Articolul vorbeşte despre “ridicarea statului procurorilor” (the rise of the prosecutorial state). În ceea ce-i priveşte pe proşti (termenul de “proşti” îmi aparţine), articolul precizează foarte pertinent: “Oricine din politică şi afaceri este presupus vinovat de ceva. Majoritatea românilor recunosc că nu-i prea interesează neajunsurile procedurilor judiciare sau dacă probele procurorilor sunt atât de subţiri că devin rizibile, ori că aceştia îi tutelează pe judecători” (Everyone in politics and business is presumed guilty of something. Most Romanians admit that they care little about shortcomings of due process, whether it’s laughably thin evidence or prosecutors’ tutoring of judges in verdicts).

În ţara proştilor (deşi, termenul de “idiot” mi se pare mult mai adecvat), New York Times indică tactica “genială” a năimiţilor procurori ai lui Kövesi: “Este lucru obişnuit ca suspecţii să fie presaţi să livreze nume (adică, denunţuri-nota mea), pentru a obţine indulgenţă. Se practică, de asemenea, şi arestarea membrilor familiei, ca argument suplimentar pentru procurori. O anume măsură Orwelliană este folosirea ‘arestului preventiv’”. (It’s commonplace for suspects to be pressured to name names in exchange for possible leniency. It’s also routine for family members to be arrested as additional leverage for the prosecutors. One particularly Orwellian measure is the use of “preventive arrests”…).

Nu pot să cred! Cum, scrie aşa ceva în New York Times? De parcă asta ar fi tot! Luaţi de aici: “Campania anti-corupţie din România a trecut în metastaza unei cruciade neliberale. Pofta neostoită a publicului (a se citi “a proştilor”-nota mea) pentru justiţie a reuşit doar să amplifice pericolul la adresa viitorului democratic al ţării.” (Romania’s anti-corruption campaign has rapidly metastasized into an illiberal crusade. The public’s insatiable appetite for justice only exacerbates the threat to the country’s democratic future).

Cum lesne ne putem imagina, presa băsisto-macovisto-kövesistă a sărit ca arsă. Ba că articolul a fost cumpărat, ba că autorul este un derbedeu, ba că bla şi bla şi bla! Nici nu mă obosesc să dau citate sau să-i numesc pe penibilii ăştia. Fie şi pentru simplul motiv că au tot dreptul din lume să considere că New York Times bate câmpii! Care New York Times a publicat adevărate articole lirice despre inegalabila doamnă Kövesi şi lupta ei anticorupţie. Alea erau bune, evident, fiindcă o lăudau!

Învăţăturile lui Udrea către Ţara lui Coldea

Acum, cât de idiot să fii ca să crezi că există justiţie în România sub Kövesi, de vreme ce, pe când aceeaşi Kövesi era şefa tuturor procurorilor din România, doamna Udrea, cea aruncată la WC turcesc, în 2015 (după propria exprimare), o sfida în faţă, refuzând să se prezinte la audierile unde era convocată de procurori? Se întâmpla în 2009! Şi, de atunci, până în 2015, lui Udrea nu i s-a clintit un fir de păr din cap! Şi Kövesi era procuror general al României! Dar, oare, ce s-o fi întâmplat, ce este diferit, faţă de perioada 2009-2015, în perioada începând cu 2015? Nu cumva, faptul că nu mai este Băsescu preşedinte? Cum, a refuzat Udrea să meargă la procurori? Luaţi de aici:

“Haideţi să ne punem în situaţia unui simplu cetăţean, căruia un membru al parchetului, un procuror, care are dreptul să facă dosare penale, asta-i meseria lui, încearcă, cu orice preţ, să-i creeze, să-i fabrice un dosar penal şi cetăţeanul află! Ce face acel cetăţean? Se mai prezintă în faţa procurorului? Nu! Face o plângere şi se adresează celor care sunt în măsură să-i apere drepturile. Asta am făcut şi eu, am formulat plângere penală împotriva tuturor celor care au participat la discuţie şi ca orice cetăţean cer (…)” (ascultă file audio* 9udrea-a3-1exemplul cu procurorul-nu ma mai duc19aug) (vezi şi http://psnews.ro/audio-elena-udrea-dezvaluiri-din-2009-lectiile-fostului-ministru-despre-cum-sa-scapi-de-un-procuror-care-te-ancheteaza/).

Poftim? Dar, Udrea spune şi acum că este nevinovată! De ce nu a refuzat şi acum să meargă în faţa procurorului şi nu i-a făcut plângere conform învăţăturilor sale către cetăţeni, din anul 2009?  Păi, fiindcă au înşfăcat-o ăia, i-au luat sutienul (ascultă file audio* 15udrea-parlament-7arestata-sutien-dus-8doua detinute-10dna reformeaza clasa politica23feb) şi au aruncat-o la beci cu WC turcesc (după propria litanie, din Parlament, la 23 februarie 2015):

“Am fost dusă în arestul poliţiei capitalei, verificată la sânge şi dezbrăcată. Mi-au luat sutienul şi am fost dusă într-o cameră cu dimensiunea de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse. Apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc.”

Conform principiului: “Dacă nu acum, atunci când? Dacă nu noi, atunci cine?” Păi, tot voi, procurorilor, dar de ce abia acum şi nu în 2009? Fiindcă slugile lui Băsescu nu pot lovi în oamenii de încredere ai lui Băsescu, atunci când Băsescu e preşedinte? Hm! Ce întrebare stupidă, nu-i aşa?

Aceeaşi Udrea a adus acuzaţii grave şefului SRI, Coldea. Dar şi şefei DNA, Kövesi. Acum! Deputat fiind! Cum că ei controlează ocult România! În interviul de pe Hotnews, în 30 ianuarie 2015:

“(…) constatând toate acestea, se află un om care deţine în acest moment toate aceste secrete, pentru că le are de la mii de oameni, de ofiţeri care le adună. Este şeful actual al Serviciului Român de Informaţii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, în acest moment, deţine această putere, pentru că pe de o parte deţine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de altă parte are o foarte bună relaţie cu dna Kövesi.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19243479-elena-udrea-anunta-depus-dna-denunt-impotriva-sefului-sri-florian-coldea-coldea-cerut-lui-dorin-cocos-dea-500-000-euro-lui-sebastian-ghita-pentru-rtv.htm).

Aţi auzit despre vreo reacţie a “statului de drept” la aceste acuzaţii grave ale unui deputat român? Că, slavă Domnului, denunţurile tuturor derbedeilor şi hoţilor mărunţi, în detenţie deja, sunt imediat folosite de DNA, pentru a agăţa numele mari din politica şi economia României! Dovediţi sau nedovediţi ca hoţi! Denunţul lui Udrea de ce nu este bun? Căci, este vorba şi de un denunţ, care a apărut în spaţiul public şi care conţine acuzaţii concrete de o gravitate excepţională la adresa lui Coldea (vezi http://www.luju.ro/static/files/2015/februarie/15/denunt_udrea_coldea.pdf).

Culmea, parte din acuzaţii fac referire la Traian Băsescu, pe care nimeni nu l-a convocat să îl întrebe măcar dacă ce zice Udrea e adevărat!

Sigur, SRI-ul s-a auto-anchetat! Aşa-zisa comisie din parlamentul României, care, cică, se ocupă de controlul serviciului, condusă, penibil şi slugarnic, faţă de Securitatea de “tip nou”, de un oarecare Georgian Pop, s-a convocat pentru a executa, întocmai şi la timp, reflecţiile lui Coldea! Şi gata! Pa! A ieşit Coldea de la comisie şi şi-a trimis înapoi un subordonat, să le spună parlamentarilor cum e cu adevărul! Sigur, ca să facă asta, genialul, excepţionalul, profesionistul şef interimar al SRI, aliatul americanilor, super-Bond-ul planetelor româneşti, salvatorul securităţii naţionale şi al dropiei cu cap de zimbru, nu a fost în stare să bălmăjească nici măcar două cuvinte liber!

A citit, ca ultimul repetent, de pe o foaie, câteva fraze de absolvent de curs primar, înghiţind în sec şi poticnindu-se pe alocuri, ca să spună cum SRI s-a auto-anchetat şi a descoperit că eclipsa solară e la locul ei şi nu a furat-o nimeni, el fiind soarele neprihănit al românismului tutelar. Inutil să vă spun că, în nicio ţară din lume, nu există o procedură prin care comisia de control al serviciilor secrete, din parlament, să-şi bazeze propria anchetă pe auto-controlul Serviciilor, pe care le supraveghează! Numai într-o ţară a proştilor, Parlamentul poate accepta aşa-ceva! Asta spune clar şi cine se află, de fapt, sub controlul cui!

Transparentă ca cristalul, duios Codruţa trecea…

Dar, să revenim la imparţiala şi dedicata Kövesi, idolul românilor în sondajele de opinie. Doamna despre care mult hulita Udrea spunea, în interviul de pe Hotnews, că fusese adusă de la Bruxelles, pentru şefia DNA, la propunerea lui Coldea: “Am spus că propunerea ca dânsa să se întoarcă de la Bruxelles a venit de la dl Coldea.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19243479-elena-udrea-anunta-depus-dna-denunt-impotriva-sefului-sri-florian-coldea-coldea-cerut-lui-dorin-cocos-dea-500-000-euro-lui-sebastian-ghita-pentru-rtv.htm).

Pe 11 iulie 2012, doamna Kövesi, colaboratoarea apropiată a lui Coldea (de la Udrea citire), ne învăţa importanţa criteriilor transparente în numirea şefilor procurorilor, ea fiind exact în acea poziţie de şef:

“Cred că este important pentru toţi procurorii din România, care, în ultimii şase ani, au depus un efort constant şi continuu, pentru a transforma instituţia ministerului public într-o instituţie activă şi profesionistă, să aibă parte de un procuror general şi de un procuror-şef al DNA ales (sic!) pe criterii de transparenţă. Cred că sunt cea mai în măsură să vorbesc despre acest lucru, în primul rând, pentru că mandatul meu de procuror general va expira în scurt timp. Nu mai am dreptul să ocup această funcţie, am condus această instituţie şase ani şi cred că sunt în măsură să fac acest comentariu”(ascultă file audio* 12kovesi-012criteriile sunt totul11jul).

Bun, dincolo de nepotrivirea substantivului cu adjectivul, “infracţiune” minoră faţă de tâmpeniile de sens şi gramatică pe care le citesc în comunicatele DNA, doamna Kövesi are mândria să ne vorbească de “criterii de transparenţă” în alegerea şefilor procurorilor! Cum vă explicaţi, atunci, că această colaboratoare a lui Coldea (indicată, ca atare, de Udrea), livra popoarelor următoarea evaluare, cu privire la criteriile propriei numiri în fruntea parchetului general, la 9 ianuarie 2007?

Nu cunosc motivele exacte pentru care am fost aleasă sau ce criterii s-au avut în vedere, însă, cred că tinereţea nu este un handicap în această funcţie”! (transcriere RADOR, BBC: “Interviul zilei”-invitat: procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi-partea I; BBC-9 ianuarie, ora 18:30-realizator Mircea Zamfir).

Acum, cu siguranţă, nu tinereţea părea să fie handicapul doamnei Kövesi, asta este clar! În ceea ce priveşte criteriile pentru alegerea procurorului general, se pare că distinsa doamnă nu le prea ştia, deşi tocmai fusese aleasă în onoranta funcţie. Sigur, a aflat ceva despre ele mai târziu, prin 2012, abia când pleca din funcţie. Din câte ştiu eu, alegerea pe o anume poziţie ierarhică, fără criterii cunoscute public, câteodată necunoscute chiar şi celui ales, se practică în serviciile secrete. Evident, Ministerul Public din România nu este o anexă a SRI! Evident, Udrea minte când vorbeşte de relaţia ocultă Kövesi-Coldea! Categoric, comisia de control al SRI din Parlament controlează la sânge serviciul! Sau îi zice comisia de control a SRI?

Un bilanţ pentru eternitate! Regula de trei simplă la “peste” pătrat

Păi, nu ne mai rămâne decât să ne bucurăm de rezultatele muncii DNA, expuse cu acribie de doamna Kövesi, cea care nu are nicio legătură ocultă cu SRI, la bilanţul din 24 februarie 2015. Să ne concentrăm pe următoarea evaluare:

Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat. În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.” (vezi http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5982).

Tare, nu? Ce ne spune onorabila? Că a trimis “peste 1100 de inculpaţi” “în judecată în anul 2014”! Şi că “peste 1130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv”! Acum, deşi “peste 1100” poate fi orice număr de la 1100 la plus infinit, ar fi o aberaţie, chiar şi “peste” “posibilităţile” doamnei Kövesi, de a ne informa că, din “peste 1100 inculpaţi”, ar fi fost condamnaţi definitiv “peste 1130”, în 2014!  Aşadar, ca să o salvăm, să presupunem că acei 1130 de condamnaţi definitiv provin din dosare care nu au fost trimise în judecată numai în 2014, ci şi în anii anteriori!

Dar, dacă este aşa, cum putea calcula Kövesi procentul de 9% achitări, dintr-un număr total de cazuri pe care nu îl cunoaştem, ştiind doar aproximativ numărul de condamnări definitive? Căci, 9% este o cifră exactă, referitoare strict la anul 2014 (se face precizarea la “anii anteriori” în text, raportat la 9%, de unde rezultă că anul vizat pentru 9% este 2014), iar numărul de condamnări, “peste 1130” nu mai este o cifră exactă, ci una aproximativă, cu “peste” înainte! Iar numărul total de dosare nu îl ştim şi nici perioada de timp pentru care s-a calculat numărul de achitări.

Pe scurt şi mai simplu, dumneavoastră puteţi calcula un procent, prin regula de trei simplă, folosind cifre cu “peste” înainte, în aşa fel încât să vă iasă un 9% întreg şi frumos ca însăşi DNA? Cum ziceţi?

Aşa, de pildă: Dacă “nu se ştie câte dosare s-au trimis în judecată, în nu se ştie cât timp”, reprezintă 100%, atunci “peste 1130 inculpaţi condamnaţi definitiv” reprezintă X”. Aşadar  X este egal cu “peste 1130” înmulţit cu 100 şi împărţit la “nu se ştie câte dosare s-au trimis în judecată, în nu se ştie cât timp”, adică egal exact cu cifra faţă de care putem calcula “9% achitări”, adică fix “sub media europeană!!!

Dumneavoastră realizaţi că nimeni din presă sau societatea civilă, în Ţara Proştilor, nu a reacţionat la această mizerie de bilanţ? La această manipulare ordinară! Pe care o vom regăsi, fără tăgadă, şi în rapoartele MCV!

Foaie verde ametist, m-a făcut mama jurist!

Ajunşi aici, aş vrea să fac o precizare. Am considerat, întotdeauna, că judecătorii din România trebuie protejaţi şi susţinuţi! Chiar dacă există printre ei judecători corupţi! Chiar dacă unele soluţii date de instanţă sunt motivate politic. Adevărul este că, într-o societate cât de cât normală, o soluţie greşită dată de un judecător, în instanţă, nu poate fi îndreptată decât tot de o soluţie dată în instanţă, de un judecător. Altfel, e haos!

Am comentat soluţii date de judecători, cu care nu eram de acord, dar, niciodată, nu am respins o soluţie dată de instanţă. Am considerat că soluţia trebuie, întotdeauna, respectată. Dar eu sunt un simplu cetăţean. Nu sunt om politic ales sau numit în funcţie de demnitate publică, nu sunt funcţionar public şi nici nu sunt parte a sistemului judiciar. Căci, dacă aş fi aşa ceva, simplul fapt de a comenta negativ o soluţie dată de instanţă m-ar pune în afara statului de drept.

Nicio problemă, Kövesi poate! Procurorii domniei sale, împreună cu mascaţii, l-au adunat dintr-un spaţiu public pe mult controversatul primar al Constanţei, Radu Mazăre. Cu cătuşe la mâini, by the book. Reţinut şi propus judecătorului pentru arest preventiv! Ghici ce! Judecătorul a respins arestul preventiv! Cum explică Kövesi, poticnindu-se în vorbe, pe 1 iunie 2014, la B1TV, soluţia dată de judecător:

“A motivat (judecătorul-nota mea) îîî… îîî… hotărârea deeee…privind cercetarea arestării preventive, ca să folosesc termenul prevăzut în codul de procedură îîî… penală, prin aceea că nu există suficiente probe. Dar, în acelaşi timp, există suficiente probe pentru controlul judiciar. Deci, practic, era o contradicţie de natură procedurală, interpretare diferită. Nu poţi să ai probe pentru o măsură preventivă, dar să nu ai probe pentru altă măsură preventivă”. (ascultă file audio* 14kovesi-1234nu poti avea probe pt o masura preventiva si nu pentru alta1jun).

Adică, dacă ai probe pentru control judiciar, no problemo, merge şi arestarea preventivă!!!

Codul de Procedură Penală specifică la articolele 202 şi 203:

ART. 202

    Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive

(1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

(2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.

(3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

(4) Măsurile preventive sunt:

a) reţinerea;

b) controlul judiciar;

c) controlul judiciar pe cauţiune;

d) arestul la domiciliu;

e) arestarea preventivă.”

ART. 203

    Organul judiciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilor preventive

(1) Măsura preventivă prevăzută la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luată faţă de suspect sau inculpat de către organul de cercetare penală sau de către procuror, numai în cursul urmăririi penale.

(2) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c) pot fi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către procuror şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către instanţa de judecată.

(3) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. d) şi e) pot fi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către instanţa de judecată.”

Aşadar, măsurile preventive se stabilesc de către judecător şi parţial de procuror, art. 203 (2). În cazul “arestării preventive”, numai de judecător, art. 203 (3)! Dar, alegerea măsurii preventive depinde de nevoia de a fi “proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”. Numai un analfabet juridic poate emite următoarea tâmpenie: “Nu poţi să ai probe pentru o măsură preventivă, dar să nu ai probe pentru altă măsură preventivă”.

Căci, dacă poţi spune, extrapolând, că probele pentru arestare preventivă pot acoperi, întotdeauna, şi o măsură de control judiciar, ei bine, reciproca nu e valabilă! Dacă există, proporţional vorbind, indicii pentru control judiciar, văzut ca suficient, de ce aş da arestare preventivă? Doar fiindcă mă cheamă Kövesi?

Aşa grăit-a Vladimir!

Asta este regina Justiţiei din România! Nu şi a Dreptăţii! Ea vorbeşte despre interpretarea diferită a judecătorului, pe care o desfiinţează. Sigur, şi eu îi pot spune, asemenea părintelui libertăţii americane, Patrick Henry, în celebrul său discurs din 23 martie 1775, rămas în istorie sub numele de “Dă-mi Libertate sau dă-mi Moarte” (Give Me Liberty or Give Me Death):

“Dar, oameni diferiţi văd, adesea, acelaşi subiect în lumini diferite; şi, de aceea, sper că nu se va considera lipsă de respect faţă de acei domni, dacă, exprimând opinii opuse celor expuse de ei, după cum o fac, voi vorbi deschis conform sentimentelor mele, liber şi fără reţinere” (But different men often see the same subject in different lights; and, therefore, I hope it will not be thought disrespectful to those gentlemen if, entertaining as I do opinions of a character very opposite to theirs, I shall speak forth my sentiments freely and without reserve.)

Mă tem, însă, că doamna Kövesi s-ar putea să nu-l înţeleagă bine pe Patrick Henry, evident, nu din cauza handicapului tinereţii! Aşa că am să încerc cu Titu Maiorescu (“Critice”, Editura Minerva, Bucureşti, 1984, p. 186):

“Pe noi, românii, ne-a scos soarta fără de veste din întunericul Turciei şi ne-a pus în faţa Europei. Odată cu gurile Dunării, ni s-au deschis şi porţile Carpaţilor şi prin ele au intrat formele civilizaţiei din Franţa şi din Germania şi au învălit viaţa publică a poporului nostru. Din acest moment, am pierdut folosul stării de barbari, fără a ne bucura, încă, de binefacerea stării civilizate”.

Cam pe aici se află doamna Kövesi, în starea descrisă de Maiorescu! Adică, undeva între barbari şi Codul de Procedură Penală, varianta pentru analfabeţi juridic. În ceea ce vă priveşte pe voi, dragii mei, ei bine, cu voi este altă poveste! Starea voastră (a se citi “a noastră”) este cel mai bine descrisă nu de Patrick Henry, nici de Titu Maiorescu! Cel mai bine este descrisă de Vladimir Putin, care a pus punctul pe “i” stârnind dezaprobarea Angelei Merkel, în ceea ce vă priveşte. Ştiu, însă, că voi veţi fi de acord cu Vladimir! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Când Prostia şi Domnia s-au Unit în România! Iar Minciuna-i Veselia!

iohannis-sima4

Din nou, acest text va fi scurt (by my standards, adică nu chiar scurt). Explicaţii puţine. Preşedintele României, surprinzător, nu mai trebuie explicat! La nici câteva zile după ce ne-a marcat destinul, prin preluarea puterii politice, deriva spre zările fulgurante ale incompetenţei a atins orizontul propriei neputinţe! Ştiu sloganul: să-l lăsăm pe Preşedinte să înveţe să fie Preşedinte! Mă scuzaţi! Pardon! “Il est Charlie”! Ştie precis cum este cu libertatea! Mai ales cu a lui! Libertatea de a greşi în numele şi pentru nenorocirea a milioane de români! Sigur, nu la nivelul la care a greşit administraţia socialistă de la Paris, în infernul terorist stimulat de incompetenţa crasă şi falimentul instituţional al guvernării Hollande! (vezi http://www.newsmax.com/Headline/France-attacks-Charlie-Hebdo-US/2015/01/09/id/617672/) (vezi http://www.algemeiner.com/2015/01/09/responding-to-paris-terror-outrages-us-jews-highlight-centrality-of-anti-semitism-to-islamist-ideology/).

