Exerciţii de Logică pentru Proştii din PNL! Numai pentru cei Recuperabili!

basescu-ponta-fenechiu

Am aflat că patriotismul românilor se măsoară cu ruleta pe marginea steagului tricolor! Sunt suficient de mulţi proşti să vrea asta! De-aia am şi ajuns în Guinness book cu steagul! Sigur că batem record după record de Guinness book stând pe marginea steagului, cum stă Dorel pe marginea şanţului înainte să dea cu târnăcopul în cablul electric!

Nişte patrioţi români, de pildă, au furat şapte tablouri de patrimoniu universal, din Muzeul Kunsthal, Rotterdam! Tablouri pictate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet sau Paul Gauguin, pictori de care patrioţii români nu auziseră în viaţa lor, până la documentarea de pe marginea steagului, care ar fi trebuit să-i ducă automat în Cartea recordurilor! Şapte tablouri de vreo 18 milioane de euro, dar de o valoare reală inestimabilă pentru patrimoniul umanităţii, au fost furate de o trupă de imbecili români, care voiau să le vândă pentru câteva mii de euro altor imbecili! Până la urmă, operele de artă au fost arse, ca să-şi ascundă urmele! Aţi mai auzit de aşa ceva în viaţa vieţii dumneavoastră, în Galaxia Calea Lactee?

Să arzi un Monnet şi un Picasso, tablouri pe care ai crezut că le poţi vinde la iarmaroc? Sunteţi mândri de steag? Dar de România? Ştiţi că un ministru din guvernul român a fost condamnat la închisoare de o instanţă (sigur, o instanţă coruptă, rea, ticăloasă, duşmănoasă, controlată total de Băsescu, bla, bla, bla)? Din guvernul cel mai curat şi cinstit al României ever, după cum anunţa unul, Ponta, iubit năvalnic de toţi cei 7,4 milioane de…patrioţi, ca să nu mă refer la alte “capacităţi” ale lor! Verificaţi pe ce planetă s-a mai întâmplat asta? Un ministru în exerciţiu să fie condamnat la închisoare! Eu zic că e mai tare ca steagul de 150 de tone! Sau metri cubi, nu mai ştiu sigur!

Căţeluş cu Păru’ Creţ şi Ochii Oblici

L-am văzut pe ipochimen la emisiunea de Sinteză a patriotismului românesc, unde a spus atâtea lucruri înduioşătoare, încât i-am găsit scuze moderatorului că îi plângea pe umăr! Sigur, moderatorul nu plângea din cauza asta, ci din patriotism! Jos Băsescu! Hotărât lucru, Fenechiu e „nevinovat”! Cică, Marele Lider Crinuţu’ e în vacanţă! De fapt, cu treburi prin relaţia SUA-UE! Exact când Ponta şi Băsescu l-au dat afară din guvern pe Fenechiu, atât de fulgerător (de parcă “fulgerător”  ar avea grad de comparaţie), că n-a avut timp, bietul “nevinovat”, să-şi dea demisia, pe care o învăţase pe dinafară, ca pe “Căţeluş cu Păru’ Creţ”! Poezia aia, unde rapsodul zice “Fenechiu (cu accent pe “chiu”, într-o silabă, ca să iasă în evidenţă metrul versurilor şi IQ-ul nevinovatului) cu păru’ creţ? Cam cinci ani eşti la coteţ!”

Presupun că sunteţi mândri ca români şi USL-işti (dacă, din greşeală, vreun USL-ist s-a rătăcit pe blog-ul ăsta)! Vedeţi că se împart bucăţi din tricolorul ăla de 10 kilometri pătraţi sau câţi o fi avut (scuze, eu nu le am cu patriotismul în metri de steag, s-ar putea să fi greşit pogoanele), dacă luaţi şi dumneavoastră vreo medalie, pe undeva! Nu, nu la furat, ce vă veni?

Ştiţi că Băsescu merge azi la Chişinău? Hai, că-i tare! A dat un interviu la România liberă, pe 16 iulie 2013, unde a descoperit că “n-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică. Cetăţenii Republicii Moldova sunt la fel ca cei din România. Sunt două ţări independente, dar cred că opţiunea de suflet e cea de a reveni acasă, adică în Europa!” (vezi http://www.europalibera.org/content/article/25047850.html). Nu-i aşa că nu vă deranjează vorbele Ilustrului? Adică, rasismul abject, incultura bombastică şi mitocănismul revolut!

Dom’le preşedinte, eu am văzut moldoveni cu ochii oblici care, culmea, voiau în Uniunea Europeană! Ba, am văzut şi români cu tenul mai închis, de origine arabă, care nu voiau în Liga Arabă, ci tot în Uniunea Europeană! Şi chiar unii români cu tenul şi mai închis la culoare, de origine africană, care nu voiau în Uniunea Africană, ci, la fel, în Uniunea Europeană! Şi unii români, care, pentru dumneata, intră la capitolul “ţigănci împuţite” şi nu voiau în India! Ci tot în Uniunea Europeană, împreună cu vreo 3 milioane de români, de bine ce le e în colţul ăsta de rai! Ştiaţi, nu, că v-o fi spus domnul Ayrault?

E clar, asta e o ţară în care patrioţii sunt convinşi că toţi ţiganii fură orice, toţi ungurii fură Ardealul, toţi ruşii, cu ochii oblici sau pătraţi, ne-au furat Basarabia şi, în general, ne-ar fura cu ţigani şi unguri cu tot, iar toţi românii n-au asuprit, niciodată, pe nimeni! Ba chiar li se umezesc ochii rotunzi (ca să nu zic oblici) la vederea steagului tricolor, după ce au emigrat cu milioanele, ca să scape de mizeria patriotică din ţara păstorită cu atâta graţie de Cârmaciul cel fără de Prihană Penală! A, să nu uit! Iar ţara aia, cu cei mai mulţi ochi oblici din lume “este una din marile puteri, dacă nu cea mai mare!” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html). După evaluarea lui Victoraş Ponta (poate vă dau, în curând, ceva pe Analytical, despre asta)! Oriunde priveşti în jur, totul musteşte de inteligenţă, pe tărâmul Mioriţei! Că de rasism vorbesc doar rapoartele „ticăloase” ale Departamentului de Stat, ăla de care se teme Crinuţu’, în mod justificat, după propriile mărturisiri în faţa Marii Adunări Naţionale!

O demisie prin telefon

Şi acum, hai să revenim la Fenechiu! Băiatul ăsta n-ar fi trebuit să ajungă, vreodată, nici portar la Metrou, ca instituţie publică, dar ditamai ministrul în guvern! Cică, ne-a dinamitat raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene! Nici nu mai contează! Pe 12 iulie 2013, a fost condamnat de o instanţă la închisoare cu executare! Liderii politici USL anunţaseră că, dacă se întâmplă asta (chiar şi la prima instanţă), Fenechiu pleacă. El însuşi promisese asta! A plecat! Dar, cum? După verdict, Fenechiu nu şi-a dat demisia! Pe 12 iulie 2013, după aflarea sentinţei, acest domn a declarat: “Am promis că, dacă voi fi condamnat, îmi voi da demisia. Mâine o să am o discuţie cu premierul, nu pot să îmi dau demisia până nu am o discuţie cu premierul să îi spun situaţia de la minister!” (vezi http://www.gandul.info/politica/fenechiu-a-fost-oficial-demis-de-la-transporturi-basescu-l-a-desemnat-interimar-pe-ponta-11119768).

Ceea ce mi se pare fair enough! Omul acceptase să plece, demisia era anunţată! Firesc, o întâlnire cu premierul, înainte de demisia propriu-zisă, premier care urma să preia interimatul la Transporturi, era de bun simţ! Aşadar, faptul că îşi dădea demisia pe 12 iulie sau pe 13 iulie nu mai avea nicio importanţă! Ce face Ponta? Fulgerător, trimite lui Băsescu propunerea de revocare a lui Fenechiu, fără să mai aştepte demisia! Şi explică: “În urma discuţiei de acum două ore cu Relu Fenechiu, reconfirmată prin discuţia de acum trei minute, m-a anunţat că nu mai doreşte să continue. Asta înseamnă demisie. Am discutat şi cu preşedintele şi i-am trimis documentele. L-am informat că domnul Fenechiu nu mai doreşte să fie ministru”! (vezi http://www.rtv.net/ponta-fenechiu-nu-a-putut-sa-demisioneze-pentru-ca-nu-este-in-bucuresti_88958.html).

Bătându-şi efectiv joc de USL-iştii care i se uită în gură, Ponta a slobozit, cu acest prilej, apoteoticele cuvinte, pentru a se justifica de ce nu aşteaptă o demisie formală, scrisă, de la Fenechiu “Domnul Fenechiu, nefiind în Bucureşti, nu putea să scrie efectiv documentul, ci a vorbit cu mine. Dacă a vorbit cu mine la telefon n-aveţi încredere? Poate să-şi dea demisia spunându-mi mie la telefon!” (vezi http://www.gandul.info/politica/fenechiu-a-fost-oficial-demis-de-la-transporturi-basescu-l-a-desemnat-interimar-pe-ponta-11119768). Adică, pentru simpatizanţii tembelizaţi ai FSN-ului de tip PSD, Ponta informa că există instituţia demisiei prin telefon (sic!)! La fel de bine putea anunţa că Ceauşescu i-a zis la telefon că revine în patrie!

Ponta făcuse cunoscut, de la recepţia de Ziua Naţională a Franţei, pe 12 iulie, că va trimite documentele de revocare a lui Fenechiu la preşedinte, că ăla îşi dăduse demisia la telefon, nu-i aşa! Dar, surpriză! Până să le trimită el, Băsescu le şi semnase, adică, ce să vezi, Ponta chiar le trimisese! Victoraş juca aria surprinderii cu proştii din ţara steagului de 10 mile marine: “Voi trimite documentele la Cotroceni. Cum, a venit decretul? Aşa de repede?” (http://www.gandul.info/politica/fenechiu-a-fost-oficial-demis-de-la-transporturi-basescu-l-a-desemnat-interimar-pe-ponta-11119768).

Aşadar, ce se întâmplase? Propunerea de revocare plecase la Cotroceni, imediat după ultima convorbire telefonică a premierului cu nefericitul Fenechiu, pe la ora 16:00, 12 iulie 2013, conform presei! Pe la 18:00, preşedintele a primit propunerea de revocare şi l-a executat scurt pe Fenechiu! (vezi http://www.gandul.info/politica/fenechiu-a-fost-oficial-demis-de-la-transporturi-basescu-l-a-desemnat-interimar-pe-ponta-11119768).

Execuţia proştilor e întotdeauna dureroasă…pentru proşti

Şi, acum, hai să punem câteva întrebări pentru proştii din PNL? De ce nu se mai putea aştepta o zi pentru o demisie formală? Fenechiu avea măcar dreptul ăsta, să plece prin voinţa sa liber exprimată şi nu dat afară! Mai ales că Ponta nu avea nimic a-i reproşa, după propriile sale repetate cuvinte! De ce a simulat Ponta că este surprins de rapiditatea revocării semnate de preşedinte? Nu ştia ce a trimis el însuşi la Cotroceni? Nu ştia că Băsescu nu îl agreează pe Fenechiu şi că promisese, public, să semneze rapid orice revocare venită din partea premierului? Există o singură explicaţie pentru graba cu care Ponta a trimis propunerea de revocare la Cotroceni ştiind exact că Fenechiu nu va avea timp să-şi dea demisia şi că va fi, pur şi simplu, dat afară din guvern! Aşa a vrut Băsescu, iar Ponta, servant credincios, a executat întocmai şi la timp, conform Regulamentului de Gardă şi Garnizoană dând încă o lovitură năprasnică PNL!

Chiar dacă Fenechiu ar fi apucat să-şi dea demisia, actul de revocare semnat de preşedinte nu era obligatoriu presupus a conţine vreo referire la demisie, pentru a da şansa lui Fenechiu de a ieşi, cât de cât, onorabil, din ecuaţia guvernamentală! Dar, corect ar fi fost să facă referire la asta! Ca şi un eventual comunicat, care să anunţe revocarea lui Fenechiu, deşi, repet, nu era obligatoriu să facă referirea cu pricina! Comunicatul lui Băsescu, din 12 iulie, sună sec şi dispreţuitor! Nici măcar nu menţionează numele lui Fenechiu. Trimite la actul de revocare, pentru a afla despre cine este vorba! Iată: “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat vineri, 12 iulie a.c., Decretul pentru revocarea din funcţie a unui membru al Guvernului. Redăm mai jos textul decretului: (…) Se revocă din funcţie domnul Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14419&_PRID=lazi).

Acelaşi Băsescu dădea un comunicat ce anunţa numirea ministrului interimar, la fel de sec: “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat vineri, 12 iulie a.c., Decretul pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar. Redăm mai jos textul decretului: (…) Se desemnează domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministru, ca ministru interimar al Transporturilor.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14420&_PRID=lazi).

Nicăieri nu se precizează că nefericitul de Fenechiu şi-a dat demisia! Fiindcă, oficial, nici nu şi-a dat-o! Mai bine zis, nu a  apucat, deşi era gata să o facă! Execuţia a fost teribilă şi imediată! Măcar această minusculă portiţă de onorabilitate pentru el şi pentru PNL ar fi putut fi oferită, fără nici un rău suplimentar pentru România! Să fim bine înţeleşi! Nu a fost oferită de Ponta! E adevărat, Băsescu a semnat revocarea, dar Băsescu nu putea semna nimic, fără aceste cuvinte magice, cuprinse în actul de revocare semnat de preşedinte: “având în vedere propunerea primului-ministru”!

Pentru comparaţie, hai să vedem comunicatul lui Băsescu din 2008, prin care se anunţa că Lazăr Comănescu a fost numit ministru de externe: “Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat luni, 14 aprilie a.c., Decretul privind numirea în funcţia de membru al Guvernului, a domnului Lazăr Comănescu, ca ministru al Afacerilor Externe, urmare a demisiei din această funcţie a domnului Adrian Cioroianu”! (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9841&_PRID=ag).

Aşa cum am spus, nu e obligatoriu ca menţionarea demisiei să se afle în aceste documente oficiale, dar, corect este să fie acolo, dacă s-a produs o demisie! Cu atât mai josnică apare justificarea lui Ponta, care, în prima fază, susţine că Fenechiu şi-a dat demisia verbal, pentru ca, în realitate, premierul să fi urgentat procedura tocmai pentru a-l lăsa pe Fenechiu fără şansa demisiei de onoare! Ce să mai vorbim de ipocrizia cu care simula surprinderea că Băsescu îl executase scurt, cu revocare, pe Fenechiu, tocmai ca urmare a trimiterii urgente a propunerii în acest sens! Fenechiu, probabil, scârbit de procedură şi în imposibilitatea vădită de a mai reacţiona, după sentinţa teribilă pronunţată de instanţă (cinci ani de închisoare), a predat a doua zi mandatul premierului fără a crâcni sau comenta ceva!

Aşa cum ştiţi, Fenechiu nu mi-e simpatic! Şi el şi PNL au greşit groaznic când au decis că va fi ministru în guvernul FSN-ist al lui Ponta! Nu discut resortul! Dar şi unui condamnat la moarte pentru crimă îi dai dreptul unei ultime dorinţe! Să fumeze o ţigară sau să spună o rugăciune! Pentru Fenechiu, demisia era o datorie de onoare! O promisese! Categoric, ar fi livrat ce a promis! Nu i-au dat această minimă ieşire onorabilă! Ponta nu ar fi avut nimic împotrivă, Fenechiu a fost mai mult omul lui, decât al liberalilor, în guvern! O singură explicaţie există pentru atitudinea lui Ponta! Aşa a vrut Băsescu! Iar ceea ce este mai grav, Ponta s-a executat fără crâcnire! Vă îndoiţi? Atunci, hai să mai vedem!

O săptămână şi gata…vă luăm cu lopata!

Ce aflăm de la Ponta pe 16 iulie, după revocarea lui Fenechiu, în plină discuţie la PNL, în forul de conducere, pentru desemnarea unui nou ministru la Transporturi: “În primul rând, am avut o discuţie informală pentru că am fost îîî…!!! în primul rând, ştiam de la colegii mei liberali că, probabil, în cursul şedinţei de astăzi, propunerea lor va fi Ovidiu Silaghi. Am, repet, am avut această discuţie informală, pe tema viitorului ministru al Transporturilor, cu preşedintele Băsescu, care trebuie să semneze decretul de numire în funcţie a noului ministru. Domnul preşedinte mi-a spus că se gândeşte, nu a respins propunerea, nici nu mi-a zis că da, e în regulă, mi-a spus că o analizează şi, probabil, până la sfârşitul săptămânii, îşi va face cunoscut punctul de vedere. Asta e versiunea reală a ceea ce s-a întâmplat astăzi.” (auzi file audio* 13ponta-stia de silaghi inaintea liberalilor-basescu se gandeste o saptamana16jul).