Este drept, anunţam încă din 17 noiembrie că domnul Iohannis va face toate greşelile din manual! Nu ştiam, atunci, că domnul Iohannis îşi conspectează nenorocirile din cu totul alt manual decât cel ştiut de mine! Pentru avansaţi! Mai amplu! Mai bogat! Mai încăpăţânat în modelarea paginilor după arhetipurile mono-îngheţate în culoarea gerului iohannist. Năprasnic! Şi implacabil ca o glumă proastă!

C’est vrai, je suis Charlie, mais on sait rien sur MCV…

Scriu aceste rânduri pe 12 ianuarie 2015. În câteva zile, începând cu astăzi, Iohannis va acumula o deja nouă incredibilă paletă de erori şi nenorociri. Astăzi, urmează să discute cu liderii politici ai ţării despre bugetul armatei, “cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru apărare”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15407&_PRID=lazi).

Are propuneri: “Mai mult, propun tuturor factorilor politici, atât de la guvernare, cât şi din opoziţie, să-şi asume clar menţinerea acestui minim obiectiv pentru cel puţin 10 ani”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15407&_PRID=lazi).

Ei bine, această discuţie va fi dusă mai departe, de acelaşi Iohannis, în întâlnirile cu preşedintele Comisiei Europene: “(…) alocarea suplimentară de 0,3% din PIB pentru Ministerul Apărării. Acest subiect se va afla, în curând, pe agenda discuţiilor la nivelul Uniunii Europene” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15396&_PRID=lazi).

No problemo! România se va face de râs! Klaus nu va afla de ce, decât după, dacă va afla! E un început “bun”, pentru primul Consiliu European la care va participa! Vom comenta împreună, când va veni sorocul!

Nu l-am prea văzut în cadrele postate pe site-ul Palais de lElysée, după participarea la marşul de la Paris. La cât de “important” este mesajul sec, pe care ni l-a transmis, până şi ăla citit, pe aeroport, aseară, la sosirea acasă, mă aşteptam să fie mai omniprezent în conştiinţa fotografică a francezilor! Ne-a spus cu cine a vorbit, cu “doamna cancelar Merkel, cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu premierul Olandei, cu preşedintele Ucrainei, cu premierul Israelului şi mulţi alţii.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15424&_PRID=lazi).

Presupun că domnul Cameron se încadrează perfect la “mulţi alţii”! Fiind pe Axa aia pe care zicea că a luat-o de la Băsescu. Sau nefiind pe nicio axă, decât pe cea a minimei bune creşteri protocolare, unde Iohannis nu poate pătrunde nici cu ordinul Procuraturii! Nu, că e genial Klaus! Nu explic nimic. Epoca în care scriam de ce nu are ce căuta doamna Carmen Iohannis în dreapta şoferului a trecut! E timpul să-l lăsăm pe Klaus să fie “puternic”! Pentru România! Şi milioanele de români care îl iubesc!

Înţeleg că este foarte criticat de foştii sau actualii ciraci ai lui Băsescu, de “imaculata” justiţiară Macovei şi de savantul “neprihănit” al luptei anticomuniste Tismăneanu! Nu ştiu ce le-a promis Iohannis, dar cred că sunt supăraţi mai ales pentru ce nu le-a promis, dar le oferă acum, spre stupefacţia tuturor celor care înţeleg ceva! Nu şi a presei române, care îl idolatrizează şi îi sfâşie în bucăţi pe “detractori”! E bine! Trăiască România!

Într-un fel, la început, mi-era milă de Iohannis. Garabet Ibrăileanu avea o vorbă, în Privind viaţa: “o nenorocire venită din propriile greşeli e tot atât de fatală ca şi una venită din senin, dar iluzia liberului arbitru ne face să suferim cu atrocitate de cea dintâi, pentru că ni se pare că am fi putut-o evita!” (Garabet Ibrăileanu, Privind viaţa…, Bucureşti, 2009, p. 28). M-am scuturat, însă, repede, de milă. Nu e cazul! Omul nu greşeşte! Şi e bine că nu greşeşte! N-are ce regreta! NICIODATĂ! Fie vorba între noi, cum ar putea greşi, la cât de încăpăţânat este, ceea ce reprezintă marca “inteligenţei” infinite şi rafinate, după cum zice şi cântecelul? Lasă, că e bine! Fiindcă, negreşind, nu are nevoie să mintă! Oare?

Mai ţineţi minte Mecanismul pentru Cooperare şi Verificare (MCV)? Jucăria aia convenită la Comisia Europeană şi despre care Iohannis ştie că s-ar fi stabilit în negocierile de aderare a României la UE (informaţie greşită, evident, dar pe care el o crede bună)! Şi care este folosită acum drept hârtie de turnesol de câtre Germania, pentru a ne da sau nu acordul pentru intrarea în spaţiul Schengen! Psst! Nu pot să vă spun nici ce înseamnă MCV, nici când s-a stabilit! Klaus are un fost comisar european în suită şi un ambasador all seasons la butonieră, aşa că ştie el mai bine să vă spună! Uite, ce frumos a zis în discursul, citit, bineînţeles, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe 6 ianuarie 2015:

Astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Gata cu Minciuna! De Astăzi, spunem numai Adevărul (adică, la Adevărul

Genial, nu? Aproape că nu mai contează cine l-a învăţat! Reaua aia de Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi, fără ruşine şi minimă adoraţie faţă de Geniul Interplanetar al iubirii noastre fără zăgăzuire, uite ce a putut spune (ascultă file audio* 15stanciu-2mcv trebuie mentinut fiindca nu s-au indeplinit obiectivele6jan):

“Din punctul meu de vedere, încă se impune menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru că sunt încă multe obiective care nu sunt finalizate”. (http://www.mediafax.ro/politic/livia-stanciu-se-impune-mentinerea-mcv-pentru-ca-sunt-inca-multe-obiective-nefinalizate-13751264).

Ruşine, doamna judecător! Adică, ce vreţi să spuneţi cu “sunt multe obiective care nu sunt finalizate”? Nu vă daţi seama că negaţi afirmaţia Iubitului Conducător care spune clar că “Astăzi (…), să se constate că acele condiţionalităţi (…) au fost îndeplinite”? Uf! Şi, totuşi! Cine este blasfematorul ăla de profesie, care a zis că Iohannis este încăpăţânat? Cine-i caută nod în papură? Iohannis e genial, domne’! Ştie că are dreptate! Dar nu vrea să o intimideze, în adoraţia ei măruntă, pe Livia Stanciu. Se repliază rapid, pregăteşte busuioc, prima întâi, de calitate, pentru dres, şi merge la lustragiii băsişti (altminteri, perfect respectabili, aşa, simpluţi, cum sunt ei) de la Adevărul, chiar a doua zi, pe 7 ianuarie, ca să ne dea lumină. Uite ce frumos a zis (ascultă file audio* 15johannis-adevarul-mcv-4in anii 2016-2017-56indeplinite azi7jan):

Iohannis: Să ajungem în acest punct, atunci când actualul Parlament şi actualul CSM îşi încheie mandatul. Păi, actualul Parlament îşi încheie mandatul la sfârşitul lui 2016 şi actualul CSM la începutul lui 2017. Deci, implicit, am dat un orizont de timp, care mi s-a părut rezonabil.

Jurnalist: Dar, consideraţi că azi suntem pregătiţi?

Iohannis: Azi nu suntem pregătiţi, nici nu m-am referit la astăzi!”

Sigur, Genialul a îngăimat ceva şi la CSM, cu privire la orizontul de timp 2016-2017 (“atunci când actualul CSM şi actualul Parlament îşi termină mandatele, să putem bifa împreună această reuşită”). (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Dar, a afirmat, fără putinţă de tăgadă, că: “Astăzi (…), să se constate că acele condiţionalităţi (…) au fost îndeplinite”! Păi, cum se potriveşte asta cu “Azi nu suntem pregătiţi, nici nu m-am referit la astăzi”?

Cum nu v-aţi referit la ASTĂZI, domnule Preşedinte? Cum, MINCIUNĂ ORDINARĂ? Sigur, ne minţea şi Băsescu, la fel, a doua zi! Dar, hăhăia, şi ce dacă, poporul îl iubea, Băse era cool! Genialul Klaus nu are stilul ăsta! Zice scurt şi fără să citească, de data asta: “Nici nu m-am referit”! Deşi, chiar aşa zisese, cu doar o zi înainte! Adică, te minte în faţă, cu zâmbetul metalic pe buze!

Sigur, apostolii noii religii iohanniste mă vor întreba unde-i nenorocirea? Pe bune? N-o vedeţi? Hai, să v-o arăt! Preşedintele Iohannis a dat un interviu în presa germană: “Klaus Iohannis a declarat Märkische Allgemeine Zeitung că va face eforturi pentru ca aderarea României la acest spaţiu să aibă loc anul acesta.” (http://www.mediafax.ro/politic/oficial-german-romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-13748621).

Schengen în 2015? Se ocupă Herr Iohannis! 

Poftim? Cum, Preşedintele României dă un interviu presei germane, care se adresează populaţiei Germaniei, nefavorabilă aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fără să se consulte cu cancelarul Merkel? Adică, el, etnic german şi nou ales Preşedinte al României, se adresează direct, prin intermediul presei germane, poporului german, informându-l despre intenţii pe care germanii nu le agreează? Şi, “ce dacă?”, or să zică apostolii iohannişti! “Foarte bine a făcut”, vor clama! Şi, de unde ştiu eu, Stan, că nu a vorbit cu Merkel? Păi, ştiu! Fiindcă, imediat, a apărut în presa germană, şi nu oriunde, în Der Spiegel, citat de Mediafax, pe 5 ianuarie, o reacţie extrem de dură a preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, creştin-democrat şi apropiat consilier al cancelarului Merkel: “Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (…) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015 (http://www.mediafax.ro/politic/oficial-german-romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-13748621).

Wolfgang-Bosbach

Wolfgang Bosbach

Ce se întâmplase? Intempestivul, aberantul şi stupidul interviu dat de Iohannis, doar pentru imaginea sa penibilă, a pus administraţia de la Berlin într-o situaţie dificilă faţă de propriul electorat. Reacţia lui Bosbach s-a adresat germanilor şi nu românilor, de aceea a venit din partea preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, şi nu a Comisiei de relaţii externe. Practic, Iohannis i-a obligat pe oficialii de la Berlin să închidă anul 2015 pentru aderarea României la Schengen! Asta, în condiţiile în care Germania nu zisese nimic despre 2015, până în prezent. Şi erau bune premise ca, în baza unui raport MCV mai bun, să putem obţine o aderare care să înceapă, în 2015, măcar cu frontierele aeriene şi maritime. S-a ales praful! 2015 devine imposibil, de vreme ce Germania a spus, deja, NU! Forţată de Iohannis!

Mai mult, situaţia creată de Klaus cel Înţelept va vulnerabiliza raportul MCV, care va arăta prost, ca să poată oferi argumente pentru decizia Germaniei! Mă veţi verifica în următoarele zile! Ia ziceţi! E suficient de mare nenorocirea asta, la numai câteva zile după preluarea mandatului de către Klaus cel Întreprinzător? Sunteţi mândri? Dar, staţi că nu e tot! Merkel a zis, chiar şi aşa, cu 2015 închis, că se va uita la raportul MCV: “Întrebată dacă va sprijini aderarea Bulgariei la Schengen, în martie 2015, Angela Merkel a declarat că Guvernul german aşteaptă raportul MCV, pentru a lua o decizie.” (vezi http://www.romanialibera.ro/politica/uniunea-europeana/wolfgang-bosbach–romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-362838).

Şi, în condiţiile astea, dumneavoastră, ditamai Preşedintele României, după gafa monumentală din presa germană, mergeţi în CSM şi anunţaţi ritos că:

Astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Toate religiile reunite ale mapamondului nu au mai înregistrat asemenea demonstraţie de “inteligenţă” mistică, menită a mântui şi mirui, în acelaşi timp, sufletul magilor de la televiziunile iohanniste (cam toate)! Topite, evident, după ghiersul de aur, în cuvinte puţine şi citite, constant, după acelaşi petic de supremă învârtoşare a minţii Marelui Strateg!

Care Legionari? Că aveau toţi trei ani, pe vremea lor…pe urmă au crescut

https://www.youtube.com/watch?v=ejXiJP2_9hA

Dar, cel mai tare mi-a plăcut cum a justificat Iohannis, tot la Adevărul, pe 7 ianuarie, decorarea lui Octav Bjoza cu cea mai înaltă distincţie a României. Domnul Bjoza precizase, încă din 2009, care e relaţia sa cu “morala” şi “credinţa” legionare.

Domnia sa a subliniat, cu multă sinceritate (ascultă file audio* 09bjoza-2morala si credinta invatate de la legionari7nov), cum l-au educat legionarii”, precizând că nu este legionar, dar asta doar pentru că este prea târziu” să mai fie! Aferim, bre!

“Nu sunt legionar, n-am fost şi-i prea târziu să mai devin. Dar, norocul meu a fost ca, la vârsta de 19 ani, să fiu educat în temniţele comuniste de unii dintre ei. Ne-au marcat tot restul vieţii!”

Ce să-i spui lui Iohannis, la aşa ceva? Să-i spui că educaţia antisemită şi crima pentru Căpitan erau baza educaţiei legionare? Să-i spui că cea mai teribilă formă de terorism continuă să fie incendierea sinagogilor, peste tot în lume, inclusiv în Franţa lui Hollande? Bjoza continuă cu mărturisirile (ascultă file audio* 09bjoza-2morala si credinta invatate de la legionari7nov_1):

“De la ei am învăţat, pentru totdeauna, că nimic, fiule, nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în ţară. Şi, mai e ceva, băiatule! Fără credinţă, nimic nu se va putea realiza! Tot ei mi-au atras atenţia că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de ţară şi au avut dreptate. Şi, din cauza asta, îi voi purta în mintea şi în sufletul meu câte zile voi avea!”

Ei, “fiule”, ce crezi că a invocat Iohannis, la Adevărul, pe 7 ianuarie 2015, ca să justifice decorarea domnului Bjoza, cel educat de legionari, în “morala” şi “credinţa” Căpitanului, după propriile confesiuni? Pentru a arunca în derizoriu acuzaţiile cu privire la afilierea lui Bjoza la crezul legionar! Nu o să-ţi vină să crezi, “băiatule” (ascultă file audio* 15johannis on bjoza-6acuzatii nefondate-7nu e legionar fiindca avea 3 pe vreme lor-discutie fortata7jan):

Acele acuzaţii nu mi se par fondate! Şi, cred că e foarte uşor de terminat discuţia. Cum poate cineva, care, pe vremea legionarilor, a avut trei ani, să fie considerat legionar? Nu, nu, lucrurile nu se leagă! În afara de asta, nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”.

Chiar aşa! “Cum poate cineva, care, pe vremea legionarilor, a avut trei ani, să fie considerat legionar?” Conform acestei viziuni, practic, mişcările neonaziste din Germania, ai căror membri, în majoritatea lor, nici nu erau născuţi pe vremea lui Hitler, nu există! Propagandă! Antisemitismul nu mai există, fiindcă îmi vine greu să cred că mai sunt prea mulţi oameni pe Terra care aveau mai mult de trei ani pe vremea lui Hitler! Şi, apoi, chiar “nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”, cum nu putem bănui de aşa ceva pe nimeni care recunoaşte că a primit “morala” şi “credinţa” prin educaţie legionară, chiar de la legionari! Pe care îi va purta “în minte şi în suflet” “câte zile” va avea! Categoric, “nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”!

Ce ar mai fi de adăugat, “fiule”? Să ai “noroc”, nu “ghinion”, ca la vârsta de 19 ani să fi fost educat de legionari, după filosofia lui Bjoza, cel decorat de Geniul Carpaţilor! Iar domnului Iohannis îi recomand să-şi ia consilieri pe fraţii Nicholas, căci are nevoie de consiliere în jocul de glezne! După cum a început, în curând, va dansa pe mese!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Iohannis! Ceva mai Bine decât Ponta! Un Dezastru!

la bulivar

Inspiraţia şi prezenţa de spirit ale cuplului Iohannis nu încetează să mă uluiască! Inflexibilitatea garderobei Primei Doamne, chiar şi în exerciţiul complicat al învestirii Preşedintelui, arată “consecvenţă”! Şi “aplicabilitate”! Şi “decenţă instituţională”! Dumnezeul ortodox, atotputernic, Cel care le vede pe toate, a aranjat cu Dumnezeul protestant al americanilor incidentul dedicat doamnei Carmen Iohannis! Incident de la graţierea curcanilor, la Casa Alba, de Thanksgiving, când Preşedintele Obama şi-a exercitat prerogativele constituţionale pentru a salva de la deces doi curcani! Au participat la eveniment şi fetiţele sale, Malia şi Sasha, doi copii adorabili de 16 şi 13 ani. Ele nu au fost prea impresionate de solemnitatea salvării curcanilor! În plus, erau îmbrăcate ca nişte fete de vârsta lor, cu fustiţe ce păreau uşor prea scurte pentru seriozitatea ceremonialului de la reşedinţa tăticului prezidenţial.

obama and daughters

Curcanul, Barack, Sasha şi Malia

Cele două fetiţe au fost aspru criticate în presa americană, în ciuda vârstei fragede (vezi http://www.bbc.com/news/world-us-canada-30265373). Se întâmpla pe 30 noiembrie 2014! Cele două fetiţe au fost acuzate de “lipsă de respect şi clasă” (disrespect and lacking “class”)! Şi din cauza fustelor scurte (short skirts), dar nu numai. Credeţi că profesoara de limbă engleză Carmen Iohannis a catadicsit să înţeleagă ceva din povestea de mai sus? Mă scuzaţi, întrebarea era greşit formulată! Mai încerc o dată! Credeţi că profesoara Carmen Iohannis are vreo legătură cu limba engleză, ca expresie a culturii anglo-saxone? Ceea ce ar presupune, dincolo de speak-uitul de rigoare, în engleză, să mai citeşti o carte, să mai vezi un film, să mai priveşti la nişte ştiri din lumea anglo-saxonă! Să îţi mai însuşeşti nişte coduri de îmbrăcăminte sau, pur şi simplu, să mai înveţi câte ceva despre garderoba Reginei Regatului Unit sau a Primei Doamne a Americii! Despre protocol, respect şi clasă! Chestiune de minimă cultură generală pentru o profesoară de limba engleză! Doamna Carmen Iohannis a dovedit cu prisosinţă că este mult sub “clasa” şi “respectul” pentru instituţii ale doamnei Maria Băsescu! Priviţi fotografia de mai jos şi ascundeţi-vă în munţi!

carmen-iohannis-maria-basescu

Ghici, ghicitoarea mea! Cine-i Carmen Iohannis?

Locul meu, lângă şofer

O, da! Ştiu! Presa din România e cucerită de “farmecul” doamnei Iohannis! Şi preocupată, la greu, să lustruiască anumite părţi din corpul domnului Iohannis, părţi care s-ar aşeza, conform proverbului românesc, în “două luntri”! “Două luntri” pentru presa română, care l-a desfiinţat în campania electorală pe Iohannis, divinizându-l pe Ponta! Ghici la ce parte a corpului lui Iohannis ne referim! Din acest motiv, de “două luntri”, nu s-a prea agitat presa română de apariţia fulgurant năucitoare a Primei Doamne la “conacul” unde cuplul prezidenţial a petrecut revelionul. Apariţie în care Carmen Iohannis a “strălucit” din nou, de data asta pe locul din faţă al limuzinei prezidenţiale, în dreapta şoferului.

carmen iohannis-ok

Exact aşa cum, probabil, au văzut ea şi presa română cea relaxată şi subit iubitoare de Iohannişi că ar călători Michelle Obama! Iată!