Wow! Aţi înţeles? Hai să le luăm pe rând! Cum adică, Ponta a avut o „discuţie informală” cu preşedintele, pe o propunere a forului de conducere PNL, care încă nu fusese emisă oficial? Nu am spus emisă „public”, ci „oficial”! Căci, propunerea liberală, îndată ce era adoptată, putea fi discutată de premier cu Băsescu în linişte şi, apoi, dacă Băsescu o agrea, procedura de numire a noului ministru putea fi lansată! Ce aflăm, însă? Că Ponta ştia dinainte cine va ieşi din forul liberal! Adică, forul liberal de conducere este un simulacru penibil de democraţie, în care liberalii se adună să simuleze că e vorba de o alegere democratică! De fapt, Silaghi era ales dinainte!

Dacă ne raportăm la faptul că liderul Crin Antonescu menţionase, deja, în intervenţii publice, numele lui Silaghi, este clar cine dictează deciziile în PNL! Să fim bine înţeleşi, toată lumea ştia că Silaghi avea cele mai mari şanse, dar cum să anunţi tu, Ponta, pe Băsescu, de această propunere liberală, înainte ca ea să fi fost făcută de liberali, oficial, premierului? OK! Să zicem că toţii liberalii sunt slugile lui Ponta şi, atunci, Ponta îşi poate permite asemenea extravaganţe! Dar, pe ce planetă a democraţiei aţi mai auzit că partidul îndreptăţit să numească un ministru, într-o coaliţie, primeşte de la şeful statului, cel care face numirea oficial, o săptămână întreagă de expunere la oprobriul public, de umilinţă, de dispreţ şi desconsiderare, în asemenea hal, cum primeşte PNL de la Băsescu, prin graţia lui Victoraş Ponta?

Cum adică, Băsescu se gândeşte o săptămână? Silaghi a fost ministru! Serviciile îi cunosc şi apa din bocanci! Băsescu însuşi, dacă vrea să-l respingă, conform deciziilor Curţii Constituţionale, o poate face fără probleme! De ce să îl aprobe sau să îl respingă abia peste o săptămână? Ca să umilească PNL! Ca să acrediteze, încă o dată, ideea că liberalii sunt o gaşcă nedemnă de încredere! Chiar dacă Silaghi ar fi acceptat de preşedinte, săptămâna de neîncredere pe care i-o aplică are un efect public devastator! Dacă nu este acceptat, efectul este întărit!

De ce fac publică Băsescu-Ponta această corvoadă a umilinţei pentru liberali? Nu era mai simplu şi mai elegant, pentru toată lumea, ca Ponta să discute cu Băsescu, după o propunere a liberalilor, care să fie imediat acceptată sau respinsă de preşedinte mergându-se pe o variantă convenită pe canale informale, în aşa fel încât, în minim de timp posibil, un ministru liberal să fie numit în funcţie? De ce facem publică neîncrederea preşedintelui în Silaghi? De ce umilim PNL? De ce spunem proştilor din România că în ţara asta e un singur stăpân, Traian Băsescu şi o marionetă penibilă, dar fidelă în executarea ordinului prezidenţial, Victor Ponta? Probabil, pentru că aşa este! Şi întrebarea supremă! De ce acceptă liberalii această umilinţă? Pentru toţi proştii din USL, răspunsul este simplu: DE-AIA!

Ca nu cumva dispreţul, bătaia de joc şi umilinţa să fie insuficiente, PRM-ista de serviciu a PSD-ului, diafana Lia Olguţa Vasilescu, se întreabă metafizic referindu-se la PNL: „Ce partid de doi bani! Aşa vă ia Gaia pe toţi şi voi vă pitiţi! De parcă ar fi Justiţia Divină! Cel mai bun ministru la Transporturi, de câţiva ani încoace, care a deblocat fondurile UE, a făcut să se ruşineze fetele mari din PNL!” (vezi http://www.realitatea.net/lia-olguta-vasilescu-ataca-pnl-pe-facebook_1224515.html).

Câtă umilinţă! Şi încă nu aţi văzut nimic! Poate o să vă mai arăt, dar, până una, alta, au trecut câteva zile de la sentinţa în cazul Fenechiu! Cum vă explicaţi că nimeni, în fabulos de inteligenta presă românească, nu v-a dat această interpretare a evenimentelor? Răspunsul este simplu: fiindcă este „aberant” ce aţi citit aici, pe blog-ul meu! Or, presa din ţara proştilor se ocupă de lucruri „serioase”, cum ar fi hermeneutica lui Cioacă! Sau maieutica socratică a devenirii lui Gigi Becali! Apropo, v-aţi întrebat unde era, totuşi, Crinuţu’, când aliaţii lui din FSN, Ponta şi Băsescu, îşi băteau joc de PNL? Domne, l-am depistat pe un aeroport european, împreună cu suita! Urmăriţi-l pe Crinuţ şi pe cei care îl însoţesc pe un aeroport european încercând să gândească şi să construiască un mecanism de urnire a României din marasm şi prostie funciară!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

105 thoughts on “Exerciţii de Logică pentru Proştii din PNL! Numai pentru cei Recuperabili!

  1. Domnule Logic, ca sa il parafrazez pe domnul Stan, argumentele date, si care din pacate sunt des intalnite in public, nu sunt neaparat proaste ci reflecta starea evolutiei societatii. Si aici ma refer la comentariul dumneavoastra “politicienii unguri au o singura obsesie aceea a separarii si nu a integrarii”. Sa stiti ca politicienii, macar pentru a fi alesi, afiseaza un program politic la care adera prin vot populatia. Ca se indeplineste sau nu, este partea a doua. Dar ei reprezinta punctele de vedere ale oamenilor.

    Daca dumneavoastra ati fi minoritar intr-o alta tara v-ati integra in sensul dizolvarii ca etnicitate (de ex ca accent, ca port, ca traditii) doar daca ati fi singur sau cu foarte putini semeni, sau cultura respectiva ar fi receptata ca atat de puternica fata de cea originara a dumneavoastra. Altfel, daca ati trai intr-o minoritate mare, foarte mare, cu greu v-ati schimba. Sunt marturii fara numar: Chinatowns, Little Italys. Iar acestea nici macar nu au cateva sute de mii de cetateni ci sunt mult mai mici. Deci nu v-ati integra. Daca ati apela sau nu la autonomie, este o alta chestiune care tine de specificul si traditia locului. Daca imigrati acolo in US pe un teren strain, poate ca nu doriti autonomie dar veti tine la etnicitate. Dar daca aveti o mie de ani de locuit intr-o regiune, poate ca veti gandi altfel.

    Daca acceptam ca este parte din natura umana sa nu se renunte la mostenirea etnica, atunci sa reflectam la atitudinea noastra ca popor si la cea a vecinilor sa vedem ce preferam mai mult.

    Sa luam cazul Iugoslaviei. Citez din documentul publicat in 2002, “Helsinki FILES, NATIONAL MINORITIES AND LAW” publicat de Helsinki Committee for Human Rights in Serbia and Humanitarian Centre for Integration and Tolerance.

    “From formal-legal aspect, under the new Act on National Minorities, Vlachs in Eastern Serbia were accorded the status of national minority. But as regards exercise of their rights, in practice, it can be said that they still have the status of an ethnic group.
    Vlachs were belatedly accorded the aforementioned status on political grounds. Pressure was brought on them for decades to assimilate or convert into Serbs, or less frequently Yugoslavs. They were stripped of their specificalities, for all Serbian regimes considered them Serbs speaking Vlash language. This is best illustrated by the following data: in the 1948 census 102,953 people declared themselves as Vlachs, in 1953, 28,074 people did that, in 1961 only 1,368 people registered as Vlascs. In 1971 that figure rose to 14,724, in 1981 to 25,596 and in 1991 it feel again-17,807. All this happened although there were no major migrations in Eastern Serbia. But assimilation pressure was strong, and natural due to a large number of mixed marriages. It is evident that Vlachs as members of factually and legally unrecognised people were compelled to hide their ethnicity and specific features, and to seek better social status by declaring themselves members of the majority nation.
    Added to that Vlachs did not take a united stand regarding their origins and identity. In the science the identity of Vlachs is not contested. Mystification surrounding their origins is of political nature. According to scientific findings Vlachs are descendants of romanized indigenous population of the Balkans (from the times of the Roman empire) and they speak Romania. Linguists think that the pre-Slavic word “Vlash” (Polish “Wloch”, Russian “Voloh”) originates from the pre-German word Walhos and old German word Walh (“Encyclopaedia of Yugoslavia, volume 8, page 514, Yugoslav Lexicographic Institute, Zagreb, 1971). According to scientists the majority of Vlachs in Eastern Serbia, like Romanians in Banat, speak the Banat offshoot of the Daco-Romanian dialect. Vlash use many foreign, notably Slav words (the exact number is unknown due to absence of language-related research). Vlachs from Timok Krajina speak the Munten offshoot of the Daco-Romanian dialect which is also the literary Romanian language. In fact they speak a modified dialect, which had emerged under the influence of Slav and other languages. It is a much poorer dialect, for in Eastern Serbia there are no Romanian language schools. Due to intermingling of two offshoots in Eastern Serbia, the provisional one was formed, but it is in fact a derivative of two offshoots of the Romanian language, and not a special “Vlash” language.
    But since the re-emergence of the issue of Vlash minority, they have changed their attitude towards their identity and origins. Some of them think they are Romanians living on the other side of the border and speaking a modified Romanian language, some think they are an autonomous and special minority, with a distinct alphabet and language (based on the Romanian literary language), while the rest think that Vlachs are Serbs speaking Serbian language enriched with localisms.”