Barack_and_Michelle_Obama_wave_from_the_presidential_limousine

Michelle+Obama+Barack+Obama+Attends+Daughter+-XGBnXCWizJx

După cum stă Carmen Iohannis în dreapta şoferului, putea la fel de bine să stea pe capra căruţei din grafica ce deschide postarea noastră. Având în vedere “vasta” cultură a Primei Doamne, perfect reprezentativă pentru România, care s-ar putea supăra (doamna, nu România) că induc opinia publică în eroare, folosesc acest prilej pentru a preciza că grafica la care mă refer este un fotomontaj! Nu vreau să sugerez că Doamna Iohannis ar fi, în realitate, în fotografia cu pricina! Nici vorbă! Mai mult, o asigur pe doamna Iohannis că nu am vrut să transmit nicio clipă că acele cuvinte, desenate acolo, ar fi fost rostite de domnia sa! “La bulivar, birjar” au fost grăite, deja, de mam’ mare, mamiţa şi tanti Miţa, rudele domnului Goe, eroul lui Caragiale, cu voia dumneavoastră, Madam President!

Iar cuvintele “Iată-mă-s isprăvniceasă” aparţin Chiriţei nemuritorului Alecsandri! Aşadar, nu dumneavoastră le-aţi rostit! Pace! Peace! Sper, cu umilinţă, să nu mă daţi în judecată pentru defăimare! Să-mi fie permis să nu mai explic de ce, never ever, o Primă Doamnă nu va sta pe locul din faţă, în dreapta şoferului, în maşina oficială, oriunde ar merge, chiar şi la revelion, din raţiuni de securitate, protocol şi ghici ce, encore? Bună creştere, oare? Ceva de genul: unde stă o doamnă, care se urcă în taxi? Lângă şofer? Poate, la Bucureşti! Dar şi la Sibiu? Şşşşt! Să nu ne audă presa română!

Vor fi unii care îmi vor reproşa că am votat cu Iohannis, mai ales după ce vor citi acest material şi plecând de la postarea mea din 11 noiembrie 2014, cu titlul “Ponta, Dincolo de Nazism şi Firea… Omului, Preşedintele Vostru…”, în care anunţam că am votat în turul întâi cu sibianul, ceea ce urma să fac şi în turul doi! Exact asta am şi făcut!

Atenţie, eu nu l-am recomandat pe Iohannis, în materialul din 11 noiembrie, ca fiind o valoare în scaunul de preşedinte! Am arătat doar de ce Iohannis este o variantă mai bună decât Ponta sau de ce rasismul, fie el şi limitat la raţiuni electorale, nu are ce căuta în fruntea României. Mai mult, în comentariile la postarea menţionată, scriam încă din 17 noiembrie, pe acest blog: „Personal n-am nicio reţinere să afirm, după ce l-am susţinut pe Iohannis, că nu voi lăsa trecute cu vederea eventuale mici exerciţii de adecvare la guvernare, cu orchestraţie necorespunzătoare. Semnalele, în prezent, nu sunt favorabile, după părerea mea. S-a văzut în aiuritoarea non-campanie electorală a candidatului Iohannis, în care a “strălucit” doamna Alina Gorghiu! Cu asemenea competenţe, dacă Ponta nu greşea, singur, fatal, Iohannis ar fi fost acum istorie!”

Iar pe 2 decembrie precizam, tot pe acest blog, în comentarii:  “Că Iohannis va comite toate greşelile din manual, era de aşteptat (eu mă aşteptam; nu l-am declarat, niciodată, un mare lider sau super-cunoscător în relaţii internaţionale), dar, oricum, este de o mie de ori varianta mai bună, nu răul mai mic! În rest, îl aştept, cu mici speranţe, să se facă bine!” Într-adevăr, foarte mici, spre nule! Apropo de doamna Gorghiu! Preşedintele mi-a confirmat temerile cele mai sumbre, atunci când a impus-o în fruntea PNL, destructurând acest partid istoric, pentru a-l fragiliza în faţa ciracilor lui Băsescu, abil conduşi de Blaga, în interiorul Partidului Naţional Liberal! Practic, un liberal autentic şi dedicat, de talia lui Ludovic Orban, omul care a făcut totul pentru ca Iohannis să fie astăzi preşedinte, a fost înlăturat brutal de la şansa de a conduce legitim partidul!

Alina-Gorghiu-600x400-7

Alina Gorghiu

Presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban

Ludovic Orban

Un “Socrate” al “lucrului bine făcut”

Au urmat momente penibile! “Recepţia privată”, de la Cotroceni, pentru rubedenii politice şi ciraci de campanie electorală, culmea, menţionată exact ca atare pe site-ul oficial al Preşedinţiei (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15384&_PRID=lazi). Sau “vizita secretă”, de un populism greţos, de care a ştiut toată presa (exact ca în epoca Băsescu), la o fetiţă ai cărei părinţi muncesc în afara ţării, pentru a-i aduce un cadou, care să-i faciliteze comunicarea cu ei (vezi http://www.romaniatv.net/klaus-iohannis-a-daruit-o-tableta-unei-fete-de-14-ani-a-carei-mama-e-la-munca-in-strainatate_191838.html). Ce să mai zicem despre decorarea unui domn cu simpatii legionare, pe motiv de luptă anticomunistă şi suferinţă în temniţele epocii, în prima zi de “domnie”, care a pus capac la “noul început”? (vezi http://antisemitism.ro/wp-content/uploads/2014/12/2014-12-23-MCA-Comunicat-de-Presa-Administratia-Prezidentiala-decoreaza-un-sustinator-al-Miscarii-Legionare.pdf).

Dar, să privim mai atent la Preşedinte! La modul cum gestionează principalele sale prerogative constituţionale, politica externă şi securitatea naţională! Nu vom insista acum, pe larg, în ceea ce priveşte “excepţionala” activitate a Preşedintelui. Vom face doar o scurtă trecere în revistă a “vastelor” cunoştinţe şi abilităţi ale legendarului, deja, Iohannis în ale conducerii de stat! Urmărindu-l pe Preşedinte, în zilele din urmă, şi modul cum învaţă, din mers, funcţia prezidenţială, mi-am adus aminte de superbul dialog platonician “Menon (sau despre virtute)”.

Menon: În ce chip vei cerceta, Socrate, un lucru pe care nu-l ştii deloc cum este? Ce lucru, între atâtea necunoscute, vei lua drept temă de cercetare? Sau, chiar presupunând că te-ai întâlni cu lucrul acela, cum vei şti că-i el, dacă nu-l cunoşteai deloc?

Socrate: Înţeleg, Menon, ce vrei să-mi spui. Vezi în ce discuţie euristică mă vâri; în discuţia după care omul nu poate cerceta nici ceea ce ştie, nici ceea ce nu ştie. Nu cercetează ce ştie, fiindcă, dacă ştie, n-are nevoie de o cercetare a celor ce ştie; nu cercetează ce nu ştie, întrucât nu ştie ce să caute.” (Platon, Dialoguri, după traducerile lui Cezar Papacostea, Bucureşti, 1968, p. 92).

Ei? Ce credeţi că cercetează Iohannis? Ce ştie sau ce nu ştie? Hai să vă arăt! Să mergem mai întâi în programul său prezidenţial, “România lucrului bine făcut” (vezi http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-09-29-18205568-0-programul-prezidential-klaus-iohannis.pdf), la pagina 21. Acolo unde este vorba despre “O politică externă sinergică: naţională, europeană şi euroatlantică”. Unde declară sus şi tare că:

“(…) sunt adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE. Voi milita întotdeauna pentru a promova ideile şi interesele noastre la nivel european, dar numai în cadrul solidarităţii şi valorilor împărtăşite cu aliaţii şi partenerii noştri euroatlantici şi europeni.”

Ce bine zicea Socrate! Nu merge nici, nici, cu Iohannis! Păi cum să fii “adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE” şi să ai pretenţia că poţi fi preşedintele unei ţări membre a Uniunii? De vreme ce Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE se constituie în Titlul V al Tratatului de la Maastricht, adoptat încă pe 7 februarie 1992! Aşadar, este acquis comunitar sau, pe înţelesul tuturor, are valoare de lege pentru ţările membre UE! (vezi http://www.eurotreaties.com/maastrichteu.pdf).

Adică, Iohannis ne spune că este adeptul Tratatelor constitutive ale UE? Ar putea la fel de bine să spună că este adeptul Constituţiei României! Sau adeptul Sistemului Solar! Sau galaxiei Calea Lactee! Sau adeptul limbii germane în relaţia dintre el şi el însuşi! Ca profesor de fizică, meditator de forţă, presupun că ştie măcar ce este aia o lege a fizicii, dacă legea, ca sistem de organizare juridică a societăţii, pare să-i scape! De pildă, merge să zici că eşti adeptul Legii lui Arhimede? Sau al gravitaţiei? Tiii! Vorba lui Socrate! Uite în ce “discuţie euristică” mă vârâi singur!

Reînvierea lui Lazăr, apostolul “siglelor”

Ştiţi ceva? Eu cred că exagerez, domne’! Îi caut nod în papură lui Socrate de Sibiu, acest geniu imobiliar cu fraza scurtă şi apăsată, atotcuprinzătoare şi “genială”, prin lipsa acută de cuvinte! Păi, când şi-a scris programul prezidenţial, s-o fi consultat cu Lazăr Comănescu, consilierul său de politică externă, acest model de investigaţie “euristică”, diplomat din Epoca de Aur, perfect aplicat proiectului prezidenţial al “lucrului bine făcut”, fost ministru de externe al lui Băsescu şi ambasador la NATO, la UE, peste tot unde contează România, un “gigant” exact de valoarea şi priceperea lui Iohannis însuşi. Iată-l, în plenitudinea forţei sale de persuasiune, într-un interviu la TVR 1, pe 31 mai 2008, când se referea la instituţii europene de care era legată şi România (ascultă file audio* 8comanescu-tvr 1-01confuzie eujust lex=eulex31may):

Realizator: Avem şi irakieni care vin în România, la şcoală?

Lazăr Comănescu: În ceea ce se cheamă un program EUJUST…EULEX…pardon, EUJUST, dacă nu mă înşel. Nu mai ţin minte, că sunt atât de multe sigle înnnîîîîî… înnnîîîîî…cum se cheamăăăăăă…

Realizator: În terminologia…

Lazăr Comănescu: În terminologia aceasta!”

ambasadorul-romaniei-la-berlin-pentru-tagesspiegel-18446854

Lazăr Comănescu

EUJUST Lex era o misiune civilă a UE în Irak, pe probleme de cooperare juridică, sub egida Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Misiunea UE pentru statul de drept în Kosovo, EULEX Kosovo, presupunea desfăşurarea de forţe de poliţie şi civile în recent, la vremea aceea, independentul stat kosovar. Comănescu, ale cărui uşurinţă în exprimare şi elocinţă le-aţi putut admira, în pasajul de mai sus, confunda EUJUST cu EULEX, că prea sunt multe acronime în Uniunea asta Europeană! Uniune în care Iohannis este adeptul Politicii Externe şi de Securitate Comune, adică al PESC! Încă un acronim, adică “o siglă”, în “terminologia aceasta”. Păi, are dreptate Comănescu, îţi vine să-ţi iei lumea în cap, nu se poate, domne’, cu atâtea de-astea “înnnîîîîî… înnnîîîîî…cum se cheamăăăăăă…”? “Sigle”, domne’, “sigle”! Care, de fapt, sunt acronime sau prescurtări, necunoscute limbajului domnului Comănescu!

Vorba lui Menon, care tot la “sigle” cred că se referea, când spunea: “presupunând că te-ai întâlni cu lucrul acela, cum vei şti că-i el, dacă nu-l cunoşteai deloc?” Corect! Dar geniul lui Iohannis rezolvă tot, inclusiv pe domnul Comănescu! E „simplu”, domne’, cu politica externă! Uite aici, încă de pe 20 octombrie 2014 (ascultă file audio* 14johannis-12abordarile de politica externa destul de simple20oct):

“Abordările de politică externă sunt destul de simple şi am constatat că mai toţi candidaţii au aceeaşi abordare, lucru pe care îl salut, fiindcă, pentru România, există numai o cale în această situaţie geopolitică complicată. Să fii un partener serios, credibil şi de lungă durată. În NATO, în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite şi în Uniunea Europeană”.

Tiii, vedeţi ce “simplu” e totul? Chiar şi încărcat cu unele cacofonii de etapă! Şi când mă gândesc că unii dintre studenţii mei mai pică încă examenul de Istoria Integrării Euro-Atlantice! Când totul e atât de “simplu”! Parcă mi s-a luat o perdea de pe ochi, zău aşa! Înţelegeţi acum de ce este musai să fie “adeptul unei Politici Externe şi de Securitate Comune în cadrul UE”? Hai, că e clar! Adică, “simplu”! Şi să ştiţi că nu numai ceilalţi candidaţi gândeau la fel ca Iohannis! Chiar şi Băsescu gândea la fel! Uite ce zicea Băsescu, pe 20 decembrie 2014, în conferinţă de presă, la Cotroceni, cu privire la Parteneriatul Strategic cu SUA:

“Parteneriatul de care eu vorbesc este parteneriatul agreat la nivel de şef de stat între preşedintele Barack Obama şi mine, care este un parteneriat ce vizează nu numai securitatea, cooperarea militară, ci vizează dezvoltarea economică, cercetare, educaţie, cultură, schimburi turistice – o paletă extrem de largă şi acela trebuie pus în practică până la ultima lui consecinţă.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15381&_PRID=lazi).

Pe 21 decembrie 2014, în Parlament, la învestire, Iohannis venea cu ceva… parcă luat tot de acolo:

Doresc să facem chiar mai mult. Să aprofundăm Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu doar în zona militară, ci şi în zona schimburilor economice şi culturale.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15383&_PRID=lazi).

Păi, domnul Preşedinte Iohannis, am înţeles că vă coordonaţi cu domnul Băsescu, că e foarte “simplă” politica externă, dar chiar aşa, cu copy-paste? Şi pe urmă, vorba lui Socrate, dacă domnul Băsescu zice că Parteneriatul ăsta strategic este şi pe “dezvoltarea economică, cercetare, educaţie, cultură, schimburi turistice” şi “acela trebuie pus în practică”, atunci, domnul Iohannis, de ce vreţi aprofundare “nu doar în zona militară, ci şi în zona schimburilor economice şi culturale”? Că doar asta se face, deja! Când aţi copiat de la Băsescu, aşa “simplu”, n-aţi observat că nu merge să ziceţi chiar acelaşi lucru? Adică, să “aprofundaţi” ceea ce este deja “aprofundat”? Că e o singură “siglă” şi aia consumată? Sigur, eu nu vreau să spun că sunteţi mână în mână cu domnul Băsescu, Doamne fereşte! Doamne ortodox, nu luteran! Că zicea domnul Băsescu, menajându-se pe sine, aşa, “simplu”, cum îl ştiţi, pe 21 noiembrie 2014:

Iohannis şi noul Băsescu – nicio “limită”, dar, absolut, niciuna…

“Am constatat, în două mandate, deci într-un interval de 10 ani, că se vor găsi întotdeauna în societatea românească, în mass-media românească, germenii pasului înapoi şi, uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te opune” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15325&_PRID=lazi).

Adică, nu încălcarea Constituţiei, ci, un pic, aşa, “simplu”, mersul la “limita” ei! Bravo, domnule Băsescu! Cine mai zice asta?

“Problema a constat în faptul că am avut preşedinţi care au mers până la ultima limită, la ce permite limita Constituţiei, ignorând spiritul Constituţiei.” (vezi http://adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-adevarul-live-candida-indiferent-intampla-nu-exista-niciun-motiv-cred-pierde-procesul-ani-1_542912120d133766a883b4db/index.html).

Cine zice asta, aşadar? Chiar Klaus Iohannis, pe 29 septembrie 2014! Adică, povestea cu “limita Constituţiei” a luat-o Băsescu de la Iohannis! Cea cu Parteneriatul Strategic o luase Iohannis de la Băsescu! Ei, înţelegeţi, boieri dumneavoastră, cam cum vine cu lucrurile “simple”? Că se miră băieţii ăştia din diasporă de ce este Ungureanu consilierul lui Iohannis! Păi, din aceleaşi motive pentru care Parteneriatul strategic cu SUA are şi valenţe economice, iar unii preşedinţi au mers până la limita Constituţiei! Ce nu e clar aici? Sau, “simplu”, mă rog! E la fel de “simplu” ca statul în dreapta şoferului! N-am nicio îndoială că va fi cum zice Iohannis şi vom fi pregătiţi “ca peste 5 ani să putem spune că România este ţara care a uimit lumea, prin transformarea şi reconstrucţia ei.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15383&_PRID=lazi).

Transformarea adevărată! Cu Băsescu, cu Ungureanu, cu Lazăr Comănescu şi cu toate “siglele”: “stat de drept”, “stat în dreapta şoferului”, “Statu’-Palmă-Barbă-Cot” etc. Dar, în primul rând, cu Băsescu! Că era păcat de Dumnezeul luteran, care este din ce în ce mai ortodox! Iată-l pe Iohannis anunţându-se la liturghia duminicală de la Catedrala mitropolitană ortodoxă cu hramul Sfânta Treime din Sibiu, pe 4 ianuarie! (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15401&_PRID=lazi). Alături de bravul mitropolit Laurenţiu Streza, cel în a cărui catedrală îi plăcea lui Băsescu să-şi rostească discursurile politice preacuvioase! Probabil, Klaus vrea să se introducă în poza de mai jos, alături de Traian! Aferim, bre!

basescu-bor-mediafax-marcovici

Să te ţii, acum, tirade pe facebook despre odăjdiile vetuste ale preoţilor ortodocşi, posibil susţinute de doamna Tatiana Niculescu-Bran, această conştiinţă vie şi literată a comunicării publice cu care ne învăluie creştinul de profesie universală Iohannis! Never mind! Se dă ea pe brazdă! Important este că românii îl iubesc pe Klaus, care devine din ce în ce mai ortodox! Ca ei! Cu sinceritate şi drag devine aşa, fără nici un morb al populismului, cum ar spune detractorii fără inimă! Şi, cu maximă apropiere de felul evlavios ortodox de a fi al lui Băsescu, învăţătorul şi mentorul iubit al noului Mesia ot Sibiu! Îmi place! Învaţă tot ce este de ştiut omul acesta, vlăstar de teuton ortodox! Că tot ne-a anunţat în L’Express, din 23 decembrie 2014, că vrea două mandate de preşedinte (je souhaite rester au pouvoir durant deux mandats) (vezi http://www.lexpress.fr/actualite/monde/europe/klaus-iohannis-les-roumains-aspirent-au-changement_1635150.html). Cum nu a îndrăznit niciun şef de stat de pe Terra să anunţe în primele zile de la învestire! Dar Klaus ştie! El îi adună pe românii ortodocşi şi dezbinaţi pentru două mandate întregi! Exact ca Băsescu, tot două mandate! Este atât de „simplu”! Ca în cântecelul de mai jos, pe care s-a lansat şi Ponta!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Ponta, Dincolo de Nazism şi Firea… Omului, Preşedintele Vostru…

ponta-adolf 1

Acest text va fi spectaculos de scurt. Nefiresc, pe acest blog! Alfred Grosser are o superbă reflecţie cu privire la păcatele originare ale unei umanităţi filtrate până la epuizare de propria cădere din paradisul ideilor revolute, dar perfect funcţională în societatea românească. El nu vorbeşte despre români, dar spune că: “este regretabil că creştinismul nu a trecut prostia printre păcatele capitale” ( “Il est même regrettable que le christianisme n’ait pas fait figurer la bêtise parmi les péchés capitaux”, Le sel de la terre, Pour l’engagement moral, Seuil, Paris 1981, pp. 164-165).

Din păcate, prostia nu explică chiar totul…

Ştiu, ar fi prea simplu! Ai putea explica orice prin prostie. Dezastrul guvernărilor politice, apocalipsa votului imbecilizat prin prosternare şi ignoranţă, jaful dezinvolt prin pasivitatea mioritică a celui jefuit, spasmele cromatice ale ecranelor TV, cumpărate atât de ieftin, în campania electorală şi câte alte găuri negre din conştiinţa colectivă a românilor! Nu aştept nimic de la acest popor! Ideea că poţi trăi spiritul Magna Carta, pe care englezii îl aşezau în istorie la 1215, la 25 de ani după ce te-ai despărţit de Ceauşescu şi după 2000 de ani de Burebistare asezonată cu mici improvizaţii penibile, de tipul Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare, e absolut derizorie. Noi ne-am alungat Regii (da, da, ştiu, e din cauza sovieticilor, tiens!), ca să votăm pe Iliescu preşedinte şi să ajungem acum la Ponta prin Băsescu! Apropo, aţi văzut cum arată stema României? Comparativ cu stema Regatului şi Regilor Noştri Întemeietori! Uite aşa!

stema regala a romaniei

Stema Regală a României

stema romaniei

Stema României de azi

Vedeţi vreo Coroană în această stemă? Vreo Coroană lăsată de Regii noştri, care ne-au dat Demnitate, Independenţă şi Ţară? Ne lamentăm că au venit bolşevicii ruşi şi ne-au adus comunismul pe cap! Nu, zău! Dar ruşii ăştia, bolşevicii ăştia, de îi înjurăm noi, “patriotic”, prin toate crâşmele televizate, începând cu Palatul Cotroceni şi terminând cu Palatul Victoria, cum se face că au Coroana ţarilor şi a împăraţilor bizantini pe capetele vulturului lor bicefal? Nu una, ci trei! Ei, comuniştii galactici!

russia eagle

Stema Rusiei de azi

Iar noi, în veacul renăscut al “libertăţii”, continuăm să siluim simbolistica devenirii noastre naţionale! De ce? De-aia! Vă spune asta ceva, dragi urmaşi ai lui Burebista, ăla de distrugea viile ca să nu se îmbete supuşii (după cum ne învaţă Strabon în Geografia,VII, 3, 11)?  Adică, strămoşii noştri, ăia care nu i-au putut bate pe romani, deşi erau de zece ori mai numeroşi ca ostaşii Romei, pe câmpul de luptă, nu cum vă învaţă manualele de istorie trucate, adică viceversa! Nu vreţi să ştiţi ce “romani” a trimis după aceea Traian în provincia cucerită, Dacia, pentru colonizare! E OK! Suntem români astăzi şi avem un loc sub soare, la egalitate cu toate popoarele lumii! Nu insist, nu am timp şi nici chef să mă lungesc să vă învăţ arborele genealogic al naţiunii. Să trecem la subiect!