    Sa recapitulam. La recensamanturi facute cam la 10 ani vlahii se declara 102953, apoi 28074, apoi 1368 pentru ca apoi sa creasca la 14724, 25596 si 17807. Ce simtiti domnule Logic cand materialul vorbeste clar de mesaj politic si actiuni sociale concrete ale sarbilor impotriva populatiei minoritare: “asimileaza-te sau fii discriminat”. Mai rezulta ceva: “Vlachs did not take a united stand regarding their origins and identity”. Mda, am mai auzit de la bulgari ca am fi mamaligari sau ceva de genul asta. Daca apreciem ca vlahii din Timoc s-au integrat atat de bine printer sarbi, atunci ne-am dori asa ceva si din partea secuilor, nu-i asa? Daca din contra ne pare rau de ei, atunci de ce sa nu acceptam dorinta de identitate a secuilor?

    Hai sa trecem la al doilea model. Polonia. Citez din raportul THE PROTECTION OF NATIONAL MINORITIES IN POLAND , publicat in septembrie 1999 in cadrul HELSINKI FOUNDATION FOR HUMAN RIGHTS
    http://www.minelres.lv/reports/poland/poland_NGO.htm

    “During its history, Poland has been a country of many nationalities and religions. After the restoration of independence in 1918, Poland remained a multinational country in which members of national minorities accounted for more than one-third of the number of its citizens. It was a high proportion, even in the circumstances of Central Europe. In the inter-war period, protection of rights of national minorities posed a serious political problem to Poland which to a large extent had not been resolved then.

    After 1945, Poland in its new territorial shape became almost a nationally uniform country. Changes in the ethnic structure and populations of ethnic groups resulted from many factors. These included territorial changes, extermination of the entire groups of population (particularly Jewish and Gypsy) by the Nazis, relocations of the population and migration processes during the war and after its conclusion (including repatriation of around 4.5 million Poles from the territory of the USSR in 1945-1958, displacement of the Germans, which lasted until the end of 1949 and affected over 3 million persons, as well as deportation of around 0.5 million of Ukrainians to the USSR). 160 thousand Ukrainians remaining in Poland were deported from its south-eastern part to north-western areas during the so-called “Vistula Action” in 1947. As regards persons belonging to other minorities the principle of their voluntary decision was respected and their emigration (displacement) to mother countries was not so numerous.

    The Polish state authorities claimed that, following the shift of the frontiers and after mass migrations of its population, Poland has become a nationally homogeneous state. National homogeneity was considered as one of the fundamental achievements of the new state, manifested above all in relation to respective problems faced in the inter-war period. Such approach was sanctioned by the provisions of the Constitution of the People’s Republic of Poland, adopted in 1952, which had no reference to the issue of protection of national minorities. Instead, the Constitution guaranteed equal rights to the citizens (article 67) and introduced the principle against discrimination for national, racial or religious reasons, as well as the prohibition against inciting to hatred on account of the above mentioned criteria (article 81). This meant acceptance of a general principle of non-discrimination as a basis of the protection of citizens, including persons belonging to national minorities. ”

    Sa recapitulam partea ce ma intereseaza, dupa razboi. Repatrierea a 4.5 milioane de polonezi din URSS timp de 13 ani, expulzarea a 3 milioane de germani timp de 4 ani si a 0.5 milioane de ucrainieni. Este un schimb de populatie masiv (Romania avea in acea perioada, in 1948, 16 mil de locuitori). V-ar fi placut acest model? Schimb masiv de cetateni pentru purificarea etnica a statului si rezolvarea in acest fel a tuturor problemelor? Nu stiu daca ar fi acceptat partea ungara dar cea rusa a demonstrat prin fapte ca a tinut mortis dupa razboi sa repatrieze cetatenii sovietici basarabeni refugiati in Moldova in timpul razboiului.

    Iar daca privind la cele doua modele, totusi ni se par prea radicale, sa acceptam atunci ca secuii sa ramana ce sunt si au fost. O natie ca o nuca tare, nu prea servili guvernarilor centrale, fie ele maghiare din Transilvania, fie romanesti. Eu am si o propunere a modelului de autonomie. Sigur, se vorbeste de Tirolul de Sud. Prostii, fiindca nu are in spate nicio disputa internationala, niciun act de terorism. Eu nu interpretez dorintele de autonomie ca pe unele separatiste. Eu spun ca trebuie sa vorbim despre modelul secuiesc, nu tirolez.

    1) Taxa TVA incasata in secuime se intoarce la comunitatea locala. Sa mai vad eu un evazionist secui, mai ales in turism. La fel si celelalte taxe locale.

    2) Firmele sunt inregistrate in statul roman, deci platesc taxe si impozite statului roman. Nu vrem Tinutul Secuiesc transformat in vreun paradis fiscal. Dar se pot deschide ca in orice parte a tarii, zone favorizate economice, daca se justifica.

    3) Scolile sunt separate, cele in limba maghiara finantate de comunitatea locala (si posibil guvern, daca este nevoie de fonduri), cele in limba romana de guvern. Sa cream competitie intre administratii, va fi mai bine pentru cetateni (sa vedeti aglomeratia de bucuresteni romani sa isi dea copiii la Liceul German). Dar in ambele scoli se va preda si limba celeilalte etnii iar materia sa fie parte din evaluarea scolara.

    4) Specificitatea modelului secuiesc fata de cel tirolez este data de traditie. Autonomia lor a fost mereu in istorie conditionata de un targ, de ceva dat in schimb. Mi se pare destul de interesant, sper ca nu caraghios, sa dam secuilor ce au fost ei in trecut. Paznicii granitei. Asa cum Papa are garda elvetiana, in mod simbolic i-as dori pe secui contribuind la pazirea granitelor Romaniei, acum ale UE (portul Constanta, Serbia). Ne putem imagina o noua structura ierarhica in organigrama ANAF, Departamenul Vamilor avand conducere duala si raspunderi/autoritate internationala. Modelul in variant mai simpla, bulgareasca, functioneaza dupa cum bulgarii au crescut incasarea taxelor din vama aducand germani la controlul vamilor (eu nu cred ca din cauza ca germanii sunt deasupra tuturor ci pentru ca se elimina factorul de intimitate etnic “lasa ca stim cum merge treaba, aranjam ceva”). Vamile vor fi mixte, dar echipele nu vor fi amestecate ci separate si sub conduceri distincte (competitia din nou ar fi benefica) iar echipa de secui se finanteaza de catre Tinutul Secuiesc. Va fi treaba lor sa ii tina motivati si recompensati financiar pe perioada detasarii in vama (ca este de inteles ca se intorc la ei acasa dupa o perioada scurta de activitate, venind altii prin rotatie). In timpul in care nu sunt in vama, vamesii secui ar putea face parte din politia locala secuiasca (ma gandesc ca ar trebui sa fie mixta cu romani).

    • Domnul Cristi, foarte interesantă reacţia dumneavoastră la comentariul domnului Logic! Reflecţiile documentate pe care le oferiţi cu privire la anumite grupuri minoritare, în perspectivă istorică, oferă un material de lucru inspirat! Chiar şi viziunea dumneavoastră referitoare la acoperirea conceptului de autonomie pentru secui este o contribuţie foarte utilă la dezbaterea ideii în sine! A, să nu fiu înţeles greşit, domnul Cristi! Aşa că mai adaug ceva! Important este că discutăm despre autonomie! AUTONOMIE! În sensul acesta este foarte utilă viziunea dumneavoastră despre conceptul de autonomie pentru secui! Pentru că acceptaţi să discutăm! Puteţi să o faceţi în glumă sau să-i trimiteţi pe vameşii secui pe Lună! E OK! După părerea mea, aşa debutează marile proiecte în istorie! Iniţial, poeţii simbolişti au fost numiţi „blestemaţi”, unii dintre ei categorisiţi ca “decadenţi” şi, în cele din urmă, au făcut istorie…literară! Dumneavoastră o faceţi deja în sensul bun, „istoria literară”, evident!

    • Pentru domnul Cristi si domnul Stan,

      Doamne Dumnezeule !
      Nu am zis nimic de pierderea identitatii sau asimilare. Nu-i obliga nimeni in Romania sa-si schimbe numele cum se intampla in Serbia. Maghiarii au scoli in limba lor si e perfect ok. Au primari alesi. Pot sa cante sa joace in limba lor si pot sa-si puna 100 de steaguri secuiesti pe fiecare casa. Nimeni nu a contestat asta.
      Ma opun ca steagul lor sa fie la primarie, la prefectura, la politie, la judecatorie. Cand domnul Stan o sa vada steaguri irlandeze arborate permanent pe primariile din America mai stam de vorba.
      Vad ca dvs vreti sa ii puneti vamesi la Constanta. Oau…Sper sa nu ajungeti niciodata intr-o functie in MAE sau in general in administratia de stat cu idei din astea super-fanteziste. Pe secui i-ati intrebat daca vor vama sau e doar visul dvs? Vreti sa-i imbracati si in costume din secolul al XV-lea?
      Cand cineva care are deja invatamant in limba materna intr-o insitutie mixta vrea neaparat sa se separe si sa aiba o instutie separata complet vi se pare normal si european ?
      Dupa logica dvs cand Kelemen Kunor vorbeste de autonomie teritoriala eu ar trebui sa il ignor ca poate nu se realizeaza. Si daca se face?
      Dvs vorbiti de parca secuii ar fi supusi unor presiuni continue. Ce presiuni domnule? Desigur este o presiune si un act oribil ca un secui sa poata fi expus din cand in cand la un contact cu limba romana. De exemplu sa aiba clasa langa o clasa de romani. Va dati seama daca in pauza aude niste cuvinte romanesti? E ingrozitor. Sa-ti pastrezi izolarea 1000 de ani si sa fie spulberata asa intr-o recreatie? Dar daca studentul secui se indragosteste de studenta romanca de la clasa vecina? Si apar copiii romano-maghiari care nu mai vor separare si vor gradinita mixta, mama lor de comunisti nationalisti?
      Nu sunt pentru integrare fortata asa cum nu sunt pentru scoli separate si separare fortata.

      PS Stiti cum sunt steagurile pe case in America? Un steag irlandez si langa e unul american. Un steag italian si unul american. Un steag grecesc si unul american. De ce? Din bun simt.
      Si astia aici dupa 50 de ani , nu dupa 1000 invata limba locului fara sa-si puna problema ca isi pierd identitatea. Tot din bun simt elementar.

      • Domnul Logic, cred că pe tema asta este inutilă bătălia de idei cu dumneavoastră! Nu pentru că nu ar merita dusă! Aveţi o argumentaţie evazivă, care părăseşte platforma de argumentare după cum se desfăşoară discuţia! Deunăzi, îmi ziceaţi că nu vedeţi steaguri mexicane pe case, în SUA, ca să-mi demonstraţi de ce nu ar trebui să existe steaguri secuieşti la noi! V-am întrebat dacă vedeţi steaguri irlandeze! V-am zis că “sunt ceva” şi v-am explicat de ce nu prea vedeţi steaguri mexicane!

        Acum confirmaţi că există steaguri irlandeze, dar spuneţi că nu pe primărie, permanent („Când domnul Stan o să vadă steaguri irlandeze arborate permanent pe primăriile din America mai stăm de vorbă”). Aşadar, conchideţi cu privire la steagul secuiesc: “Mă opun ca steagul lor să fie la primărie, la prefectură, la poliţie, la judecătorie.”

        Aşadar, amestecaţi steagul de la primărie cu cel de la prefectură sau judecătorie! Niciodată, secuii nu au cerut steag secuiesc arborat la prefectură sau la judecătorie! Nu faceţi diferenţa între instituţiile administraţiei centrale şi ale puterii judecătoreşti, asupra cărora secuii nu aveau cum să solicite simbolistică istorică proprie, şi instituţiile administraţiei locale, unde sunt majoritari!

        În altă cheie, ce faceţi dumneavoastră, aici, se poate interpreta şi în sens foarte negativ: manipulare interesată a informaţiei! Am ales să vă public, totuşi, comentariul! Căci are rostul lui, domnul Logic! Bref: n-am nicio problemă cu stereotipurile dumneavoastră în materie de relaţii interetnice! După părerea mea, ţinând cont de afirmaţiile făcute, nu cunoaşteţi legislaţia românească în materie de drapel naţional, simboluri şi embleme naţionale şi, categoric, nu cunoaşteţi ce vor secuii!

        Aşadar, pe tema asta, cu toată simpatia, m-aţi pierdut de interlocutor! Nu înainte de a vă spune că, într-adevăr, steagul irlandez e arborat, temporar, pe primării în SUA! Omologul steagului irlandez, în cazul nostru, este, însă, STEAGUL UNGARIEI, domnule Logic, nu steagul secuiesc! STEAGUL SECUIESC ESTE ALTCEVA! Vedeţi dumneavoastră în ce împrejurări poate fi arborat steagul Ungariei, în România, pe baza legii româneşti şi comparaţi cu pasajele de mai jos, în engleză, despre SUA! Veţi constata că arborarea steagului Ungariei pe primării din România este aproape imposibilă, comparativ cu libertatea de a arbora steagul irlandez pe primării din SUA!

        Şi, aşa, pentru ştiinţa dumneavoastră, extrem de precară în domeniu, pe primăria din localitatea ungară Micherechi, de pildă, adică în UNGARIA, flutură PERMANENT drapelul românesc, fiindcă acolo sunt mulţi etnici români! Nu e singura primărie din Ungaria în această situaţie (vezi http://www.gandul.info/stiri/acesta-este-micul-bucuresti-din-ungaria-locul-in-care-cand-vrei-sa-cumperi-o-paine-ti-se-raspunde-in-romaneste-10570185)!!!! Vă urez stereotipii liniştite, în continuare!

        Woodbridge – The American Irish Association of Woodbridge will sponsor the 40th Annual Woodbridge St. Patrick’s Day Parade & Celebration scheduled to get underway on Sun., March 10, 2013 at 9:00 a.m. with the presentation of Proclamations to the St. Patrick’s Day honorees and the raising of the Irish Flag at Woodbridge Town Hall (1 Main Street). (vezi http://www.twp.woodbridge.nj.us/LinkClick.aspx?fileticket=PXdb1Xem8Lg%3D&tabid=2294&mid=5636).

        • Am folosit cuvintele “arborat permanent” cand m-am referit la arborarea steagului irlandez stiind ca in anumite ocazii este arborat temporar , asa cum spuneti si dvs. Doar pentru clarificare.
          Recunosc am cazut intr-un stereotip. Cand o organizatie vrea autonomie teritoriala, culturala, scoli separate eu in prostia mea consider ca vor sa se separe nu sa se integreze. Aceasta separare incluzand separarea teritoriala. Ne putem ingropa in milioane de legi si citate daca vrem sa facem din alb negru si din separare o chestie buna pentru Romania si Europa in general.
          Intr-adevar pe acest subiect nu avem ce discuta si mi-e teama ca imi pierd vremea si pe altele.

          • Domnul Logic, din cele trei comentarii pe care mi le-aţi trimis, în ultimele ore, v-am pus pe site doar pe acesta! Ca să nu pară că vă pierdeţi vremea scriind trei comentarii pe un astfel de blog! Şi ca să vă pot răspunde, cu urări de bine, la despărţire! Am reţinut toate aprecierile, nu tocmai măgulitoare, la adresa mea, cuprinse în celelalte două comentarii! Aţi luat o decizie înţeleaptă! Niciodată să nu pierdeţi vremea! Este cea mai scumpă marfă! V-o scrie un mare consumator de timp, care încă nu realizează că pierde vremea scriind răspunsuri la comentariile de pe blog!

  2. Basescu ar trebui sa se grabeasca si sa recunoasca rapid independenta Kosovo, contextul este unul favorabil, mai ales in urma incheierii acordului de normalizare a relatiilor Kosovo-Serbia din 19 aprilie. Momentul este perceput ca unul istoric pentru diplomatia europeana, intruchipata de Lady Ashton. Nu sunt de acord cu domnul Ion cand spune ca Romania este o tara mica, m-am saturat de frustrarile noastre istorice! Romania este o tara membra UE, care poate avea o voce puternica daca se alatura in corul de voci reunit in politica externa comuna a Uniunii. Sau poate alege sa faca nota discordanta, fara temei, asa cum prea bine explicati mai sus.