Poporul român nu a avut nicio reacţie semnificativă la un anume gest al premierului Victor Ponta, acum, în campania pentru funcţia de preşedinte! Deşi, pentru acel gest, oriunde în lumea civilizată, Ponta ar fi înfundat rigola fetidă a istoriei, cu PSD cu tot. Aici, a reacţionat relevant doar Centrul de Resurse Juridice, o organizaţie neguvernamentală, cu mult curaj şi lipsă de adecvare la laşitatea şi stupizenia supuşilor lui Ponta! (vezi http://www.crj.ro/*articleID_1509-articles).

Liberalii Renate Weber şi Ludovic Orban au fost singurii oameni politici, din opoziţie, care au înţeles ce a făcut Ponta şi au reacţionat ca atare! În rest, tăcere! Presa, mai ales, noapte şi stele! Mediul academic, delir oniric despre orice altceva! Poporul, genunchi în praf şi aplauze la PSD! PNL plus PDL egal dragoste de ţară şi popor, cu al lui conducător! Iar Ponta e bine, mersi, îl înjură copios pe Iohannis, contracandidatul său neamţ şi neortodox şi se lăfăie în milioane de voturi româneşti şi ortodoxe, mai puţin voturile ălora de şi-au luat lumea în cap şi au plecat din ţara Meşterului (a se citi Şmecherului) Manole de atâta “bine”! Şi, care, de acolo de unde au ajuns, votează atât de anti-Ponta, încât fecioru’ politicii ponteşti le-a dat atâtea secţii de vot cât puteau duce! Adică, mai deloc!

Doar nişte “cuvinte teribile”

Pe 4 noiembrie 2014, Victor Ponta a lansat către alegători următoarea reflecţie “generoasă”, cu privire la  Klaus Iohannis, adversarul său politic în lupta pentru scaunul de preşedinte:

“(…) că proiectul nostru este un proiect pentru toată România şi un proiect pentru oameni. Domnul Iohannis se adresează lucrurilor, eu mă adresez oamenilor, românilor; domnul Iohannis este un lucru, eu sunt om, un român, ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri. Deci, ştiţi foarte bine ceea ce aveţi de făcut în continuare!” (ascultă file audio* 14ponta-1johannis e un lucru-ponta e om si roman4nov) (vezi şi http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18458205-victor-ponta-iohannis-este-lucru-sunt-roman-nu-vreau-mai-primim-ordine-din-afara-tarii-noi-stim-mai-bine-romania.htm).

Este adevărat, Ponta vărsase şi alte lături pe neamţul de la Sibiu, tot amintind românilor de etnia sa românească şi ortodoxia la purtător, spre deosebire de urmaşul teutonilor, pe pământul sacru al Neamului Şoimăreştilor!  „Fantomele lacului” strecuraseră în  plicul trimis de Poşta Română, cu pensia seniorilor traşi la odihna trupului şi a minţii, fluturaşi cu informaţia năucitoare că neamţul, odată ales în scaunul Basarabilor, le va reteza din temelii pensia, deşi acest lucru a fost tranşat de mult, ca imposibil, de Curtea Constituţională! Că sasul a traficat copii pentru organe, că nu are copii fiindcă are case multe sau că militează pentru ruperea Ardealului de România, că uite cum îl sprijină  duhul rău, Tőkés László, sunt deja ştirile expirate ale fiecărei dimineţi de toamnă, în ţara eternei Mioriţe! Totul este OK la români, no sweat, cum ar spune chinezii! Dar, povestea cu „domnul Iohannis este un lucru” depăşeşte chiar si imaginaţia pestilenţială a rigolei.

În anul 1935, Adolf Hitler dădea istoriei legile rasiale de la Nürnberg, în concordanţă cu care evreii erau excluşi de la cetăţenia Reich-ului, fiindcă erau „rasă inferioară”. Nu mai puteau să se căsătorească sau să aibă relaţii sexuale cu cei „de sânge german”! Ulterior, Hitler i-a exterminat sistematic pe evrei, promovând „soluţia finală”, şi generând cea mai neagră etapă din istoria umanităţii: Holocaustul! Ei bine, dictatorul nazist nu i-a numit, niciodată, pe evrei, ”lucruri”! Erau „inferiori” ca rasă şi au fost exterminaţi din acest motiv! Dar erau oameni!

Nu a existat, de la ororile celui de-al Treilea Reich, asemenea discurs politic în Europa! Cu o excepţie! Perioada războiului dus de sârbi în Kosovo, pentru exterminarea populaţiei de origine albaneză de acolo, ceea ce a dus la intervenţia militară a NATO! Iată ce relata CNN, pe 29 aprilie 1999, cu declaraţii de interviu, între ghilimele, referindu-se la folosirea pe scară largă a violului, ca armă de război, de către paramilitarii sârbi, împotriva femeilor albaneze din Kosovo:

„U.N. workers now say at least 25 women have described to them how they were assaulted by Serb paramilitary troops and police.

At least one victim said the Serbs said they were also demanding money for Vojislav Seselj, a deputy prime minister in the Yugoslav government who has been associated with paramilitary groups.

Asked about that, Seselj said Thursday, ‘I hope that no one now accuses me of rape. Once you take a look at those who left their shacks, you can see that only a blind person could rape things like that.’” (vezi http://edition.cnn.com/WORLD/europe/9904/29/kosovo.refugees.01/).

Adică:

„Oficialii ONU spun că cel puţin 25 de femei le-au descris cum au fost atacate de trupele paramilitare sârbe şi de poliţie. Cel puţin una dintre victime a spus că sârbii cereau, de asemenea, bani pentru Vojislav Šešelj, vice-prim-ministru al guvernului iugoslav (al Serbiei, în realitate-nota mea), care era asociat cu grupurile paramilitare. Întrebat în legătură cu aceste acuze, Šešelj a răspuns, joi, ‘Sper că nimeni nu mă acuză pe mine de viol. Este suficient să te uiţi la astea, care şi-au părăsit bârlogul, ca să vezi că numai un orb ar putea viola asemenea lucruri!’”

„Lucrurile” noastre, de fiecare zi…

Aceste cuvinte au oripilat întreaga comunitate internaţională. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a înregistrat un adevărat blocaj mental, fiind incapabil să reproducă teribilele cuvinte produse de acest descreierat, care aşteaptă, astăzi, verdictul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, pentru crime împotriva umanităţii. James Rubin a arătat, pe 30 aprilie 1999, că tocmai cuvintele rostite de Šešelj indică identitatea unui regim care trebuie confruntat cu forţa militară pentru a opri crima de masă şi curăţirea etnică în mijlocul Europei:

„Can you imagine saying that he thought that these people were too ugly to rape? This kind of perverse lack of understanding of human nature and immorality is the logic behind this brutal campaign in Kosovo by one of its leaders. Nothing could be a greater testament to why we’re conducting this military operation than those terrible words he spoke. ” (vezi http://usembassy-israel.org.il/publish/press/state/archive/1999/may/sd4503.htm).

Adică:

„Vă puteţi imagina pe cineva spunând că aceşti oameni sunt prea urâţi pentru a fi violaţi? Această perversă lipsă de înţelegere a naturii umane şi imoralitate este logica din spatele acestei campanii brutale din Kosovo, din partea unuia dintre liderii săi. Nimic nu poate fi o dovadă mai grăitoare a motivului pentru care acţionăm militar, decât aceste teribile cuvinte, pe care le-a rostit!”

Vojislav-Seselj0903

Vojislav Šešelj

Jamie-Rubin

James Rubin

Rubin este incapabil să redea exact cuvintele lui Šešelj. Americanul se referă la „oameni”, care „sunt prea urâţi pentru a fi violaţi”, pe câtă vreme Šešelj vorbea, în realitate, de „lucruri”. Pur şi simplu, Omul de pe malul Potomacului nu înţelegea! Eu înţeleg! Fiindcă trăiesc pe malul Dâmboviţei, la doi paşi de Serbia şi în mijlocul poporului român! Care îl votează cu sârg pe Ponta, după ce acesta a rostit „teribilele cuvinte”! Sigur, Ponta nu se referă la niciun viol şi nu face pe nimeni „urât”! Mai mult, acoliţii săi au avut tupeul să explice „teribilele cuvinte” printr-o aşa-zisă referire la sloganul de campanie a lui Iohannis, „România lucrului bine făcut”! O explicaţie pentru imbecili, aşa cum îi şi consideră pe români oricine ar veni cu aşa-ceva!

Formularea lui Ponta este fără echivoc: „domnul Iohannis este un lucru, eu sunt om, un român, ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti”! Nu numai că Iohannis este un lucru, dar este ce este pe criteriu rasial, de vreme ce cel care nu este lucru, ci om, Victor Ponta, este aşa pentru că este român! Culmea, la Šešelj, „lucrurile” erau doar implicit albaneze, extremistul sârb nu foloseşte apelativul albanez, când se referă la femeile violate. La Ponta, etnia necesară pentru a nu fi lucru, pentru a fi om, este enunţată explicit, cu claritate: „eu sunt om, un român”!

Ai putea crede că mai sunt multe de spus despre România, Victor Ponta şi această campanie electorală! În fapt, nu mai e nimic de adăugat! Am votat în primul tur cu Klaus Iohannis şi voi vota şi duminica următoare tot aşa! Sincer, însă, le doresc românilor pe Ponta ca preşedinte! Cred că aşa e corect faţă de istorie şi destinul fatidic al acestui popor! Reprezentativ! Şi pentru igienizarea noastră istorică! Îmi pare rău doar pentru studenţii mei! Sper, însă, că majoritatea dintre ei vor merge pe meleaguri unde oamenii nu sunt lucruri! Şi vor trăi acolo, cu altă Românie în suflet, decât cea pe care le-o oferă astăzi majoritatea celor care au votat cu Ponta. Adică părinţii, fraţii, bunicii lor!

Există, paradoxal, şanse ca Iohannis să câştige, totuşi, alegerile! Pentru mine, ar fi doar o bucurie tristă! Chiar şi aşa, sunt prea multe milioane de români, care nu au tresărit la cuvintele lui Ponta! Deşi ar fi trebuit! Fie şi pentru simplul motiv că dor!  Ca în filmuleţul de mai jos, care, evident, nu a fost făcut pentru noi!

În rest, le-aş recomanda tuturor să se gândească, înainte de a pune buletinul în urna de vot, dacă şi-ar găsi, ca oameni, vreun rol în filmul care urmează! Căci au mari şanse să fie doar „lucruri” în Republica cea fără de Coroană şi Dumnezeu a lui Ponta!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Cu Minciuna şi Prostia, Mare sunt în România! Nu mi-e Frică de Rusia!

obama-basescu-tupolev

Cât de mare? Cât de mare vrei! Poţi chiar candida la funcţia supremă în stat! Tocmai a început campania electorală. Nu, nu voi scrie despre asta! Avem timp! Şi nervi! După o pauză aşa de lungă, vreau să vă spun o poveste! Despre noi şi puterea noastră! Noi, românii!

Ruşii potriviţi la locul potrivit

Tocmai s-au descoperit, la Lukoil România, o evaziune şi o spălare de bani şi nu mai ştiu ce alte “blestemăţii” de vreo 230 miliarde euro! Tare, nu? Cică informaţiile au venit de la “serviciilii” alea, româneşti şi „patrioate”! Mândria noastră! Într-o zi, i-au şi “reperat” pe ruşi! Şi le-a pus statul român, drăguţul de el, poprire pe vreun miliard de lei, ca să recupereze furtişagul (sigur, nu pentru mult timp, că “şi-au dat seama” şi le-au deblocat conturile)! Păi! Asta, după ce izbucnise scandalul Microsoft! Ăla cu hoţii noştri şi atât, cu mită, milioane multe de dolari, spălare de bani şi alte “spălături”! Tot “serviciilii” i-au depistat şi pe ăia! Doar că Microsoft era de la americani! Sigur, sigur, nu americanii au dat mită, ci intermediarii, dar, totuşi! Păi, nu suntem aliaţi cu americanii? Dăm în mită cu ăştia? Iar ruşii fură de sub nasul nostru şi nu-i vede nimeni? Care ruşi îi supără groaznic pe americani! Nu merge! Vă spun eu că nu merge, nu se potriveşte cu statutul nostru de ţară democrată şi vigilentă la evaziune fiscală! Şi la mită! Şi la spălarea banilor!

Până şi Ponta cel recunoscut, peste hotare, pentru neamestecul în “treburili” justiţiei, a observat că sunt, totuşi, peste 3000 de oameni care s-ar putea să aibă de suferit din înfăptuirea justiţiei la Lukoil. Evident, nu era niciun amestec în “treburili” justiţiei, ci doar o simplă „observaţie judicioasă”, de fost procuror, cu privire la starea naţiei în campania electorală şi la închiderea unei rafinării! (vezi B1TV, “Lukoil opreşte rafinăria de la Ploieşti”, 6 octombrie 2014; http://www.b1.ro/stiri/eveniment/lukoil-opreste-rafinaria-de-la-ploiesti-dupa-sechestrul-impus-de-parchet-masura-luata-pana-la-solutionarea-contestatiei-depuse-92989.html).

Era o simplă evaluare metafizică a inflexiunilor astrale, din seria “îmi pasă de voi, dragi români”, pe care Victor Viorel a lăsat-o să curgă în eter, la sediul Ministerului Economiei, pe 6 octombrie 2014, conform site-ului oficial al guvernului:

Reporter: O întrebare pentru dl. premier, cât şi pentru dl. ministru: Lukoil, cea de-a treia mare companie distribuitoare de carburanţi, este acuzată de spălare de bani. Care vor fi efectele în piaţă, în perioada următoare?
Victor Ponta: Din păcate, nu vă poate răspunde ministrul economiei. Eu am fost informat, atât cât am acces – evident, nu cunosc detaliile dosarului. Sunt nişte decizii luate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Prahova şi procurorul este suveran. Procurorul nici nu cred că e foarte interesat că Lukoil are 3500 de angajaţi, şi de faptul că, de exemplu, Oltchimul cumpără doar de la Lukoil, şi de faptul că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi pe la Conpet (subl.n.), că nu ştie procurorul şi  nici nu cred că e treaba… sau, mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete (subl.n.) şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim, totuşi, ca vineri să poată să plătească salariile (subl.n.) şi ne dorim ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea. Vreau să precizez că nu e vorba de nici un fel de conotaţie politică, nu contează că e vorba de o companie din Rusia sau din altă parte, dovadă că şi noi, toţi, am aflat din presă despre această anchetă (subl.n.). Însă îmi exprim speranţa – şi mi-am exprimat speranţa – ca, fără a interfera în nici un fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3500 de oameni, şi e vorba despre nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală (subl.n.). Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici, să indisponibilizezi conducte… bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România (subl.n.). Dar justiţia este independentă, îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, repet, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer… (subl.n.) Acea chestie cu ‘Fiat Justitia Pereat Mundi’ (n. red. ‘Să se facă dreptate şi dacă ar fi să piară lumea’) eu sper să fie doar cu ‘Fiat Justitia’, fără să piară şi lumea numai din asta (subl.n.). Dar, repet, vreau să fie foarte clar: fiind vorba despre un dosar penal, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, nu avem nici un fel de competenţă şi nici un fel de intenţie să intervenim, sau de a întreba în vreun fel (…)”. (http://gov.ro/ro/stiri/premierul-victor-ponta-a-participat-la-prezentarea-oficiala-a-programului-quot-prima-masina-quot-la-sediul-ministerului-economiei&page=1).

Dar nici justiţia nu s-a lăsat! Ooops! Am uitat să vă spun! Ştiţi ce se poate citi într-un comunicat Lukoil, după evenimentele legate de blocarea conturilor companiei şi pericolul încetării lucrului la rafinăria Petrotel? Uite: „În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, Ploieşti, audieri desfăşurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale societăţii), dispuse în data de 02-03.10.2014, au fost ridicate, prin urmare Rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a instalaţiilor tehnologice”! (http://www.ziare.com/lukoil/romania/veste-buna-pentru-rusi-rafinaria-petrotel-lukoil-isi-reia-activitatea-sechestrul-a-fost-ridicat-1326210).

Poftim? Vorba lui Ponta, “Fiat Justitia Pereat Mundi”! Să mai zică cineva că nu stăm drepţi în faţa istoriei şi că nu-i aducem chiar şi pe ruşi în faţa altarului dreptăţii, sigur, cum zice Ponta, “fără să aruncăm în aer…”! Ce să aruncăm în aer? Nu contează, omul a zis clar, “nu are competenţă şi niciun fel de intenţie să intervină”! Şi nici nu a intervenit…doar că s-a întâmplat cum e bine! Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat şi el, cum se cuvine:

“Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”! (vezi http://www.realitatea.net/csm-s-a-sesizat-dupa-declaratiile-lui-ponta-in-cazul-lukoil_1541911.html). Cine zice că n-avem o ţară şi un popor?

Cioran, niciodată mai adevărat ca acum!

Mă tot întreb de ce-i urăsc românii pe ruşi! Ştiu, ştiu, fiindcă ne-au furat Basarabia şi i-au bătut pe turcii pe care noi n-am reuşit să-i batem niciodată, nici sub Mihai, nici sub Ştefan! Chit că manualele ne învaţă despre victoriile de la Călugăreni şi Vaslui! I-am bătut pe turci doar sub Carol I, care nu era român şi, care, pentru prima oară de la facerea neamului, nu i-a oprimat şi înjosit pe români, aşa cum au făcut toţi voievozii lor „glorioşi”, din acelaşi sânge! Culmea, Carol I a redat demnitatea românilor şi i-a bătut pe turci, aliat tocmai cu ruşii! La 1877! Dar, de atunci, s-au întâmplat multe! Ruşii ne-au bătut de mai multe ori! După care noi ne-am bătut singuri şi ne-am alungat Regii, care ne-au dat independenţa şi ţara! Şi, când ruşii ne-au lăsat de capul nostru, am continuat să ne înjosim Regii! Ca acum! A, să nu uit! Nu numai ruşii ne-au bătut! A fost şi Dumnezeu pe-acolo!

Stând eu acum, după o prelungită şi imprevizibilă vacanţă şi uitându-mă, intens, în hăul irizat al televizorului, la cele două figuri emblematice ale devenirii noastre naţionale, Victor Viorel Ponta şi Traian Băsescu, încep, din ce în ce mai mult, să-mi înţeleg poporul. E drept, din când în când, mă ajută la asta şi domnul Emil Cioran : „Resemnarea noastră de veacuri ne-a făcut înţelepţi. Dacă individual, înţelepciunea poate atinge culmi, ea este inerţie ca fenomen colectiv. Poporul românesc este cel mai înţelept popor din Europa; dar nu din spirit, ci din lipsă de curaj şi de afirmare” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, pp.63-64).

Hm! OK, dacă este aşa şi Cioran are dreptate (e corect, a abjurat ceva mai târziu de la profesiunea de credinţă, dar ce să facă de atâţia “patrioţi” ai neamului!), atunci ne-am prăjit! Nu de alta, dar comunismul ne-a lăsat fără ţărani! După Cioran, ţăranii erau singurul  lucru original cu care ne-a blagoslovit Dumnezeu! Parcă mai era ceva, dar, deh, ce să mai faci astăzi, în epoca internetului, cu arta populară? „România nu are nimic original în afară de ţărani, artă populară şi peisaj (de care nu e responsabilă)” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p.50).

Apropo, după 1990, s-a ales praful şi de peisaj, de care, oricum, România nu era responsabilă! Ceea ce mă intrigă, însă, la Cioran, este că ne trimite la ruşi: „Dacă România vrea, cu adevărat, să-şi croiască un drum în istorie, ţara de la care poate învăţa cel mai mult este Rusia” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p. 17).