    Ca sa fim prosti pana la capat, ar mai lipsi urmatoarele (si acum imaginez pentru amuzamentul nostru, al tuturor, urmatorul scenariu): se ajunge la un acord intre Israel si teritoriile palestiniene, de doua sau trei state independente (ca acum am vazut si ideea academica de a avea separatie statala intre Fasia Gaza si Cisioardania) si Basescu sau urmasu’ lui se apuca sa spuna: “Iaca, noi nu recunoastem!” dupa ce o planeta intreaga s-a chinuit sa pacifice zona!

    Oricum astept in continuare sa mai fiu uimita de politicienii de pe la noi!

      • “Nu sunt de acord cu domnul Ion cand spune ca Romania este o tara mica, m-am saturat de frustrarile noastre istorice! Romania este o tara membra UE, care poate avea o voce puternica daca se alatura in corul de voci reunit in politica externa comuna a Uniunii. Sau poate alege sa faca nota discordanta, fara temei, asa cum prea bine explicati mai sus.”

        Daca Romania condamna impreuna cu UE o atitudine/masura impotriva Rusiei, acest lucru nu inseamna ca relatiile Romania-Rusia vor fi la fel ca relatiile Germania-Rusia. S-ar putea ca Romania si alte tari UE care se alatura majoritatii puternice sa aiba costuri diplomatice mult mai mari decat tari puternice. In postarea mea ma refeream la Rusia, care are o relatie mai buna cu Serbia.

  3. Buna ziiua!

    Cred ca este falsa ipoteza ca recunoasterea independentei Kosovo ar creea un precedent pentru autonomia secuilor. Dar faptul ca Romania nu recunoaste independenta Kosovo ne afecteaza din punct de vedere diplomatic? Daca am avea relatii bune cu Rusia sau daca dorim sa avem relatii bune cu Rusia, aceasta recunoastere nu ne-ar crea probleme?. Si daca da, atunci cum poti avea relatii diplomatice bune cu Rusia si cu UE cand cele doua parti nu au o opinie convergenta. Romania e o tara mica, asa ca diplomatic cum credeti ca ar fii mai bine?

    • Domnul Ion, încă din 2008, în emisiuni televizate şi în texte publicate în reviste de specialitate, am arătat eroarea strategică făcută de România prin refuzul de a recunoaşte independenţa Kosovo! Această temă este subiect de evaluare extensivă a modului de aplicare şi înţelegere a dreptului internaţional, în noul context politic de după 1990, în cursurile pe care le predau la Universitate!

      Bref, atunci, ca şi acum, vă spun că România va recunoaşte independenţa Kosovo, cel târziu, după plecarea lui Băsescu de la putere! Băsescu a impus o poziţie a statului român, mimată imediat şi de Parlamentul penibil al epocii Băsescu! Aţi sesizat corect! Kosovo nu poate fi asemuit cu nimic! Independenţa Kosovo derivă nu din drepturi colective pentru minorităţi, nu din autodeterminarea externă a poporului albanez, ci din reprimarea masivă a populaţiei albaneze din Serbia, în provincia Kosovo, de către autorităţile centrale de la Belgrad!

      Practic, prin rezoluţia 1244, din iunie 1999, a Consiliului de Securitate, elemente de suveranitate asupra provinciei au fost preluate de ONU. Din acest statut s-a trecut la independenţă, în condiţiile în care, repet, statul sârb a abdicat de la datoria de a-şi proteja cetăţenii de etnie albaneză din Kosovo!

      Oricâte disensiuni pot exista în România, cu privire la statutul Ţinutului Secuiesc, sau al altei zone locuite de o populaţie minoritară, niciodată, repet, niciodată, un lider politic român, de la Bucureşti, nu va trimite tancurile împotriva cetăţenilor României, de orice etnie ar fi ei şi orice revendicări ar avea! Asta ar produce intervenţia comunităţii internaţionale şi, în cele din urmă, a ONU! Aşa s-a întâmplat în Serbia sfârşitului de ani ’90! Armata română, niciodată, nu va viola şi ucide oameni nevinovaţi! Nu vor exista grupuri paramilitare româneşti care să-i gonească din casele lor, confiscându-le actele de identitate, pe alţi cetăţeni ai ţării, doar pentru că sunt de altă etnie sau religie! Niciodată nu va exista o administraţie ONU în vreo parte a României, ca urmare a unor astfel de evenimente, administraţie care să ofere tranziţia spre independenţă a acelei părţi din România.

      Cazul Kosovo este unic şi nu este precedent pentru nimic pe planeta asta. Băsescu a precizat, în 18 februarie 2008, conform comunicatului oficial, că “România nu va recunoaşte independenţa Kosovo din motive precum: acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale a Serbiei, nerespectarea principiului inviolabilităţii frontierelor Serbiei şi nerespectarea suveranităţii Serbiei. Acestea sunt în principal motivele pentru care România nu recunoaşte şi nu va recunoaşte independenţa Kosovo.”

      Niciunul dintre motivele invocate de Băsescu nu stă în picioare! Nu fac analiza aici! Partenerii din NATO şi UE ai României, care s-au plasat pe o poziţie similară cu a ţării noastre, în problema nerecunoaşterii independenţei Kosovo, au fost Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru! Adică, în prezent, sunt cinci state din 28 de membri UE, care nu recunosc statul Kosovo! Toţi ceilalţi membri UE recunosc Kosovo! Celelalte patru ţări, care nu recunosc Kosovo, au probleme pe teritoriul lor cu puternice comunităţi etnice sau se tem de anumite redesenări teritoriale în vecinătatea lor, care le-ar putea ameninţa suveranitatea.

      Spania se confruntă cu tendinţele independentiste ale comunităţilor constitutive statului spaniol, cum ar fi, de pildă, Catalunia. Slovacia este un stat nou pe harta lumii, cu o puternică minoritate maghiară chiar pe frontiera cu Ungaria, de care se teme, autorităţile de la Bratislava având impresia cu frontierele lor nu sunt suficient consolidate. Grecia are probleme cu state vecine, de tipul Macedonia, care, în viziunea autorităţilor de la Atena, ar exercita o atracţia periculoasă faţă de porţiuni din teritoriul naţional grecesc cu acelaşi nume. Cipru este o ţară divizată pe aliniamente etnice, aderarea sa la UE făcându-se fără comunitatea turcă, structurată în Republica Ciprului de Nord, nerecunoscută pe plan internaţional decât de Turcia!

      Ei bine, niciuna din aceste probleme nu se regăseşte în România! Ţara noastră se plasează singură, aşadar, într-un grup de state onorabile, cu probleme speciale, acreditând, astfel, ideea că şi noi am avea astfel de probleme! De aceea, nu recunoaştem Kosovo! Acesta e nivelul lui Băsescu! Iar Ponta are impresia că are nevoie de aprobarea lui Băsescu pentru a recunoaşte independenţa Kosovo! Sau a Parlamentului! Bietul analfabet politic!

      • Buna ziua, dle Stan,
        O sa mai postati articolul cu Hayssam?
        Daca mai intarziati mult o sa incep sa cred ca cineva “v-a sfatuit” sa nu o faceti 🙂

        • Domnul Alex, nu mi-am putut reprima un zâmbet de simpatie faţă de dumneavoastră citind mica „îngrijorare” la care faceţi referire în comentariu! Dacă vă uitaţi puţin pe comentarii, cam de la momentul când am promis că livrez un text cu subiectul Hayssam, pentru începutul acestei săptămâni, veţi descoperi că am scris atâtea răspunsuri la comentariile colegilor noştri, de pe acest blog, încât aş fi umplut zeci de pagini cu postarea despre Hayssam! Chiar nu pot să stau doar pe acest blog, sunt limitat! Mi s-a părut mai important să vă răspund dumneavoastră, adesea destul de elaborat! Îmi cer scuze că nu mi-am respectat deadline-ul şi promit că o să răspund mai puţin la comentarii şi o să scriu mai mult la Hayssam! „Sfaturi” n-am primit încă, dar mai aştept, ha, ha, ha! Peace!

          • Take your time dle Stan, nu vreau sa va grabesc. Apreciez ca gasiti timp sa raspundeti la comentarii.
            Oricum, pe masura ce blogul va deveni mai popular, vor fi si mai multe comentarii si va va fi tot mai greu sa raspundeti la toate.
            O zi buna va doresc!

  4. Acum un an votam alaturi de cei 7.4 milioane pentru demiterea lui traian basescu. Rezultatul il stiti. Cativa judecatori de la CCR si-au batut joc de lege ziua in amiaza mare prin fals si uz de fals. (falsa erata, calculul distorsionat al cvorumului, ante-pronuntare, minciuna, vot in esenta politic). Apoi cei 7.4 milioane au stat pasivi acasa la TV in timp ce un grup minuscul de “idioti” protestau pe scarile Teatrului National.
    La fix un an Antena 3 este pusa sub acuzare de DNA-ul lui Basescu. Monstrul creat de Basescu functioneaza efficient si fara jena. Anihilind democratia, libertatea presei si statul de drept.
    Istoria ne arata ca monstrii din Romania nu au fost niciodata orfani. Fascism in Romania pentru ca in Europa era fascism. Comunism in Romania, communism in jumate de Europa. Caderea comunismului in Romania pentru ca se prabusea si in Europa. Tranzitirie spre democratie in Romania , tranzitie in Europa.
    Intodeauna monstrul din Romania are parinti care il mangaie pe crestet. Doar ca monstrul de le noi e mereu mai grobian si strident datorita servilismului tipic romanesc.
    Cine isi face iluzii ca ne mai salveaza politicienii si elitele occidentale (adormite sau ticalosite) intra in categoria prostilor din anii 80 care spuneau:” Ceausescu nu stie dom’le, cateii astia mici fac abuzuri fara ca el sa stie”

    • Domnul Logic, ştiţi că împărtăşim multe puncte de vedere, dar ne şi despărţim în unele dintre ele. Ratarea demiterii lui Băsescu nu stă în modul cum a funcţionat Curtea Constituţională, ci în modul lamentabil, lipsit de profesionalism şi încărcat de prostie cu care a fost pregătit referendumul de USL! Grupul Ponta-Antonescu a făcut toate greşelile din manual! Au dat toate posibilităţile reale şi fictive Curţii pentru a bloca procesul!

      Românii au crezut în cei doi şi au livrat ce se aştepta de la ei! Problema este că au livrat cui nu putea să conducă! Continuă şi acum să creadă în cine nu poate conduce, în cine minte, în cine este duplicitar şi îi dispreţuieşte! Băsescu se reproduce la nesfârşit în cei doi “lideri”! Nu intenţionez să insist asupra acestor aspecte, nu mă deranjează câtuşi de puţin viziunea dumneavoastră asupra lor. În ceea ce priveşte Antena 3, pe tema invocată de dumneavoastră, am spus tot ce era de spus în postarea din 1 iunie 2013, intitulată “Lui Radu Tudor îi e scârbă de USL!!!”

      În ceea ce priveşte Occidentul, ne despărţim din nou! Tot ce s-a făcut după 1990, în România, nu a pornit din dragostea FSN-istă pentru democraţie! A pornit din presiunea democraţiilor occidentale asupra FSN-ului! FSN-ul de azi se comportă la fel ca în anii ’90! Sigur, impresia dumneavoastră este că FSN-ul nu e FSN şi că Băsescu a fost repus preşedinte de occidentali! Sunteţi în eroare! Băsescu a fost repus preşedinte de FSN-ul de azi! No problemo! Nu mă deranjează că vedeţi altfel! Nici că m-aţi băgat în categoria “proştilor din anii ‘80”! Chiar vin de acolo! Şi sunt „nostalgic”! Cheer up!

      • Domnule profesor ,

        Avem aceleasi valori in comun doar ca privim anumite situatii diferit si vedem rezolvari diferite.
        Stiu bine ca FSN-ul e in toate. Dar problema noastra merge mai departe de communism, securism si fsn-ism si ajungem la human nature. Servilism gratuit, lacomie, prostie. Astea exista din belsug la noi si usor de recutat.
        Tindeti sa confundati votantul USL cu simpatizantul si profesionistul USL. Oamenii erau disperati n-au avut alta varianta, a fost un vot negativ. Uitati-va de ex pe forumul de la Cotidianul si o sa vedeti ca postacii anti-basescu adreseaza epitetele super-colorate simultan lui Basescu si Ponta.
        A venit elita intelectuala cu o solutie la regimul Basescu? Nu, elita intelectula e ascunsa. Ati venit dvs , unul din putinii intelectuali vocali, cu o solutie pentru bietul om de rand? NU. Si atunci nu aveti dreptul sa ii faceti prosti pentru ca au votat USL. Trebuiau sa voteze PDL sau PPDD? Trebuiau sa stea acasa ca sa-i lase pe activistii PDL sa umple urnele?
        Cand elita romaneasca o sa lase lasitatea (ne e cazul dvs) si o sa fie suficient de practica sa explice poporului ca trebuie sa fie activ, sa iasa in strada si mereu sa sanctioneze pe cei care nu-si respecta promisiunea atunci poate ca acest biet popor prostit o sa aiba o sansa. Cel putin omul de rand se duce la vot, ia o decizie asa cum poate si pe urma zice: Bai am fost iar prost in timp ce intelectualul zambeste superior: “Bai v-am spus eu ca astia nu merita votati. “
        Da, paiatele de la USL behaie de prostie si daca nu erau atat de lasi poate mai faceam o fisura in regimul Basescu. Paiatele USL sunt niste cadavre politice pentru ca din cei care au votat o treime ii injura si o treime nu au sa mai calce pe la vot.
        Deci ati avut dreptate in privinta incapacitatii USL. Si ? Si cine trebuia votat intreaba acum “prostovanul” roman?
        USL a facut un singur lucru bun: suspendarea. Am vazut cu aceasta ocazie jocurile de culise. Cine da semnalul de atac, cum sare presa “libera” politicienii din afara samd. Chiar daca respectau legea 100% tot ar fi fost un plan B de intoarcere a portofelului. Remember “fraudele” de 1.5 milioane?
        USL e de vina pentru foarte multe dar nu pentru tot.
        Imi e draga Romania , Europa si America. Si tocmai de aceea spun ca trebuie stat cu ochii ca pe butelie pe politicienii de pretutindeni pentru ca sunt oameni si de aceea expusi la coruptie, abuz, minciuna si lacomie. Si atunci cand gresesc trebuie sa le spunem asta.
        Cei din 2013 nu trebuie iertati pentru ca cei din anii 90 ne-au ajutat.

        • Numărul 1. Sincer, m-am cam săturat, domnul Logic, de formula “oamenii erau disperaţi n-au avut altă variantă, a fost un vot negativ.” Tot timpul, la noi, oamenii sunt disperaţi şi votează negativ! Aşa l-au votat pe Băsescu pentru primul mandat! Guess what! L-au votat şi pentru al doilea mandat! După toate nenorocirile produse de Băsescu! Erau tot “disperaţi”? Ar fi trebuit să fie! Ei bine, nu erau! Să nu-mi spuneţi că s-au fraudat voturile, bla, bla, bla! Milioane au votat cu el! Punct!

          Acum, admiratorii şi votanţii lui îl urăsc! De ce? Simplu! Le-a băgat mână în buzunar! Daca n-o făcea, în 2010, putea Băsescu să siluiască şi pe mama Constituţiei, să distrugă instituţiile, să batjocorească pe toată lumea cât vrea el! Bravii săi admiratori ar fi râgâit de satisfacţie şi l-ar fi votat la nesfârşit! “Băse e cool”! Băsescu este întruchiparea acestui popor! Este dreptul poporului să-şi aleagă conducătorii aşa cum vrea!

          Numărul 2. Ce tot bălmăjiţi acolo cu “intelectualitatea”? Care intelectual normal la cap şi cât de cât inteligent, cu intenţii bune, nu pus pe furat, ar intra în competiţie electorală cu tipologia Băsescu sau Ponta, în faţa unor astfel de alegători? Prietene, noi doi nu o să apucăm vremea aia! Îţi trebuie câteva generaţii biologice, ca să vezi un alegător, în România, capabil să conştientizeze că el este the tax payer şi care să-şi aleagă un servitor onest, să-i conducă, nu un stăpân veros!

          “Şi atunci nu aveţi dreptul să îi faceţi proşti pentru că au votat USL. Trebuiau să voteze PDL sau PPDD? Trebuiau să stea acasă ca să-i lase pe activiştii PDL să umple urnele?” Aşa grăiţi dumneavoastră! Wow, o discuţie despre dreptul meu de a spune ceva? Haida-de! V-aţi uitat la listele USL, pe care le-au votat românii? Au votat liste cu puşcăriaşi pe ele? Da! Puteam să pun maimuţa de la circ pe lista USL? Da, ar fi votat-o uninominal! Aşadar, domnul Logic, aţi avea dreptate! Că doar nu era să voteze cu PPDD! Poftim? Au votat masiv cu PPDD! Uitaţi-vă cine sunt cei din PPDD, cu care au votat românii, şi pe unde au ajuns după ce au fost votaţi ca PPDD!

          Nicio problemă! Moaştele să trăiască! Numai ele ne salvează! Aveţi dreptate, eu nu am niciun drept! Omul nu poate fi acuzat că este prost, cum nu poate fi acuzat că este bolnav de gripă! De aceea eu nu acuz şi nu reproşez nimic nimănui! Sunt cool! Mă uit, constat şi folosesc the first and fifth amendment! May I, Sir? Sper că nu deranjez prea tare! Apropo, ştiţi care este diferenţa dintre prostie şi gripă! Gripa se tratează! Cheers!