Cum, domne’, nu de la America? Păi, democratul Băsescu de unde şi-a tras seva? Sigur, nu prea ştia el politică după prăbuşirea comunismului, fiindcă delfinii nu dau cursuri la fără frecvenţă, după cum remarca însuşi Comandantul Suprem, la 27 septembrie 2014: „(…) noi am învăţat politica la fără frecvenţă, după ce ne-am trezit, spre exemplu, cum am fost eu, dintr-un comandant de navă m-am trezit ministru. Ce politică ştiam atunci? Delfinii nu-mi predau politică nici în Atlantic, nici în Pacific”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15243&_PRID=lazi).

Aţi înţeles? Românii care şi-au alungat Regii, şi le-au refuzat revenirea în ţară, chiar şi după prăbuşirea puterii bolşevice de la Moscova, îşi aleg astfel de conducători! De la fără frecvenţă! Nici măcar la fel de erudiţi ca delfinii, care, nici ei nu au pierdut vremea să-l mediteze pe Băsescu, după propriile sale mărturisiri! Atât de inteligent era! Exact potrivit cu poporul lui! Şi ce? Democraţia învinge! Trăiască poporul român, în frunte cu iubiţii lui conducători! Cei doi! Evident, Ponta şi Băsescu!

Deh, Cioran avea, aici, o oarecare incongruenţă cu alegătorul democrat român, care a supt de la America democraţia alături de Nedelfinul! Zicea Cioran, referindu-se la români: “Popoarele fără osatură istorică nu pot face salturi într-un regim de libertăţi necontrolate. Democraţia, asigurând libertatea tuturora, sfârşeşte nu în anarhie, ci într-un sclavaj colectiv, vreau să spun în deficienţă naţională”! (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1937, p. 146).

Wow! Credeţi că veţi găsi, vreodată, o definiţie mai bună decât „deficienţă naţională” şi „sclavaj colectiv” pentru românul abrutizat, sărăcit şi dezabuzat, care populează majoritar secţiile de vot, pentru un papuc de plastic, o găleată cu orez rânced sau o bere răsuflată? Sau pentru acel bolnav, imobilizat în patul târât de rude la întâlnirea cu Ponta Tămăduitorul, într-un alai habotnic, de bigoţi depersonalizaţi stupid în drumul lor spre întâlnirea supremă cu moaştele vreunui sfânt autohton? Vă daţi seama de ce delfinii s-au ferit ca de Ucigă-l Toaca să-l înveţe pe Băsescu Politică?

ponta tamaduitor 2

Şi totuşi, Cioran avea dreptate când ne îndrepta spre Rusia! Sigur, el nu a precizat care Rusie! Pentru pro-americanii Băsescu şi Ponta (la Ponta nu sunt foarte sigur), acea Rusie e pericolul suprem, răul absolut, în niciun caz imaginea noastră în efigie! Oare? Vorba lui Dostoievski, în Idiotul: „De câte ori nu auzi lamentându-se lumea de pe la noi, cum că nu prea avem oameni cu spirit practic; politicieni, de pildă, avem cu prisosinţă; şi nici de generali nu ducem lipsă – dai de ei la tot pasul; cât despre administratori găseşti berechet de tot felul, oricât de mulţi s-ar cere; când e vorba, însă, de oameni energici, înzestraţi cu spirit practic – ia-i de unde nu-s, să-i cauţi cu lumânarea!” (Dostoievski, Idiotul, Editura pentru literatură Universală, Bucureşti, 1962, p. 439).

Ooops! Idiotul s-a publicat la ei prin 1868. Cam pe-acolo suntem! În acea Rusie! Căci pe Putin îl poţi acuza de multe, dar nu că n-ar avea spirit practic! Fie şi în dispreţul cu care ne gratulează, aşa cum suntem noi, membri NATO şi înfricoşători pentru toţi delfinii şi caracatiţele din oceanele lumii. Mai puţin pentru caracatiţa corupţiei de pe malul Dâmboviţei!

Băsescu, armele letale şi ruşii din Nagorno Karabakh

Sigur, e bine că suntem aliaţi cu americanii, şi nu cu ruşii! Mai ales că delfinii din Marea Neagră sunt pe cale de dispariţie, din cauza braconajului şi a submarinelor româneşti în stare de „funcţionare”! Sau or fi fregatele alea achiziţionate la a XV-a mână, fără înzestrare şi a căror forţă de luptă stă în capacitatea lor de a pluti, cu condiţia să nu tragi cu praştia în ele! Adevărul este că situaţia de securitate la Marea Neagră s-a deteriorat puternic, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Practic, flota rusă staţionată în portul Sevastopol, din Crimeea, este mult mai aproape de ţărmurile româneşti, faţă de cum era înainte să fie anexată Crimeea! Poftim? Cum? Ziceţi că este fizic şi geografic imposibil? Adică, aveţi impresia că Sevastopolul nu s-a mutat pe hartă spre ţărmul românesc, după anexarea Crimeei? Măi, copii, măi! Luaţi de la Traian Băsescu, emulul delfinilor şi conducătorul ales de noi, până la epuizare şi tăierea salariilor! Uite, zise la 27 septembrie 2014: „(…) în urma anexării Crimeei, flota de la Sevastopol, a Federaţiei Ruse, o flotă uriaşă, se află la numai 160 de mile marine de coasta României!” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15218&_PRID=lazi).

Vă daţi seama în ce pericol mortal ne aflăm dacă, acum, după anexarea Crimeei, flota rusă e la 160 mile de coasta României, ceea ce indică extrem de clar că, înainte de anexare, Sevastopolul era la altă distanţă de coasta României? Wow! S-a produs o wormhole! Sau spaţiul şi timpul s-au lovit de-o gaură neagră! Războiul psihotronic a început! Dar nu vă fie frică! Îi batem pe ruşi şi singuri, fără americani, numai să îndrăznească să tragă Sevastopolul fie şi cu doar una milă marină mai aproape de apa sfântă, dar împuţită, ce-i drept, a litoralului pontic românesc, unde vibrează istoria neatârnării noastre!  Sau, mă rog, a non-atârnării noastre la catargul crucişătorului Moscova!

Ştiu, nu vă vine să credeţi, dar, întrebat pe 4 mai 2014, la B1TV, în legătură cu speculaţiile neavenite, privitoare la intenţiile ostile ale Rusiei, Liderul Delfinilor din Cele Două Oceane Planetare a răspuns apoteotic şi mobilizator! Iată, mai întâi, întrebarea:

„În acelaşi timp, am avut un articol pe Vocea Rusiei, bănuiesc că l-aţi citit, nu ştiu dacă nu e scris chiar de un fost comandor al aviaţiei militare româneşti, care spune că România nu ar rezista decât o jumătate de oră în faţa forţei militare ruseşti”! (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may).

Ce tunete olimpiene, ce vifor al demnităţii şi onoarei naţionale a stârnit infama întrebare! Iată răspunsul tranşant al Geniului Carpatin răsărit din Marea Neagră a Spiritului Românesc (ştiu, a nu se confunda aici Marea cu Mareea sau cu Gaura Neagră, căci „Neagră” mă încurcă teribil, n-are fior):

„Astea sunt provocări. Eu vă spun un lucru simplu. Ultima dată când armata rusă a mai fost antrenată în condiţii reale a fost până acum 15 ani, când au fost goniţi, pur şi simplu, din Afganistan! Au plecat cu coada între picioare! România are armata care de 11 ani e pe frontul din Irak şi pe frontul din Afganistan. Şi va face parte dintre ţările care au reuşit să pună sub control Afganistanul!” (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may_1).

Ei, ştiaţi că ruşii au plecat acum 15 ani din Afganistan, adică în 1989? Exact 15 ani au trecut de atunci, calculat cu abacul inginerului de delfini Traian! Sigur, rămâne pentru istoricii militari să vă spună când au pierdut ruşii o singură bătălie în Afganistan (ştiu saga, cum i-au bătut mujahedinii, bla, bla, bla), mai ales că ei şi-au propus să stăpânească politic şi militar ţara, nu să ocupe grotele din munţi, iar regimul impus de ei acolo a supravieţuit retragerii din 1989, până în 1992! Regimul actual din Afganistan pare a se prăbuşi în fiecare zi, cu americanii la faţa locului! Şi, aşteptaţi să vedeţi ce controlat va fi Afganistanul, după retragerea americanilor, exact aşa cum este controlat astăzi Irakul! Mare „izbândă” pentru administraţia Obama, mai ales după ce Statul Islamic zburdă nestingherit prin toată ţara lui Saddam! Dar, all in all, astea sunt „detalii nesemnificative”! Important este că armata română este mai bună, mai instruită şi mai eficace ca ruina aia de armată rusă. Cum, n-a zis asta El Grande Comandante despre armata română? Luaţi de aici:

„Deci este o armată instruită! Exerciţiile astea sunt doar în aşteptarea unor dispute (se referă la articolul din Vocea Rusiei-nota mea) între…provocări cărora nu le dăm atenţie, dar eu am vrut să le spun românilor, pentru că ruşii ştiu foarte bine nivelul de pregătire al militarilor români!” (ascultă file audio* 14basescu-1234armata rusa dezastru-acum 15 ani afghanistan-armata rom super4may_2). Ei, asta este ţara dumneavoastră, dragii mei, aliata Americii! Îi batem pe ruşi singuri!

Aş vrea să fiu bineînţeles. Dacă este vreo componentă a societăţii româneşti care îmi impune respect, acea componentă este armata română! Chiar dacă unii ofiţeri ai armatei române, trecute prin purgatoriile comuniste, au uitat că tradiţia ei stă în valoarea şi spiritul de sacrificiu al oştirii înfiinţate de primul nostru Rege. O armată care a dat totul în momentele de cumpănă ale ţării şi care şi-a făcut, întotdeauna, datoria pe câmpul de onoare, chiar dacă armele pe care i le-a pus în mână ţara au fost slabe, hrana insuficientă şi ordinul de luptă imposibil de urmat! Dar este o insultă în obrazul armatei române să sugerezi că poate opri, cu resurse şi mijloace precare, o forţă de 100 de ori mai numeroasă ca potenţial uman şi infinit mai puternică în tehnologie militară, cum este armata rusă! Încă o insultă venită de la cel care a rupt epoleţii armatei române atunci când a sponsorizat politic desfiinţarea pensiilor ocupaţionale existente pentru toate armatele NATO! Încă o ruşine, pe lângă atâtea altele!

Şi, chiar dacă nu avem cu ce-i opri pe ruşi, avem Strateg, care ştie exact unde sunt forţele ruseşti la Marea Neagră! Măcar ştim unde sunt ruşii ăştia! Uite cum îi vede comandantul Ochi de Şoim Marin, care-l învăţa pe Secretarul General NATO, la 4 mai 2014, unde sunt ostaşii prăfuitei armate ruseşti, „cu coada între picioare”, după ce Rusia anexase Crimeea:

„După Nagorno-Karabakh, Osetia, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria, iată un nou punct, pe harta Mării Negre, unde se află concentrate forţe militare ale Federaţiei Ruse, care creează instabilitate şi dezechilibre în raportul de forţe din Marea Neagră, dezechilibre care vor trebui compensate!” (ascultă file audio* 14basescu-2nagorno-karabah dupa pauza lunga-trupe rusesti acolo16may_1).

Pardon? Care forţe ruseşti în Nagorno-Karabakh, care este o enclavă armenească pe teritoriul Azerbaijanului? Dumneavoastră vedeţi forţele alea ruseşti pe Google Earth? Vă daţi seama că asta i-a spus Secretarului General NATO şi era a nu ştiu câta oară când spunea tâmpenia cu forţele ruseşti din Nagorno-Karabakh?

Omul este impetuos, cum le place şi americanilor! Care ruşi? Le-arătăm noi lor! Şi le dăm şi arme letale lui de-alde Poroshenko, să omoare cât mai mulţi ruşi cu ele! Uite-aşa, pe 29 august 2014, în faţa diplomaţilor români, Traian cel Instruit în Afganistan şi Împrejurimi tuna:

„Cred că armata ucraineană s-a săturat de câte căşti şi câte arme neletale le-au fost trimise, este timpul, dacă vrem să ajutăm democraţia din Ucraina, dacă vrem să dăm o şansă poporului ucrainean să-şi continue drumul spre Uniunea Europeană, trebuie să acţionăm la fel ca şi Federaţia Rusă, adică să punem la dispoziţia armatei ucrainene orice mijloace pot fi disponibilizate pentru a-i ajuta în această luptă care poate deveni inegală.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15202&_PRID=lazi).

Sigur, în ciuda comentariilor din presă, a proiectelor de hotărâri votate prin mai ştiu eu ce comisii din Congresul SUA, pentru bravadă sau propagandă sau, pur şi simplu, din ignoranţă, Poroshenko nu a obţinut şi nu va obţine ever de la americani sau europeni (mă refer la guverne) arme letale să se bată cu ruşii! Fiindcă nimeni nu e căzut în cap, pe scări, să ducă Europa sau America în război deschis cu Rusia! De altfel, cu o zi înainte de formularea din discursul Luminii Poporului Român, pe 28 august, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, precizase pentru toţi proştii şi imbecilii Planetei Terra, aia din Calea Lactee:

„Well, our focus remains on nonlethal assistance.” (vezi http://www.state.gov/r/pa/prs/dpb/2014/08/231125.htm).

Adică „Da, preocuparea noastră rămâne centrată pe asistenţă neletală”! Evident, forţele ruseşti din Nagorno Karabakh nu apucaseră să-i transmită şi Porumbelului Păcii cu Mitraliera în Cioc, de la Bucureşti, că nu merge cu armele letale la naţionaliştii ucraineni!

Actul Fondator şi uite baza, nu e baza!

Dacă Ponta tămăduieşte bolnavii întinşi pe pat, la defilarea moaştelor, delirul mistic al Spiritului Nepereche al Poporului Român atinge constelaţii de nebănuit! Iată-l venind cu o idee forţă la recentul Summit NATO de la Newport, Ţara Galilor, Regatul Unit! Pătruns de zeama mesianică a mega-pătrunjelului autohton, vârât până la macerare în pesmetul cerebral al minţii sale iscoditoare, Ghidul Stelar al Românilor a propus, după şedinţa CSAT, pe 3 septembrie 2014, următorul punct pe agenda NATO:

„De asemenea, trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu mai vrem să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă, adică NATO – Federaţia Rusă. Aici este un punct de discuţie. Printre altele, în acest document, statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la frontiera de est a NATO. Şi cu asta, cred că am răspuns acelora care prooroceau baze militare mari, permanente şi aşa mai departe.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Bietul Ponta Tămăduitorul propusese baze NATO permanente în România, care, evident, nu puteau fi luate în considerare de Alianţă, aşa că Predestinatul îşi bătea joc de el! Se referea, practic, la Actul Fondator NATO-Rusia din 1997, pe care voia să-l pună în discuţie, fiindcă aşa vuia presa proştilor din Europa, inclusiv în sensul că Actul Fondator interzicea baze NATO în apropierea Rusiei, ceea ce trebuia modificat! Bun, acum, prima remarcă! În Actul Fondator nu este vorba de baze militare NATO mai aproape sau mai departe de frontierele Rusiei! Nici nu mă obosesc să scriu pe larg despre ce este vorba acolo, de pildă despre instalaţii nucleare pe teritoriul noilor intraţi în NATO! (vezi http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_25468.htm).

A doua remarcă! Mă mulţumesc să precizez că, pe 1 septembrie 2014, cu două zile înainte ca Neostenitul să glăsuiască, Secretarul General NATO, Anders Fogg Rasmussen precizase fără echivoc:

NATO sticks to the NATO-Russia Founding Act, and all the measures that we’re going to take to enhance our collective defense will be in full accordance with the NATO-Russia Founding Act.”. (http://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_112238.htm?selectedLocale=en).

Adică: „NATO respectă Actul Fondator NATO-Rusia şi toate măsurile pe care le vom lua pentru a întări apărarea noastră colectivă vor fi în concordanţă cu Actul Fondator NATO-Rusia”.

Cum este posibil să te duci cu aşa ceva la Summit-ul NATO, în condiţiile în care era clar că ăia se vor uita la tine ca la Nosferatu’? Uite că e posibil! Aceste aspecte nu sunt expresia unui abur de alcool, la masa din colţ a unui birt pentru muncitori agricoli sezonieri, în vreun colţ colbit de pe măreaţa întindere a patriei. Este vorba de poziţia oficială a României, la cea mai importantă reuniune a securităţii euro-atlantice! Poziţie în care sunt implicaţi sute de oficiali de vârf ai României, de la preşedinte până la tot personalul Ministerului Afacerilor Externe, cu ministru cu tot! Băsescu s-a întors de acolo declarând că a obţinut îndeplinirea tuturor obiectivelor cu care s-a dus! Ei bine, niciuna dintre tâmpeniile cu care s-a prezentat la Summit nu s-a îndeplinit! Tot ce era legat de România se planificase cu mult înainte, prin contribuţia aliaţilor la efortul de proiecţie şi analiză strategică!

Pe 5 septembrie 2014, Băsescu, aflat încă la Summit-ul NATO, la final de lucrări, a făcut o conferinţă de presă, în care a anunţat „măreţele” realizări ale României la discuţiile cu omologii săi. S-a lăudat că a obţinut o bază NATO în România. Nu voi întra în toate detaliile realităţii din teren şi ale rezultatelor Summit-ului. Concomitent cu declaraţia sa de presă, m-am aflat în studioul B1TV, unde am desfiinţat proiecţia făcută de preşedinte cu privire la ce a obţinut acolo (vezi http://inregistrari.b1.ro/view-05_Sep-2014-butonul_de_panic%C4%83_-108.html).

A fost singura reacţie negativă publică, din România, la aberaţiile livrate de Băsescu poporului român, la revenirea din  Ţara Galilor. Extrem de relevant, Băsescu a promis în conferinţa de presă din 5 septembrie o dezbatere pe documentele NATO, după revenirea acasă! Şi a anunţat că şi-a atins toate obiectivele! Am arătat, deja, cum a atins punerea în discuţie a Actului Fondator sau nevoia de a livra arme letale Ucrainei! Iată cele două afirmaţii de forţă ale preşedintelui:

În ceea ce ne priveşte, am avut un set de obiective – şi o spun fără nicio reţinere – toate au fost atinse”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Şi: „Intenţionez ca, săptămâna viitoare, în colaborare cu Ministerul de Externe, să deschidem dezbateri pentru corecta interpretare a întregii declaraţii a summitului.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Inutil să precizez că dezbaterea nu a mai avut loc niciodată! Coincidenţă, Băsescu a făcut doar o nouă conferinţă de presă, pe 7 septembrie, la care a dat înapoi faţă de afirmaţiile hazardate lansate pe 5 septembrie! Între cele două momente nu se întâmplase nimic relevant… cu excepţia emisiunii de la B1TV, unde desfiinţasem aberaţiile preşedintelui! Evident, nicio dezbatere nu a urmat celei de a doua conferinţe de presă, aşa cum promisese Nu Prea Mult Iubitul, pe 5 septembrie. Să vă dau o mostră! Iată extrase din declaraţia din 5 septembrie, cu privire la o pretinsă bază NATO pe teritoriul României, pe care ar fi obţinut-o Marele Timonier:

Vom avea o structură de comandament NATO, deci în documentele care nu sunt destinate publicităţii, România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. (…) În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Deocamdată nu veţi găsi niciun document că s-a stabilit. Veţi găsi că România a făcut o ofertă pentru a pune la dispoziţie infrastructura pentru un comandament. Noi ştim însă că va fi cu Statele Unite, deci în plan bilateral. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută în summit de preşedintele Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu flota României şi a Bulgariei” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Ba e în documente, ba e într-un document secret, ba ştie Băsescu precis că e pe undeva! Ba e comandament NATO, ba e „în plan bilateral” cu SUA, ba i-a promis Obama! E aşa pentru că nu există acest comandament nici aşa, nici aşa, stabilit ca atare, la Summit! Explicaţia succintă, dar suficientă, am dat-o în emisiunea cu pricina, care poate fi urmărită pe site-ul B1TV (vezi http://inregistrari.b1.ro/view-05_Sep-2014-butonul_de_panic%C4%83_-108.html).

Dar, foarte interesant, iată cum vindea acelaşi Băsescu, aceeaşi marfă, două zile mai târziu, pe 7 septembrie, după emisiunea de la B1TV, când desfiinţasem prima sa variantă:

“Sigur, nu vreau să fiu critic, dar am văzut că toată presa a reţinut un singur lucru, care i s-a părut extraordinar – un comandament. Deci, vreau să înţelegem foarte bine: nu comandamentul este cheia garantării securităţii noastre. Comandamentul, este foarte bine că va fi un comandament NATO pe teritoriul României, dar el are rolul de a conduce în primul rând aplicaţiile, exerciţiile comune şi, doar în caz de război, va avea rolul de a conduce şi lupta, dar, coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia. Deci, nu comandamentul este cheia. Acolo o să fie 50, 100, 200 de ofiţeri, care americani, care britanici, italieni, români, francezi, ştiu eu ce va decide NATO din punct de vedere al dotării comandamentului. Eu cred, totuşi, că va fi un comandament condus de un ofiţer al Statelor Unite. Dar nu comandamentul este cheia.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15218&_PRID=lazi).

Ooops! Păi, cum, aşa, deodată, “nu comandamentul este cheia garantării securităţii noastre”? Cum, este “coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia”? Păi, atunci, ce comandament mai este? Şi cum a rămas treaba cu Obama, povestea bilaterală, promisiunea, Marea Neagră, bla, bla, bla? Of, of, of! Uite-aşa o să devin maliţios! Doar din cauza unei biete emisiuni la B1TV, domnule Genial Strateg? Că, altceva nu a fost, decât ode şi imnuri, pe la toate televiziunile, chiar şi la anti-băsista Antena 3, unde super-analistul militar de serviciu era în toiul extazului legat de rezultatul Summit-ului pentru România!

Dar, hai să remarcăm concluzia lui Băsescu, din 7 septembrie: “Aş spune că a fost un succes major al României, un succes interinstituţional, pentru că aici a lucrat mult şi Ministerul Apărării, şi Ministerul de Externe, şi Serviciile Secrete, şi, bineînţeles, obiectivele, toate, aşa cum le-am prefigurat, au fost atinse.” Ce aflăm de aici? Cine a lucrat la succes! Vă daţi seama ce amar de muncă şi salarii plătite pe bani grei, din buzunarul public, doar ca să ne facem de râs? Şi, mai ales, cum vă explicaţi că atâta amar de instituţii, cu mii de oameni în personal, nu au fost în stare să vă arate ce vă arăt eu acum?

Iată unele dintre obiectivele derizorii ale României la Summit-ul de la Newport, Ţara Galilor, Regatul Unit! Aş vrea să fiu bine înţeles! Eu nu spun că nu au fost şi alţi proşti în comunitatea NATO! Printre jurnaliştii străini, care au dreptul să nu se priceapă (mult mai rar ca la noi, ce-i drept) sau printre experţii lor, chiar decidenţi politici, din mai ştiu eu ce ţară uşor depăşită de evenimente! Nu o să vă spun care erau aceia, deşi îi ştiu! Mai mult, nu o să vorbesc despre erorile americanilor în toată povestea (sper să reuşesc), din motive binecuvântate! Pe blog-ul meu, am dreptul să fiu pro-american până la o limită autoimpusă. Eu decid când ridic limita. Sigur, am scris pro-american, nu idiot! Nici măcar de Dostoievski! Reţineţi asta, pentru că, în România, din nefericire, există tendinţa, la nivelul conducătorilor, de suprapunere a celor două concepte!

Pe mine mă interesează românii mei! Ce vă spun eu aici, şi puteţi verifica uşor urmărind emisiunea de la B1TV, al cărei link e furnizat mai sus, este că, la momentul difuzării ei în direct, documentele NATO, emise la Summit, abia fuseseră puse pe site-ul Alianţei. Aşadar, erau aproape necunoscute publicului. Eu le-am procesat doar parţial, în drum spre B1TV. Băsescu, însă, le avea integral în conferinţa lui de presă din 5 septembrie şi le avea “desfăcute” şi “răscitite” (căci erau documente de lucru pentru cei care le adoptaseră, cu Băsescu la masă). Colosal de surprinzător, eu ştiam ce conţineau documentele pe care le văzusem în pripă, în proporţie de 10%, iar Băsescu, la masă, cu ele în mână, habar n-avea ce scrie în ele! Explicaţia e simplă! Eu ştiam ce nu se poate adopta acolo! În consecinţă, puteam conchide cu privire la ce s-a adoptat, dacă aveam datele premergătoare Summit-ului. Şi le aveam! Le avea şi Băsescu! Doar că Băsescu, în fruntea unei armate de oficiali, experţi, diplomaţi şi asistenţi, nu ştia să le citească! Cu documentele noi, adoptate la Summit, în faţă! Hai să vedem ce îşi propunea Băsescu să obţină de la NATO, în legătură cu “omuleţii verzi” (tulai, Doamne!), pe 3 septembrie, enunţând un obiectiv de bază al României, la Newport:

“Omuleţii verzi” şi joaca de-a războiul

“De asemenea, am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor atunci când discutăm despre un război hibrid, ca acela care se desfăşoară acum în estul Ucrainei sau cel care s-a desfăşurat în Crimeea. Adică un stat care nu recunoaşte îşi trimite forţe fără însemnele statului sau ale armatei din care fac parte, aceşti oameni coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic a unor ţări sau a unor spaţii dintr-o ţară, dar asta nu justifică aplicarea Articolului 5. Punctul nostru de vedere este că într-adevăr fiecare stat trebuie să facă faţă la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă faţă la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleţi verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenţia NATO împotriva forţelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie, pentru că un stat mai mic nu poate face faţă şi unui război intern generat de omuleţi verzi, să spunem, şi unei presiuni cu armate ostentativ masate la frontiera statului şi care indirect sau direct constituie un sprijin major pentru insurgenţă. Deci sperăm într-o definire şi o înţelegere a modului de aplicare a Articolului 5 în astfel de situaţii, pe care Rusia a arătat că le poate crea.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Ce zice Băsescu aici? “Omuleţii verzi” sunt, practic, agenţi în uniformă, fără însemne militare, care operează pe teritoriul unui stat, posibil cetăţeni ai acelui stat, în favoarea unei armate străine, masate la frontiera statului cu pricina. Aşa s-a întâmplat în cazul grupurilor de insurgenţi, etnici ruşi, care au acţionat împotriva guvernului central de la Kiev, susţinuţi de Rusia. Acesta este ceea ce se numeşte “un război hibrid”, adică un război cu faţete multiple, în care ţara nu este atacată propriu-zis de o armată inamică, din afara ei, ci este destabilizată în interior de agenţi autohtoni, care lucrează în acest sens, cu susţinerea puterii străine! Băsescu a vrut să introducă acest pericol, în cazul unei ţări NATO, în gama pericolelor pentru care se activează articolul V din Tratatul de la Washington, care guvernează Alianţa Nord-Atlantică şi care presupune apărare comună, cu forţa armată, împotriva lui! Ca să înţelegem exact ce înseamnă asta, hai să vedem ce zice articolul V din Tratatul de la Washington:

“The Parties agree that an armed attack against one or more of them in Europe or North America shall be considered an attack against them all and consequently they agree that, if such an armed attack occurs, each of them, in exercise of the right of individual or collective self-defence recognised by Article 51 of the Charter of the United Nations, will assist the Party or Parties so attacked by taking forthwith, individually and in concert with the other Parties, such action as it deems necessary, including the use of armed force, to restore and maintain the security of the North Atlantic area.” (vezi http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_17120.htm).

Adică: “Părţile sunt de acord că, dacă se produce un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, în cazul în care se produce un astfel de atac, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului individual sau colectiv de auto-apărare, recunoscut în articolul 51 din Carta ONU, să ajute Partea sau Părţile astfel atacate, individual sau în colaborare cu alte Părţi, după cum crede de cuviinţă, inclusiv prin folosirea forţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea zonei Nord-Atlantice”.

Aşadar, ca o ţară NATO să fie ajutată cu forţă militară, pentru apărare comună, prin Alianţă, de un aliat, este nevoie ca ajutorul să fie în concordanţă cu articolul 51 din Cartă. Ce-i cu acest articol? După al doilea Război mondial, Carta ONU a scos războiul în afara legii internaţionale! Este interzis prin Cartă. Documentul a ţinut, însă, seama de faptul că pot fi ţări care nu respectă dreptul internaţional şi, în ciuda interdicţiei impuse de Cartă, pot deveni agresoare şi ataca alte ţări. De aceea, s-a făcut o derogare de la interdicţia de a face război, permiţându-se să facă război doar acele ţări care sunt atacate şi numai pentru a se apăra în faţa atacului! Acesta este sensul articolului 51 din Cartă:

„Nothing in the present Charter shall impair the inherent right of individual or collective self-defence if an armed attack occurs against a Member of the United Nations, until the Security Council has taken measures necessary to maintain international peace and security. Measures taken by Members in the extiuneercise of this right of self-defence shall be immediately reported to the Security Council and shall not in any way affect the authority and responsibility of the Security Council under the present Charter to take at any time such action as it deems necessary in order to maintain or restore international peace and security.” (http://www.un.org/en/documents/charter/).

Adică: „Nimic din prezenta Cartă nu va împiedica dreptul inerent, individual sau colectiv de auto-apărare, dacă un atac se produce asupra unui Membru al Naţiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru a menţine pacea şi securitatea internaţionale. Măsurile luate de Membri în exercitarea acestui drept de auto-apărare vor fi imediat raportate Consiliului de Securitate şi nu vor afecta în niciun fel autoritatea şi responsabilitatea Consiliului de Securitate, sub prezenta Cartă, de a lua, în orice moment, asemenea măsuri, după cum crede de cuviinţă, pentru a menţine sau restabili pacea şi securitatea.”

Ei bine, NATO este o organizaţie de apărare colectivă şi nu poate face război, în baza Cartei, decât pentru a se apăra, conform articolului 51, adică atunci când este sub atac! În înţelesul dreptului internaţional public actual,  atacul este un atac teritorial. Aşadar, invocarea articolul V, din Tratatul de la Washington, pentru a declanşa procedurile de ajutorare pentru o ţară NATO, în baza articolului 51 din Cartă, nu se poate face decât în cazul unui atac teritorial asupra acelei ţări. Războiul hibrid, adică destabilizarea internă, chiar şi susţinută, din afară, de prezenţa, la frontieră, a unor forţe militare ale unei puteri străine, nu se încadrează în înţelesul termenului de „atac” susţinut de interpretarea articolului 51 din Cartă! Iată de ce textul Declaraţiei Summit-ului NATO din Ţara Galilor (Wales Summit Declaration), din 5 septembrie 2014, nu include războiul hibrid (punctul 13 din Declaraţie), adică „omuleţii verzi” ai lui Băsescu, în gama pericolelor în măsură să activeze articolul V, aşa cum a cerut preşedintele român:

“We will ensure that NATO is able to effectively address the specific challenges posed by hybrid warfare threats, where a wide range of overt and covert military, paramilitary, and civilian measures are employed in a highly integrated design. It is essential that the Alliance possesses the necessary tools and procedures required to deter and respond effectively to hybrid warfare threats, and the capabilities to reinforce national forces. This will also include enhancing strategic communications, developing exercise scenarios in light of hybrid threats, and strengthening coordination between NATO and other organisations, in line with relevant decisions taken, with a view to improving information sharing, political consultations, and staff-to-staff coordination. We welcome the establishment of the NATO-accredited Strategic Communications Centre of Excellence in Latvia as a meaningful contribution to NATO’s efforts in this area. We have tasked the work on hybrid warfare to be reviewed alongside the implementation of the Readiness Action Plan.” (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm).

Adică: „Ne vom asigura că NATO este capabilă să abordeze eficient sfidările speciale reprezentate de ameninţările războiului hibrid, în cadrul căruia este folosită o gamă largă de măsuri deschise şi secrete, militare, paramilitare şi civile într-un plan integrat, bine pus la punct. Este esenţial ca Alianţa să dispună de uneltele necesare şi procedurile solicitate pentru a descuraja şi răspunde eficient la ameninţările războiului hibrid, ca şi de capabilităţile pentru a întări forţele naţionale. Aceasta va include, de asemenea, întărirea comunicaţiilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciţiu, în lumina ameninţărilor hibride şi întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii, în concordanţă cu deciziile relevante, adoptate pentru a îmbunătăţi schimbul de informaţii, consultările politice şi coordonarea personalului. Salutăm înfiinţarea Centrului de Excelenţă pentru Comunicaţii Strategice cu acreditare NATO din Letonia, ca o contribuţie la eforturile NATO în acest domeniu. Am hotărât ca activitatea cu privire la războiul hibrid să fie reanalizată împreună cu aplicarea Planului de Acţiune Alertă.”

După cum se vede, pe întreg cuprinsul paragrafului vizat nu există nicio referire la catalogarea războiului hibrid ca termen de referinţă pentru activarea articolului V, adică a garanţiilor de securitate ale Tratatului, prin posibilitatea apărării cu forţă armată în faţa unui atac! O astfel de referire nu există în niciun document adoptat la Summit-ul NATO! Aşadar, solicitarea lui Băsescu a fost neglijată de NATO!

Obligaţii care nu sunt obligaţii şi falsa securitate NATO

O minciună uriaşă lansată de Băsescu este legată de cheltuielile de apărare. Încă din 3 septembrie, Băsescu a precizat ca obiectiv al Summit-ului stabilirea cifrei de 2% alocare din PIB pentru apărare: „Sigur, la Summit-ul NATO, cu certitudine, Statele Unite vor atenţiona din nou partenerii din Uniunea Europeană cu privire la obligaţia de a aloca 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15212&_PRID=lazi).

Pe 5 septembrie, cu documentele Summit-ului în mână, Băsescu anunţa referitor la Declaraţia Relaţiei Transatlantice: „ (…) declaraţia privind relaţia transatlantică, o declaraţie extrem de importantă care arată angajamentul Statelor Unite pentru Europa şi al Europei pentru parteneriatul cu Statele Unite. În plus, această declaraţie stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din bugetul de stat şi 20% din acest buget pentru echipament. Deci, 20% din bugetul fiecărui stat trebuie destinat echipării armatei”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15214&_PRID=lazi).

Declaraţia invocată de Băsescu nu stabilea nicio obligaţie şi nici nu avea cum! NATO nu poate obliga ţările membre să aloce anumite procente din PIB pentru apărare. Sigur, există anumite angajamente politice ale ţărilor cu pricina spre cifra de 2%, dar nu pot fi invocate ca „obligaţie”. Documentul „fluturat” de Băsescu, Declaraţia Relaţiei Transatlantice (The Wales Declaration on the Transatlantic Bond) este foarte relevant, în acest sens, la punctul 5:

„We recognise that these steps will take the necessary effort and funding. In light of this, we agree to reverse the trend of declining defence budgets and aim to increase defence expenditure in real terms as GDP grows; we will direct our defence budgets as efficiently and effectively as possible; we will aim to move towards the existing NATO guideline of spending 2% of GDP on defence within a decade, with a view to fulfilling NATO capability priorities. We will display the political will to provide required capabilities and deploy forces when they are needed”. (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112985.htm).

Adică: „Recunoaştem că aceşti paşi au nevoie de efortul şi finanţarea necesare. Din această perspectivă, suntem de acord să inversăm tendinţa de a diminua bugetele apărării şi să ţintim spre creşterea cheltuielilor bugetare în termeni reali, pe măsură ce PIB-ul creşte; vom folosi bugetele apărării pe cât de eficient şi aplicat posibil; vom ţinti să ne îndreptăm spre actuala orientare a NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, într-un interval de 10 ani, cu scopul de a îndeplini priorităţile NATO în materie de capabilităţi”.

După cum se vede, formularea este extrem de laxă şi precaută, în sensul unei treceri la 2% din PIB, pentru Apărare, doar dacă o permite creşterea PIB-ului şi pe parcursul a 10 ani! Nu există termenul „obligaţie” în textul NATO, aşa cum minţea Băsescu! Acest text este confirmat de paragraful 14 al Declaraţiei Summit-ului (The Wales Summit Declaration (vezi http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm).

Că americanii au cerut, în repetate rânduri, o creştere a contribuţiei europenilor la bugetul apărării, este adevărat! Dar, niciodată, nu a existat o obligaţie juridică, prin tratat sau alt tip de contract legally binding sau politică, prin desemnarea, ca obligaţie formală, a unui prag de alocare bugetară pentru apărare, la nivel individual, pentru ţările membre. Au existat proiecţii, auto-asumări, mai mult sau mai puţin ferme, dar niciodată obligaţii!

Ajunşi aici, este bine să facem o precizare importantă. Băsescu a susţinut constant că NATO asigură apărarea Ţării în baza articolului V, din Tratatul de la Washington. De unde şi bravada sa constantă la adresa Rusiei. Bunăoară, Băsescu a precizat, în conferinţă de presă, alături de vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, pe 21 mai 2014: „Salutăm angajamentul ferm al Statelor Unite pentru Articolul 5 al Tratatului.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15041&_PRID=lazi).

Biden însuşi i-a ţinut isonul afirmând cu tărie: „America’s commitment to the collective defense under Article 5 of the NATO Treaty is absolutely ironclad.  It’s a sacred commitment in the eyes of the President and myself.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2014/05/21/remarks-vice-president-joe-biden-romanian-civil-society-groups-and-stude).

Adică: „Angajamentul Americii pentru apărarea colectivă, sub articolul V din Tratatul cu privire la NATO, este absolut de nezdruncinat. Este un angajament  sacru în ochii preşedintelui şi ai mei”.

Bravo, bravo! Numai că sacralitatea lui Biden şi încrederea lui Băsescu în angajamentul Americii au exact valoarea pe care le-o dă textul articolul V. Iată-l, din nou!

“Părţile sunt de acord că, dacă se produce un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, în cazul în care se produce un astfel de atac, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului individual sau colectiv de auto-apărare, recunoscut în articolul 51 din Carta ONU, să ajute Partea sau Părţile astfel atacate, individual sau în colaborare cu alte Părţi, după cum crede de cuviinţă, inclusiv prin folosirea forţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea zonei Nord-Atlantice”.

Aşadar, cum vor apăra SUA o ţară aliat din NATO dacă este atacată? “După cum crede de cuviinţă”! Sigur, există şi opţiunea folosirea forţei militare, dar numai dacă crede de cuviinţă! Adică marja de apărare în care te mişti se înscrie între zero şi plus infinit! Cine decide cum vei fi apărat dacă eşti atacat? Fiecare ţară-aliat în parte, căci Tratatul nu le obligă la Nimic! Nada! Rien! Nothing! Niente! Nichts! Ничего!

Este cel mai slab tip de angajament juridic de securitate din istoria alianţelor politico-militare. Şi este aşa tocmai pentru că aşa a fost redactat de americani, ca să permită neimplicarea militară a SUA în apărarea unui aliat, evitând un angajament impus prin obligaţii stipulate în Tratat! Şi iată explicaţia Departamentului de Stat către preşedintele SUA, la momentul redactării Tratatului, în 1949! Aşadar, “sacralitatea” “de nezdruncinat” a Tratatului este foarte lumească! Practic, America nu este obligată să apere pe nimeni prin articolul V, din Tratatul de la Washington, care menţionează în clar că această posibilitate de apărare există! Dar numai dacă vrea America, nu dacă vrea Tratatul!  Iată dovada în documentele americane ale anului 1949, anul redactării Tratatului cu celebrul articol V!

dos-art v-1

dos-art v-2

dos-art v-3

dos-art v-4

Dar, ca să înţelegeţi exact ce înseamnă un angajament puternic de securitate pentru o organizaţie de apărare colectivă, care este o alianţă politico-militară, aşa cum este NATO, voi reproduce articolul V al altui Tratat de apărare colectivă, pentru comparaţie cu articolul V din Tratatul de la Washington. Este vorba de articolul V din Tratatul de la Bruxelles Modificat din 1957, care guverna Uniunea Europei Occidentale (UEO), o organizaţie de apărare colectivă exclusiv europeană. UEO avea o relaţie specială cu Uniunea Europeană, prin prevederile Tratatelor comunitare începând cu cel de la Maastricht! Iată ce spune articolul V din Bruxelles Modificat:

“If any of the High Contracting Parties should be the object of an armed attack in Europe, the other High Contracting Parties will, in accordance with the provisions of Article 51 of the Charter of the United Nations, afford the Party so attacked all the military and other aid and assistance in their power.” (http://www.weu.int/Treaty.htm).

Adică: “Dacă oricare dintre Înaltele Părţi Contractante ar fi obiectul unui atac armat în Europa, celelalte Înalte Părţi contractante îi vor acorda, în conformitate cu prevederile articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, tot ajutorul militar şi de orice altă natură în puterea lor.”

Comparaţi cu formularea din articolul V din Washington, care obligă părţile la Tratat să ajute pe cel atacat “după cum cred de cuviinţă”! Garanţia de securitate este infinit mai slabă juridic în Tratatul de la Washington! Sigur, în ciuda diferenţei de forţă juridică în garantarea securităţii, diferenţă în favoarea Uniunii Europei Occidentale, NATO era infinit mai puternică militar (UEO a încetat să existe odată cu apariţia Tratatului de la Lisabona al UE) pentru că are structuri militare integrate, ceea ce UEO nu avea şi se bazează pe forţa militară a SUA, ceea ce e gigantic!…Pst. Am o veste! Articolul V din Bruxelles Modificat a fost asimilat în Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene! Pst!…Rămâne între noi, nu-i spuneţi lui Corlăţean, că află şi Băsescu şi nu o să mai fim noi cei mai bine informaţi din România! Ba o să ştie şi “serviciilii”!

NATO versus Rusia în Estul Europei

Iar în ceea ce priveşte capacitatea NATO de a se opune Rusiei în Estul Europei şi în zona Mării Negre, ea este egală cu zero! Orice caporal din armata americană vă poate spune asta, la fel de bine ca mereu hâtrul Vladimir Putin. De aceea, publicaţii prestigioase, cum este Spiegel, au reliefat adevărul despre opera bufă a puterii NATO în faţa Rusiei, la porţile Orientului:

If Russia were to engage in military aggression in the Baltics, NATO would be unable to defend the region using conventional means. An internal report highlights weaknesses in the alliance”. (“Unprotected in the East: NATO Appears Toothless in Ukraine Crisis”, May 19, 2014, vezi http://www.spiegel.de/international/germany/ukraine-crisis-shows-up-cracks-in-nato-a-970248.html).

Adică: “Dacă Rusia s-ar angaja în agresiune militară împotriva balticilor, NATO ar fi incapabilă să apere regiunea cu mijloace convenţionale. Un raport intern scoate în evidenţă slăbiciunile alianţei”.

Şi “Russia’s ability to undertake significant military action with little warning presents a wider threat to the maintenance of security and stability in the Euro-Atlantic area. Russia can pose a local or regional military threat at short notice at a place of its choosing. This is both destabilizing and threatening for those allies bordering or in close proximity to Russia.” (“Unprotected in the East: NATO Appears Toothless in Ukraine Crisis”, May 19, 2014, vezi http://www.spiegel.de/international/germany/ukraine-crisis-shows-up-cracks-in-nato-a-970248.html).

Adică “Abilitatea Rusiei de a-şi asuma o acţiune militară semnificativă pe neaşteptate prezintă o ameninţare mai gravă la menţinerea securităţii şi stabilităţii în zona euro-atlantică. Rusia poate să producă o ameninţare militară locală sau regională rapid şi unde vrea. Asta este, în acelaşi timp, destabilizator şi ameninţător pentru aliaţii care se învecinează sau se află în apropierea Rusiei!”

Haida-de! Dar ce, ăştia de la Spiegel n-au auzit de armata română? Aia mai instruită ca armata rusă şi care controlează Afganistanul? Dar de angajamentul “de nezdruncinat” al Americii nu au auzit? Ăla din articolul V, de care se entuziasmează Băsescu? N-aş vrea să vă mai întristez, în plină veselie generată de campania electorală din România! Aşa că nu vă mai traduc titlul ăsta din The Economist, din 6 septembrie 2014: “The sad reality is that Vladimir Putin is winning in Ukraine. The West must steel itself for a lengthy struggle” (vezi http://www.economist.com/news/leaders/21615582-sad-reality-vladimir-putin-winning-ukraine-west-must-steel-itself?fsrc=nlw|hig|4-09-2014|5356c9a3899249e1ccc0764b|EU).

Chiar şi fără traducerea titlului din The Economist, românii din spaţiul consumului de ştiri tipic românesc pot să dea, din când în când, peste americani sinceri, cu pretenţii intelectuale, ca să nu scriu ştaif, de mari specialişti în relaţii internaţionale, care nu au nicio apăsare să ne strice fengshui-ul chiar la Bucureşti. Adică să ne spună adevărul! E cazul domnului George Friedman, şeful corporaţiei private de intelligence Stratfor, ale cărui analize nu prea sunt pe gustul meu, dar care este o personalitate de anvergură în Statele Unite şi, se pare, în sync cu preşedintele nostru! Venit la Bucureşti cu ghiocelul lui 2% pentru apărare, sădit în glastră şi de Măreţul Preşedinte, Friedman ne tot îndeamnă să punem mâna pe arme, în sens să punem banii jos, ca să le cumpărăm (posibil şi de la americani, ceea ce este perfect OK)! Căci, dacă nu le cumpărăm şi nu avem o forţă militară serioasă ei, SUA, nu ne vor putea apăra!

Poftim? E aşa ceva în Tratatul de la Washington? Dacă eşti atacat şi nu ai armată solidă, noi, America, nu te apărăm? Păi, Islanda nu are armată deloc! Înţeleg că pa! Iată afirmaţia din Adevărul.ro, 2 octombrie 2014, absolut incredibilă, dar să le vedeţi pe următoarele:

Jurnalist: Trupe americane în România.

Friedman: Nu, dacă românii nu sunt dispuşi să construiască o forţă echivalentă pentru apărarea lor naţională.” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

O “forţă echivalentă” cu ce? Cu puterea americană? Cu puterea rusă? Altfel, SUA nu ne vor apăra? N-am auzit asta de la Obama! Şi nici de la Biden! Interesant, însă, am auzit ceva similar de la… de la…Băsescu Traian! Chiar pe 3 octombrie! Wow! Ce coincidenţă! Ia să vedem ce ne învaţă Gigantul, gând în gând cu domnul Friedman:

“Sunt lucruri care se fac lipsit de responsabilitate, în detrimentul securităţii naţionale, într-un moment în care cerem tuturor să beneficiem de Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, «Toţi pentru unul, unul pentru toţi», dar ăla unul care le cere la toţi nu îşi ia măsurile minimale să îşi consolideze capacitatea de a face faţă unor riscuri la adresa securităţii naţionale. Şi când vorbesc: nu îşi ia măsuri minimale mă refer şi la alocările pentru creşterea nivelului de capacitate de luptă a Armatei (…)” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15255&_PRID=lazi).

Vă place? Sper să nu găsesc vreo reacţie pe blog de tipul: “Stai, domne’, că omul are dreptate, dacă nu investim în apărare, nu poţi să aştepţi să vină altul să ne apere”! Foarte frumos şi corect, domnule cititor imaginar al acestui text! Asta e logica pentru care s-a făcut NATO! Tu, Europa, arată că faci ceva pentru propria apărare şi eu, America, voi veni în ajutorul tău, la nevoie! Numai că aici, în aceste formulări, pe care vi le-am prezentat, este vorba de angajamente juridice prin Tratat! Angajamente “solemne”! “Ironclad”! Dar, poate, sunt un aliat mai sărac şi n-am arme suficiente, nici bani să le cumpăr! De ce m-ai luat în NATO, dacă nu eşti gata să-ţi asumi apărarea mea? Uite, eu, cu arme puţine, vin să te ajut la nevoie! Că atâtea am! Tu vii cu armele tale, câte ai sau câte vrei, as it deems necessary, să mă ajuţi pe mine? Răspunsul halucinant, dar perfect corect, îl dă Friedman, într-o fabuloasă criză de sinceritate! Admite că, tehnic, putem să ne înarmăm cât Federaţia Unită a Planetelor, SUA oricum nu ar sări în ajutorul nostru dacă am fi invadaţi de ruşi! Ceea ce, repet, este perfect corect şi în logica Tratatului de la Washington! Atenţie la întrebare şi la răspuns, după o afirmaţie a lui Friedman care sună aşa:

Strategia americană în orice situaţie este să ia ţările cele mai vulnerabile şi să le întărim. Şi, abia apoi, le garantăm securitatea în cazul în care au nevoie de asta. Însă strategia SUA nu presupune să-şi preia cea mai mare parte din responsabilitate. Nu vom încerca niciodată să apărăm o ţară europeană care nu este pregătită să se apere singură.” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

Cum, securitatea nu este garantată din momentul semnării Tratatului? Trebuie mai întâi, dar după semnarea Tratatului, să te întăreşti şi abia apoi ţi se garantează securitatea, deşi eşti semnatar al Tratatului, ca şi America? Păi, nu era normal să te întăreşti întâi şi să semnezi Tratatul când ţi se poate garanta securitatea? Cum, semnez ceva şi stau în limbo?

Vă daţi seama ce spune omul ăsta? Confirmă, sută la sută, povestea pe care am scris-o aici referitor la “as it deems necessary” şi face hârtie creponată din toate angajamentele de doi lei, de tip Articolul V este “ironclad”, lansate propagandistic de înalţii oficiali americani şi, evident, de prietenul lui drag, Băsescu Traian! Mai precis, hrana minţii pentru proşti.

Genială este ideea că nu vor apăra niciodată “o ţară europeană care nu este pregătită să se apere singură.” Păi, în Europa, toate ţările puternice sunt în NATO, alături şi de ţări mai slabe militar, evident! Toate democraţii. Aşadar, o ţară capabilă, prin puterea sa militară, să agreseze altă ţară în Europa şi, cumva, nedemocratică (dacă nu foarte antidemocratică) este doar una! Rusia! Aşadar, Friedman ne spune că, dacă o ţară europeană “nu este pregătită să se apere singură” în faţa Rusiei, atunci America nu o va ajuta! Ce articol V, ce NATO, ce angajamente americane prin Tratat, trâmbiţate pe la colţuri? Wow! Dar ştiţi vreo ţară, în Europa, care este pregătită să se bată cu Rusia? Eu nu ştiu! Aşadar, oricât aş cheltui eu, pe apărare, eu, România, nu voi fi niciodată pregătită să lupt cu un colos de talia Rusiei! Ce să înţeleg din asta? Săracul Friedman dă un răspuns fabulos la această întrebare! Ia uitaţi aici mostră de sinceritate hipertrofică! Întrebarea mirată a jurnalistului se referă la faptul că America nu ar veni în ajutorul nostru, la nevoie, cum rezultă din frazele lui Friedman, analizate mai sus:

Jurnalist: Nici în eventualitatea unei agresiuni militare?

Friedman: Nu poţi apăra o ţară în faţa unei invazii. Polonia, în 1939, a picat în şase săptămâni. Cum o aperi? Cum trimiţi forţe acolo?” (vezi http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-george-friedman-fondatorul-stratfor-intr-un-razboi-rece-sua-nu-vor-apara-romania-nu-eforturi-apara-1_542d88a10d133766a89cff08/index.html&utm_campaign=CrossPromo).

Undeva, cândva, Articolul V!

Omul are perfectă dreptate! Dragi români, n-aveţi decât să construiţi voi forţe pe măsura armatei ruse, că, la o invazie, noi nu prea avem cum să vă ajutăm! Aşa că vă rog să zâmbiţi de câte ori îl veţi auzi pe Băsescu povestind cum avem noi scutul de la Deveselu şi ruşii sunt speriaţi să vină peste noi din cauza asta! Să zâmbiţi când Obama o să vă povestească despre angajamentele “de fier” ale Americii, în articolul V şi fel de fel de oficiali americani vor anunţa ba o dislocare de 100 de militari prin Letonia, alta prin Polonia, ba un Centru de privit stelele în Estonia şi o pălărie de satelit în Bulgaria, ca dovadă că ne vor apăra până la capăt, bla, bla, bla! Capisci? I hope so!

Articolul V din Tratatul de la Washington nu poate apăra pe nimeni în această parte a Europei! Da, îi poate apăra pe francezi sau pe britanici! Nu sunt sigur nici măcar de germani! Dar, în cazul Germaniei, azi, probabil America ar face ceva mai mult decât stargazing. Şi aş vrea să fiu înţeles corect. Poziţia americană asta este şi e conformă Tratatului! Aşa scrie în Tratat! Este “as it deems necessary” Că noi nu ştim să citim Tratatele la care aderăm, e OK! Că America supralicitează, în declaraţii propagandistice, ceea ce ar face pentru apărarea aliaţilor din Estul Europei, iar este OK! Aşa se face! Alianţa cu America este importantă pentru România, fundamentală aş zice! Există oarece reticenţe să ataci o ţară NATO! Aşadar, o oarecare umbrelă de securitate îţi oferă! Fii deştept, profită de ea exact atât cât este, puţină, organizează-ţi relaţiile internaţionale în jurul Americii şi în consens cu America, dar nu miza că America te va apăra mereu, no matter what, fiindcă nu vrea şi nici nu poate! A, să nu uit! Şi nu mai înjura Rusia, ca un penibil resentimentar, de multe ori degeaba, arătându-i peste gard the finger, însoţit de cuvintele: “Dacă te dai la noi, te bat americanii”! Într-o zi, s-ar putea s-o încasezi! Şi n-o să vină nimeni să-i bată pe ruşi pentru asta!

Adevărul este că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru România! Cu excepţia faptului că ne va tăia gazul parţial sau total (se întâmplă, deja) şi ne va survola, fără să ne ceară voie, de câte ori “va considera de cuviinţă”, Rusia nu-şi propune să ne deranjeze prea tare! Dar nu din motivul invocat de Băsescu este reţinută şi anume că ne apără pe noi Planeta Giganţilor din articolul V! Nu! Pur şi simplu pentru că nu au nimic a ne lua din ceea ce nu au deja! Ba chiar dacă ar lua ceva din ce avem noi, nu-i văd bine! Mai ales că, în România, prostia vine cu teritoriul sau viceversa! Nu cred că ruşii au nevoie de aşa ceva!

Şi, hai să vă mai împărtăşesc un lucru legat de cum ar acţiona NATO, dacă vreo ţară membru ar fi atacată! Ştiţi că s-a întâmplat deja? Articolul V a fost activat o singură dată, după înfiinţarea NATO din 1949! După atacurile de la 11 septembrie 2001 împotriva Americii. NATO a hotărât să activeze articolul V pentru a apăra SUA! Mai bine n-ar fi făcut-o, pentru că au demonstrat valoarea de reacţie a Alianţei în baza articolul V! Absolut, penibilă!

Sigur, America nu avea nevoie de forţa militară a aliaţilor ca să se apere! Dar nu i-ar fi stricat deloc! A fost mulţumită că NATO a hotărât să îi acorde asistenţă militară, conform articolului V. Dar, ghici ce! NATO i-a acordat-o by the book, adică “după cum au crezut de cuviinţă” ţările membre! Mai precis, NATO a trimis pe cerul Americii 5 avioane AWACS (Airborne Warning and Control System), adică 5 radare zburătoare pentru monitorizarea spaţiului aerian al Statelor Unite! Tare, nu? Iar SACEUR-ul (Supreme Allied Commander Europe), comandantul suprem al forţelor aliate în Europa a trimis Forţa Navală Permanentă din Mediterană (NATO’s Standing Naval Forces), care e o forţă minusculă comparativ cu flota americană din aceeaşi zonă, să patruleze, doar o descoperi vreun terorist pe marea dintre Africa şi Europa: Operaţiunea Active Endeavour.

Atenţie! SUA şi-au dus războiul singure în Afganistan până în 2003, când NATO şi-a asumat un rol în zonă, dar nici acela la nivel de “combat operations”, pentru momentul cu pricina! Aici trebuie evitată o confuzie! După 11 septembrie, au fost aliaţi ai SUA din NATO care au fost alături de americani în toate teatrele de operaţii. Dar nu organizaţia, ca atare. Acei membri au acţionat individual, nu în calitate de membri NATO, prin NATO, ca organizaţie! NATO a fost lamentabilă!

Să înţeleg din asta că, după episodul cu pricina, dacă ne atacă ruşii, sau Imperiul Klingonian, pe noi sau pe polonezi sau pe baltici, NATO va veni cu toate forţele să ne ajute? Cum i-a ajutat pe americani sau mai abitir ca atunci? Da, da, ştiu, avem militari americani pe teritoriul nostru şi americanii mai dislocă ceva echipamente şi trupe restrânse prin partea asta de Europă, ca să-i liniştească  pe nevricoşii aliaţi est-europeni speriaţi de Rusia! Poftim? Îi vor opri cei câteva sute de militari americani dislocaţi prin miriştea letonă pe băieţii lui Putin? Băieţii lui Putin nici nu-i vor băga în seamă! Vor face ca tancurile lui Guderian, care au depăşit armata franceză în retragere aşa de tare, că ajunseseră în altă ţară, în timpul campaniei Franţei din 1940. Toată trupa americană din partea asta de Europă ar fi extrasă în 48 de ore, dacă Rusia decide să se plimbe la Varşovia! Cu scutul de la Deveselu cu tot! Vorba lui Friedman, mult mai aspră: „Nu poţi apăra o ţară în faţa unei invazii. Polonia, în 1939, a picat în şase săptămâni. Cum o aperi? Cum trimiţi forţe acolo?

Capacitatea NATO de a ne apăra este zero barat şi ideea că America ar face război nuclear cu Rusia, pentru a-l opri pe Putin, este inacceptabilă! Ar fi război NATO-Rusia dacă Putin decide să-şi ducă desantul în Carpaţi sau pe ţărmul românesc? Exclus! Evident, Putin nu va ajunge niciodată aici! De altfel, veţi vedea în 8 luni o Ucraină pacificată, o prietenie reînfiripată între Est şi Vest şi o Crimee consolidată la ruşi! Pst! Nu-i spuneţi şi lui Băsescu!

Sigur, va rămâne doar impresia că liderul român (atunci nu va mai şti nimeni cum îl chema), căci toţi şi-l vor aminti doar ca lider român, a vrut să dea arme letale ucrainenilor ca să-i omoare pe ruşi! Şi asta va conta! Cum a contat în 1940, când Italia, după povestea cu sancţiunile împotriva ei, la care eram campioni, ca acum la ruşi, ne-a retezat cu pixul nordul Ardealului, prin arbitrajul de la Viena, din august! Noi îi zicem Diktat! Căci, prostia se plăteşte întotdeauna când se manifestă la vârf!

Proştilor care se ocupă de Rusia, pe la guvern şi preşedinţie, le-aş transmite un gând al lui Titulescu, sireacu’! Omul făcuse o prostie, atunci când s-a aruncat cu capul înainte, militând primul, şi în numele României, pentru sancţiuni internaţionale împotriva Italiei, la momentul 1935-1936, când Mussolini a atacat Abisinia. Liga Naţiunilor a hotărât să impună sancţiuni economice Italiei şi noi am fost în faţă, cu gura cea mai mare! Sancţiunile economice nu au avut niciun efect de intimidare! Dimpotrivă, au strâns poporul italian în jurul lui Mussolini, aşa cum strâng, acum, poporul rus în jurul lui Putin! Care va să zică, efect în a-l opri pe Mussolini nu au avut! Dar Mussolini nu a uitat! Şi ne-a luat Ardealul când i-a căzut bine!

Sancţiuni economice fără Sancţiuni militare = Nada

Pe vremea lui Titulescu, nu exista economie globală la nivelul de azi, ca să moară fermierii italieni de foame fiindcă s-a ales praful de piaţa rusă pentru produsele lor, după ce Uniunea Europeană, cică, a impus sancţiuni Rusiei, iar Putin le-a întors înapoi! Şi, acum, UE trebuie să scoată milioane de euro în compensaţii pentru livezile de peri (şi multe altele) din Italia, de pildă, cărora le-a trebuit 25 de ani ca să crească pentru piaţa rusească şi se alege praful de tot. Nu exista niciun acord fabulos între cele două puteri nucleare ale lumii, ca Rusia şi China, capabil a pune împreună populaţia planetei cu resursele ei! Şi să lase industrii întregi, în Germania, pe ducă! Şi, bineînţeles, nu existau puteri nucleare. Chiar şi aşa, nea Titulescu şi-a dat seama de o chestiune, domne’, pe care băieţii lui Obama nu au înţeles-o nici azi! Ce să-i ceri lui Băsescu, dacă nu înţelege Obama? Cică, după Titulescu citire:

„L’expérience nous a prouvé que les sanctions économiques non accompagnées de sanctions militaires sont inefficaces.” (DISCURS ŢINUT DE NICOLAE TITULESCU LA SOCIETATEA MEDICALĂ A LITORALULUI MEDITERANEAN, Cap Martin, 11 aprilie 1937).

Adică: „Experienţa ne-a dovedit că sancţiunile economice neînsoţite de sancţiuni militare sunt ineficace.” Iar sancţiunile militare înseamnă, în toate limbile planetei, război!

O avea Titulescu dreptate? Păi, ia să vedem! În ianuarie 1991, în baza rezoluţie 678 a Consiliului de Securitate, s-a declanşat Operaţiunea „Furtună în Deşert”, pentru eliberarea Kuweitului de sub ocupaţia irakiană. Între 1991 şi 2003 au trecut 12 ani, în care Saddam Hussein a fost supus la cel mai crâncen regim de sancţiuni economice, pe care l-a cunoscut, vreodată, istoria, pentru încălcarea a nu mai puţin de 17 rezoluţii ale Consiliului de Securitate, adoptate sub Capitolul VII din Carta. Nu mai putea nici măcar să-si vândă petrolul, decât pentru stricte necesităţi ale populaţiei, spaţiul aerian naţional era interzis aviaţiei irakiene, izolarea internaţională era totală! L-a făcut regimul de sancţiuni economice pe Saddam să dea înapoi? Never! În 2003 l-a dat înapoi intervenţia militară directă a SUA!

Îşi imaginează cineva că, dacă sancţiunile economice nu l-au frânt pe Mussolini şi nu l-au înfrânt pe Saddam, îl vor îngenunchea pe Putin, liderul resurselor mondiale, stăpânul celei de-a două puteri nucleare a lumii, aliatul Chinei, posesorul rezervorului de gaz al Germaniei şi proprietarul City-ului londonez? Sigur, n-am pus la socoteala armata rusă, aia pe care o bate Băsescu şi numai Băsescu, pentru că atât poate Băsescu! A nu se înţelege că sugerez război cald cu Rusia! Cu excepţia cazului că te cheamă Băsescu şi ai mari probleme cu delfinii din două oceane, numai un extraterestru ar putea concepe că armata română este capabilă să se opună armatei ruse. Sau că americanii pot ajunge cu flota în Marea Neagră înainte s-o transforme ruşii în pluta lui Géricault! Şi, categoric, nimeni pe Terra nu şi-ar putea imagina că teribilele probleme din Ucraina, anexarea Crimeei  şi criza de securitate din Estul Europei se pot rezolva printr-un război între NATO şi Rusia! Fie şi pentru simplul fapt că, în Estul Europei, un război convenţional nu se poate încheia decât cu victoria Rusei! Sigur, dacă punem mintea lui Băsescu în acţiune, poate-i rezolvăm pe ruşi cu arma nucleară! Pe care să le-o livrăm băieţilor de pe Maidan, la Kiev!

Aşadar, cum pe aici, prin România, sunt foarte mulţi neaveniţi, unii cocoţaţi sus, sus de tot, cam unde i-a împins poporul suveran, la conducere, atât de sus că până şi America pare departe şi greu de citit printre atâţia ofiţeri acoperiţi sau descoperiţi, luaţi-o pe-asta de la Putin!

Aş mai avea ceva de adăugat! De pildă, că sunt mândru a fi european şi pentru că Europa este, în egală măsură, patria lui Pushkin şi Chadaev. Şi a lui Rachmaninov. Dar, pentru mine, ca român, există o lecţie a demnităţii care este cu atât mai semnificativă, cu cât vine de la un popor mic ca număr, dar uriaş în fibra istorică a întemeierii unui mit! Un mit care a făurit Europa şi care a aşezat în imnul de stat al Americii sintagma „the land of the free”! E bine să ne amintim astăzi, la câteva zile după referendumul pentru independenţa Scoţiei, de patria lui William Wallace şi de mitul Libertăţii, pe care se întemeiază destinul unui popor ce nu a stat în genunchi niciodată!

Şi chiar dacă Scoţia a votat pentru a rămâne în Regatul Unit, la fel de bine cum ar fi putut opta pentru independenţă, e reconfortant să ştii că eşti aliatul unui sunet care a ajuns să fie crainicul libertăţii în toate colţurile planetei! Sunetul cimpoiului scoţian! Este o lecţie pe care românii încă mai au a o învăţa! Aproape că o deprinseseră sub Regi! Dar, libertatea se învaţă greu, atunci când nu o ai în „osatura istorică”, aşa cum ar spune Cioran! Măcar ascultaţi-o, cântată de unul dintre copiii ei, inegalabilul John McDermott, Scotland the Brave! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Prostia conduce România! Strategia MAE pentru Rusia şi “Analizele” lui Băsescu!

putin-corlatean

Liberalii s-au retras din USL într-un moment de cumpănă pentru ţară! Sătui să îngurgiteze ifosele de carlingă F 16 ale abisalului Victor Viorel, mai tot timpul răstignit în penibil, l-au lăsat să-şi plaseze biroul în “creierii” vlăguiţi ai ministerului păstorit de Duşa! “Patriotul” Duşa! Una din “minţile strălucite” ale PSD! Vă daţi seama cum sunt PSD-ii, dacă Duşa e printre cei mai mintoşi? Sigur, speriat de propriul abis, Victor Viorel a dat-o cotită! Nu-şi mai mută biroul la Ministerul ScĂpărării Naţionale! Pur şi simplu mai face unul şi acolo, dar biroul lui de suflet rămâne la Palatul Victoria, după cum i-a mărturisit tandru, cu inima la drapel, domnului Gâdea ot Antena 3, pe 17 aprilie 2014! (http://gov.ro/ro/stiri/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-quot-sinteza-zilei-quot-la-antena-3&page=1). Aşa sunt PSD-ii: fac peste tot!

“Colegul” meu Voltaire (mă scuzaţi că nu am fost coleg cu Mihai Viteazul, ca domnul Zgonea, dar cred că aţi observat că am frecventat şcoli diferite sau, mă rog, unii dintre noi au frecventat şi şcoli) îmi spunea în superba sa scriere, Candide ou l’optimisme. La princesse de Babylone et autres contes, un lucru care m-a pus serios pe gânduri: Cică “Erasmus a făcut, în secolul al XVI-lea, elogiul Nebuniei! Voi îmi cereţi să fac elogiul Raţiunii. Această Raţiune nu a fost sărbătorită, în fapt, timp de 200 de ani, după ce inamicul său (Nebunia) fusese, ba, adesea, a durat şi mai mult; şi sunt naţiuni la care încă nu a fost văzută Raţiunea (il y a des nations chez lesquelles on ne l’a point encore vue)!”

Ah, Voltaire, Voltaire! Aşadar i-ai cunoscut pe români! Mă rog, pe valahi, moldoveni şi ce-or mai fi fost pe acolo, în vremea ta! Prietene, sunt tot acolo! Exact aşa cum i-ai cunoscut! Şi i-ai lăsat! Problema este că Elogiul Nebuniei s-a transformat în Elogiul Prostiei, căci nebunia nu se mai vinde aşa bine la electoratul românesc! Chestiune de apetenţă! Şi-au descoperit vocaţia între timp! Şi vorba ta, cam 200 de ani durează de acum încolo! Cam cât va guverna PSD, fiindcă, după cum îi iubesc românii pe pesedei, în sondaje, ar fi păcat să le fure altcineva “elogiul!”

Băsescu şi „anexările” unei minţi „ocupate” de Putin până la epuizare

Adevărul este că singurul contra-candidat serios al PSD, la câştigarea “elogiului”, rămâne tot Traian Băsescu! Eternul combatant al mareelor generoase de inteligenţă marină, din care îşi trage seva şi, numai câteodată, şi ambalajul ei în formă de clondir! Păi, uite, bunăoară, tocmai a izbucnit criza ucraineană! Ce s-ar fi făcut aliaţii noştri americani şi europeni şi klingonieni şi ce-or mai fi, dacă nu venea Băsescu la ei cu “analizele” făcute! Vedeţi, sunteţi prezumţioşi! Nu, nu analizele alea! Analizele de securitate, domne’, să ştie şi americanii cum să se poziţioneze faţă de Rusia, Ucraina şi alte gubernii din zonă, trecute, prezente şi viitoare! Uite, le-a zis-o de la obraz marinarul prezidenţial tuturor aliaţilor, pe 31 martie 2014, chiar în discursul pentru aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO:

“Recentele evenimente din Ucraina, în care independenţa şi integritatea teritorială a unui stat suveran au fost încălcate de Federaţia Rusă, prin utilizarea forţei militare, dovedesc pertinenţa analizelor noastre anterioare şi înscrierea regiunii Mării Negre în prim-planul agendei politico-militare a Alianţei.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14924&_PRID=lazi).

“Im…”Pertinenţa, domne’! Şi nu s-a oprit aici! A reluat pe 1 aprilie, de ziua păcălelilor, în Parlamentul României, tot la aniversarea celor 10 ani bătuţi pe muchie: “Contextul strategic actual, marcat de ameninţările asimetrice transfrontaliere, instabilitatea regională, o relaţie complexă cu Rusia, încălcări ale dreptului internaţional, care se suprapun peste provocările din Afganistan şi din regiunea respectivă, confirmă analizele noastre”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag).

Voltaire, auzi? „Ameninţări asimetrice” , „relaţie complexă cu Rusia”, „context strategic”! Ce vorbeşti, domne’? Dumneata îţi dai seama, cât au lucrat la „analizele” astea MAE, „Serviciilii”, ambasadorii lui Corlăţean şi „patrioţii” lui Duşa? Cohorte întregi! Ce vorbeşti, prietene! Uite, ia de aici, tot din discursul din 1 aprilie 2014:

„(…) conflicte îngheţate, încălcări ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, prezenţa trupelor străine fără acordul ţării gazdă, traficul de armament, droguri şi persoane, presiuni economice unilaterale. Din 2008, această listă a fost completată cu utilizarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drept lance şi scut pentru anexări teritoriale. A fost laimotivul (sic!) anexării de către Federaţia Rusă a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag).

Păi, astea, da „analize”, tată! Să belească americanii ochii, dacă vor să înţeleagă ceva de pe aici! Păi? Ce contează că Rusia nu a anexat niciodată Abhazia şi Osetia de Sud? (Rusia nu a anexat, niciodată, formal, cele două teritorii, aşa cum a făcut cu Crimeea) Las-o aşa, „ce-ş copil”? A intuit Băsescu ce vrea Putin, ce crezi? L-a citit, bre! Ce bine i-a ghicit intenţiile la Digi 24, pe 15 aprilie 2014: „După mine, Crimeea a fost ţinta zero, iar ţinta unu este revenirea la gurile Dunării, ceea ce înseamnă din Crimeea către Odesa şi până la Braţul Chilia.” (http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=25971).

Adânc! Vrea Putin la gurile Dunării, ca pe vremea ta, Voltaire! Păi, nu are Putin toată Marea Neagră? Şi Crimeea? Şi al doilea arsenal nuclear al lumii? Şi trupe în Transnistria? Şi sateliţi strategici? Şi, atunci, ce să facă la gurile Dunării? Să controleze ce, din ce nu poate controla deja? Împerecherea sturionilor? Hai, lasă! Să înveţe americanii! Că am rămas tot în secolele XVIII-XIX, când firul de apă şi lanţul muntos făceau strategia lumii! Aoleu, da’ să vezi întâmplare, Voltaire! Nu ştiu cine i-o fi spus, dar Băsescu şi-a adus subit aminte că Putin doar ocupase Abhazia şi Osetia de Sud! Nu le anexase! Zău! Şi-a adus aminte pe 14 aprilie 2014! Uite-aici:

Doamnă, eu am mai spus, nu sunt un adversar al Moscovei. Nu sunt. Sunt un adversar al unor practici ale Federaţiei Ruse şi dacă Moscova, pentru a nu se supăra, vrea să nu i se spună că are responsabilităţi în conflictul îngheţat din Nagorno-Karabah, asta nu se poate. Dacă pentru a nu se supăra vrea să nu i se spună că a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, iarăşi nu se poate.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14959&_PRID=ag).

Păi? De la „ocupaţie” la „anexare” nu e decât un pas! Chiar dacă în sens invers, adică de la „anexare” la „ocupaţie”! Căci, Băsescu a descoperit că Putin le-a anexat de-a binelea încă de pe 1 aprilie, cum am arătat deja! Ca pe Crimeea! Aşa zice Băsescu! „A fost laimotivul (sic!) anexării de către Federaţia Rusă a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14929&_PRID=ag). În cele din urmă, pe 14 aprilie, nu mai era vorba de „anexare”, ci doar de „ocupaţie”!

Vă daţi seama, români, ce „analize” are băiatul acesta? E mai sănătos ca Braţul Chilia! Băsescu, domne’, nu Putin, iar le-aţi încurcat! Ştiu, o să ziceţi că nimeni nu e mai tare ca Băsescu la strategie!  „Ocupaţie”, „anexare”, tot aia e! Hai, măi! Ce-aţi zice dacă v-aş spune că pesedeii „e” mai tare? Mult mai tare!

NATO, Corlăţean şi suspendarea suspendării

Pe 1 aprilie 2014, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la Bruxelles, cu participarea ministrului de externe din ţara “patrioţilor” lui Duşa.  Consiliul a adoptat un document, Statement by NATO Foreign Ministers, care precizează, în paragraful 6:

“Am decis să suspendăm întreaga cooperare practică, în plan civil şi militar, dintre NATO şi Rusia. Dialogul nostru politic, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, poate să continue, după cum este necesar, la nivel de ambasadori sau la nivel mai înalt, pentru a permite schimbul de vederi în primul rând şi cu precădere legat de criză (ucraineană-nota mea). Vom revedea relaţia NATO cu Rusia la următoarea noastră reuniune, în iunie.” (http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_108501.htm).

“We have decided to suspend all practical civilian and military cooperation between NATO and Russia. Our political dialogue in the NATO-Russia Council can continue, as necessary, at the Ambassadorial level and above, to allow us to exchange views, first and foremost on this crisis. We will review NATO’s relations with Russia at our next meeting in June”.

Aşadar, cel mai important canal de comunicare între Alianţă şi statul rus, Consiliul NATO- Rusia, rămânea activat, în mod evident, pentru a se găsi o soluţie negociată la criza din Ucraina, deşi cooperarea, în general, era suspendată. Mai mult, cooperarea NATO-Rusia în Afganistan nu era întreruptă, forţele NATO de acolo (ISAF-International Security Assistance Force), din care face parte şi un contingent românesc având nevoie de susţinerea Rusiei pentru a se menţine în teatrul de operaţii (nu intru în amănunte legate de această cooperare şi necesitatea ei)! Nevoia NATO de a menţine cooperarea cu Rusia în Afganistan reiese, fără tăgadă, din afirmaţiile secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul conferinţei de presă ţinută cu prilejul reuniunii NAC, pe 1 aprilie 2014:

Reuters: Încercăm să înţelegem, ce înseamnă această suspendare a cooperării, a întregii cooperări practice cu Rusia? Înseamnă asta că Alianţa nu va mai coopera în domenii cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri în Afganistan sau proiectul legat de elicoptere sau celelalte domenii de cooperare în Afganistan, de exemplu?

Anders Fogh Rasmussen: Mă aştept ca proiectele legate de lupta împotriva traficului de droguri să continue. Asta implică şi alte ţări, nu numai Rusia. Şi cred că Rusia are un foarte puternic interes în a continua eforturile noastre comune pentru a contracara traficul de droguri. Mă aştept, de asemenea, ca proiectele de cooperare legate de Afganistan să continue. Aranjamentele de tranzit, proiectul legat de elicoptere, de asemenea, deoarece avem un interes comun în a asigura succesul misiunii noastre (a NATO-nota mea) în Afganistan”. (http://www.nato.int/cps/en/natolive/opinions_108511.htm).

„Q:  (…inaudible…) Reuters.  We’re trying to get a sense of what exactly does this suspension of cooperation, of all practical cooperation with Russia means? Does this mean the Alliance will no longer cooperate in areas such counter-narcotics in Afghanistan or the helicopter project or other areas of cooperation in Afghanistan for example?

Anders Fogh Rasmussen:  I would expect the counter-narcotics projects to continue.  It also involves other countries than Russia.  And I think Russia has a very strong interest in continuing our joined efforts in countering drugs trafficking.

I would also expect the Afghanistan-related cooperation projects to continue.  The transit arrangements as well as the helicopter project, also because we have a joint interest in ensuring success of our mission in Afghanistan.”

Să le luăm pe rând! Aşadar, NATO decide suspendarea cooperării cu Rusia, dar nu şi în Consiliul NATO-Rusia! Conform documentului NATO, adoptat şi sub semnătura ministrului de externe al României, Titus Corlăţean, prezent la NAC: „Am decis să suspendăm întreaga cooperare practică, în plan civil şi militar, dintre NATO şi Rusia. Dialogul nostru politic în cadrul Consiliului NATO-Rusia poate să continue (…)”

Ce au înţeles Ministerul de Externe Român, ministrul Corlăţean, ambasadorul român (nepolitic) la NATO, mult lăudat de Băsescu, şi toţi ciracii lor pesedişti, agăţaţi în politica externă românească, aşa, ca nişte rufe murdare la zvântat? Iată documentul MAE român cu privire la NAC-ul din 1 aprilie:

„În cadrul reuniunii a fost analizat şi stadiul relaţiei cu Federaţia Rusă, fiind decisă suspendarea cooperării civile şi militare în formatul Consiliului NATO – Rusia, precum şi lansarea unui proces de reflecţie aprofundat privind viitorul acestei relaţii, inclusiv în perspectiva viitorului Summit NATO din Marea Britanie.” (http://www.mae.ro/node/25765).

Poftim? Adică, s-a închis cooperarea în „formatul Consiliului NATO – Rusia”, când documentul NATO preciza că „dialogul nostru politic în cadrul Consiliului NATO-Rusia poate să continue”? Cum, prezent la reuniunea NAC, Titus Corlăţean nu a înţeles nimic din ce s-a discutat acolo? Nici măcar documentele adoptate prin consens, adică şi prin propria contribuţie, nu le cunoaşte? Comunicatul MAE român desfiinţează pur şi simplu esenţa documentelor adoptate la Bruxelles, cu acordul României! Sigur, eu am surprins, pentru dumneavoastră, momentul redactării comunicatului MAE român. Iată-l:

Corlăţean şi relaţia de securitate România-NATO-Rusia ! Conspiraţia alfabetului!

Precizările lui Corlăţean, însă, sunt la fel de abisale ca nivelul de inteligenţă al ghidului său spiritual, Victor Viorel! Pe 13 aprilie 2014, în emisiunea „patriotului” Răducu Tudor, de la Antena 3, a confirmat strălucit evaluarea cuprinsă în comunicatul MAE! Chiar şi-a adus aminte ce a făcut pe 1 aprilie 2013 (participarea la NAC), ceea ce este incredibil pentru un lider pesedist, la 13 zile după întâmplare! Ce memorie! Wow!

„Da, vă aduc aminte că, în urmă cu puţină vreme, la 1 aprilie, 1-2 aprilie, la Bruxelles, am avut reuniunea miniştrilor de externe din cadrul NATO. Şi, la acel moment, în baza informaţiilor furnizate inclusiv de structurile militare, de intelligence, de informaţii ale Alianţei, în baza evaluărilor pe care fiecare stat aliat le-a produs, am luat o serie de decizii importante”! (ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr).

Culmea, în ciuda textului clar al documentului adoptat de NATO, Corlăţean are impresia că s-a “desfiinţat” Consiliul Nato-Rusia:

“Am constatat faptul că Actul Fondator al relaţiei dintre NATO şi Federaţia Rusă, pentru că până acuma a existat şi probabil va mai exista, sperăm, va mai exista o formulă de cooperare, un comitet comun NATO-Rusia, diferite formule de cooperare în plan civil şi militar (…) a fost flagrant încălcat de Federaţia Rusă (…)”(ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr_1).

Sigur, Corlăţean îi zice Comitet, nu Consiliu (habar nu are cum îi zice) şi are impresia nu numai că a încetat cooperarea cu Rusia acolo, dar că s-a desfiinţat cu totul, de vreme ce speră să apară ceva similar în viitor! Exact altfel decât spunea comunicatul NATO din 1 aprilie, care confirma menţinerea nivelului de cooperare în Consiliul Nato-Rusia: “Dialogul nostru politic, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, poate să continue (…)”.

Mai mult, „impetuosul” ministru de externe, din „Ţara Patrioţilor”, decide, cu de la sine putere, că NATO a încheiat cooperarea cu Rusia în Afganistan:

„Din păcate, acest tip de proiecte a trebuit să fie stopat, ca şi proiectele de cooperare în plan militar. Nu uitaţi că există, a existat o cooperare în ceea ce priveşte Afganistanul, combaterea terorismului internaţional, combaterea traficului de droguri, deci lucruri pozitive pe fond, ca şi forma de cooperare. Alianţa a fost, însă, obligată să întrerupă aceste formule de cooperare”! (ascultă file audio* 14corlatean-23comitat comun nato-rusia-4incetata toata cooperarea13apr_2).

„Exact” ce spunea Rasmussen: „Mă aştept, de asemenea, ca proiectele de cooperare legate de Afganistan să continue. Aranjamentele de tranzit, proiectul legat de elicoptere, de asemenea, deoarece avem un interes comun în a asigura succesul misiunii noastre”.

Acestea sunt numai o parte din aberaţiile cu care a rămas în cap Corlăţean, după “traumatizanta” reuniune NAC, în urma căreia s-a ales cu indicele de inteligenţă al lui Victor Viorel, dacă nu cumva l-a avut dinainte, cei doi împrumutându-şi-l unul altuia în mod constant pentru treburi curente! Dar, despre celelalte aberaţii, la timpul cuvenit! Puteţi realiza uşor, dragii mei, cât de bine sunteţi reprezentaţi în lume şi cât de bine este asigurată securitatea naţiei cu asemenea lideri, pe care îi veţi vota cu drag, în continuare! Aşa vă vreau! Aşa vă vrea şi Vladimir Putin!

Iată-l pe Corlăţean exersând relaţia de securitate a României cu Statele Unite. Este cel din spatele tejghelei! Fiţi relaxaţi şi enjoy! Fiţi mândri, români! Victor Viorel şi ai lui, plus Băsescu la pătrat, veghează! Jos Putin!

http://www.youtube.com/watch?v=cTbfkQox2uk#t=276

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!