          • Eu nu am acuzat intelectualitatea ca nu candideaza. Ci doar ca nu e in stare sa gandeasca si sa comunice un mesaj simplu si logic pentru acest popor:
            1. Trebuie sa scapam de Basescu mergeti la vot.

            2. Iesiti din pasivitate si urmariti-va interesele punand constant presiune pe cei noi alesi si care stim ca nu sunt niste minunati. Fara proteste ,pasnice democratice, atunci cand e cazul desigur, nu se inainteaza in democratie.

            Exista un singur om in Romania care a spus ca trebuie iesit in strada ca se ne aparam votul. Se numeste Mircea Badea. Restul de intelectuali ne spun ca “Basescu este cum este” sau balmajesc tot felul de critici fara a da o solutie. Nu exista o solutie ideala. Nu exista un Fat Frumos cum viseaza intelectualii.
            Suntem aici pentru ca intelectualii sunt fie aserviti lui Basescu fie stau intr-o confuzie aberanta.
            Ne zic ei: E nasol cu Basescu dar vedeti nu stim ce sa va spunem ca ar fi nasol si cu Geoana dar nici de Antonescu nu ne place. Foarte clar pentru “prostovanul” de rand nu-i asa?
            Si pe urma ne miram ca a votat cu Basescu.
            Basescu vine cu mesaje simple, Dan Diaconescu la fel iar intelectualii o ard in citate.
            Ia ghiciti cine iese la vot?

            L-am pus pe Ponta si nu ne place? iesim in strada si cerem demisia. 1 milion de oameni. Ah, nu nu se poate ca se supara FMI si in general se poate supara cineva si noi romanii nu vrem sa suparam pe nimeni niciodata.
            Mai bine stam si filozofam la paragraful 15 si 14 barat si ne inchinam la nu stiu ce functionari straini care isi apara interesele lor si ii doare in cot de democartie doar spun niste vorbe acolo in timp ce fac lagare ca vezi Doamne nu au legi.

          • Domnul Logic, iar suntem pe planete diferite! Dumneavoastră aveţi pretenţia ca intelectualitatea să conducă războiul împotriva lui Băsescu? De când este intelectualitatea română un monolit, la remorca viziunii dumneavoastră despre lume şi viaţă? Cum, mă obligaţi dumneavoastră să merg la vot ca să-l dau jos pe Băsescu? Deunăzi, m-aţi făcut băsist, prin derivaţiune! Poate mie îmi place Băsescu! Poate nu îmi place Ponta sau Antonescu! Poate nu votez by default, în baza legilor şi Constituţiei României! De ce să conduc eu poporul în cruciada împotriva lui Băsescu, la referendumul pentru demitere?

            Iată ce tâmpenie scrieţi: “Exista un singur om in România care a spus că trebuie ieşit în stradă ca să ne apărăm votul. Se numeşte Mircea Badea.” Înţeleg că l-aţi văzut pe „intelectualul” Badea în emisiunile când chema poporul la “ieşit în stradă” ca să apere “votul” dat la referendumul de demitere a lui Băsescu, invalidat de Curtea Constituţională! Adică, aţi vibrat la chemarea în stradă a poporului de către Badea, pentru a lupta cu decizia Curţii Constituţionale! Că aşa ştiţi dumneavoastră că se întâmplă şi în America, unde realizatorii de emisiuni de la reţelele naţionale chemă poporul să dărâme, în stradă, deciziile Curţii Supreme!

            Domnul Logic, ca să nu fiţi penibil permanent, nu cum este arborat steagul irlandez, pe primării, în SUA, temporar, mergeţi în arhiva „intelectualului” de mare renume Mircea Badea şi vizionaţi emisiunile în care îşi bătea joc de cei care merg la vot în România, domnia sa declarându-se adeptul absenteismul absolut! Că s-a dus să voteze demiterea lui Băsescu ar fi trebuit să vă pună pe gânduri, înainte să-l daţi model pentru intelectualitatea română! Cum de şi-a schimbat Badea filosofia? I-o fi şoptit ceva Moira, zeiţa destinului! Foarte intelectuală discuţie avem acum despre idolul dumneavoastră! Ceea ce nu vă împiedică, evident, să-l aveţi pe Badea ca model în viaţă şi în continuare! Mii de români sunt în situaţia asta! Pentru dumneavoastră, mi se pare o opţiune foarte potrivită! Aşa, ca între intelectuali!

  5. Va multumesc ca literalmente ne(ma) luminati. Sincer nu tin minte sa fi invatat la istorie despre asa ceva sau poate ca am filtrat informatia selectiv intrucat in constientul colectiv e ideea ca secuii nu vor sa faca parte din Romania, e mai cool sa faca parte din Ungaria. Cred ca e vorba despre modul in care percepem sentimentul patriotic. De asemenea am impresia ca etnicii maghiari isi cam varsa amarul pe minoritarii romani din acele zone. Daca ar obtine autonomie, romanii minortitari din Tinutul Secuiesc nu ar fi in situatia maghiarilor de acum?

    • Domnul Grosu, foarte bună remarca dumneavoastră! Vă amintesc că o altă “schemă” de manipulare grosolană a fost aceea că, în secuime, etnicii români ar fi persecutaţi, conform unei politici centrate, la nivel etnic, instituţional, de către majoritatea maghiară de acolo! Cunoaşteţi celebra poveste cum că, dacă intri într-un magazin acolo, nu ţi se va răspunde în limba română. Povestea a fost deja demontată de nenumărate investigaţii jurnalistice şi e uşor de înţeles de ce ar fi fost stupidă într-o economie de piaţă! Confirm eu însumi că nu m-am confruntat niciodată cu situaţia invocată!

      Pe de altă parte, aveţi perfectă dreptate că abuzuri se pot întâmplă şi exact aici este rolul statului român, acela de a găsi mecanisme adecvate de aplicarea consecventă a legii, fiindcă limba română este limbă oficială în secuime şi va rămâne limbă oficială, chiar dacă secuilor li s-ar recunoaşte limba regională (maghiara)! În orice situaţie, etnicii români de acolo trebuie să aibă acces la oportunităţi sociale egale cu cele ale majoritarilor locali, ba chiar pot obţine anumite înlesniri speciale, care să le permită o mai bună reprezentare şi accesare a pieţei muncii! Evident, o responsabilitate majoră revine şi administraţiilor majoritar maghiare din secuime, pentru ca românii să se simtă acolo acasă, în ţara lor! Orice autonomie (cu diverse grade şi niveluri), legitim cerută de secui, se decide în Parlamentul României, aşa că avem toate pârghiile, ca majoritate, să răspundem atent şi constructiv unor astfel de cereri, astfel încât interesele tuturor să fie protejate!

      Întrebarea este: Cine ne împiedică să ne aşezăm la masa de discuţii şi să punem capăt, pentru totdeauna, divizării etnice a obiectivelor de prosperitate şi siguranţă socială ale României? Prin evaluarea unor doleanţe legitime ale secuilor şi garanţii pentru românii din acest ţinut! Şi românii şi secuii din zonă, în majoritatea lor, sunt gata să aibă această colaborare constructivă! Noi de ce nu putem de la Bucureşti? Măcar să discutăm revendicările secuieşti, dacă nu altceva! Chit că le respingem, după aceea! Sau le dăm curs! De ce nu putem măcar discuta?

      Răspuns simplu: Pentru că unora, care conduc România, etnici români, de altfel, le e mai bine aşa şi nu sunt dispuşi să renunţe la disensiunile interetnice, care le aduc voturi! Nu contează România, nu contează armonia interetnică! Important este să-i „călărim” şi pe români şi pe unguri, cât se poate! De aceea şi propaganda naţionalist-distructivă, coborâtă în manualele de şcoală, în emisiunile de televiziune şi în discursurile politice, este aşa de eficientă! Se merge până acolo încât, la nivel guvernamental, să se spună că Ţinutul Secuiesc nu există! Sau secuii nu există! Ba chiar se şi „demonstrează” asta!

      Băieţii de la guvernare, oricare ar fi ei, au nevoie de un popor învrăjbit, ca să-şi poată construi în linişte vilele şi averile rezultate din contracte cu statul! Statul la care şi ungurul şi românul plătesc taxe suferind împreună de pe urmă proastei guvernări, dar şi minunatei spolieri instituţionalizate! Trist, şi păgubitor pentru români, maghiari şi România! Atât putem!

      • Eram cu tata la Lacul Rosu in vacanta prin 1977. Intram intr-o brutarie, tata cere o paine in romaneste si vanzatoare ii raspune numai in ungureste. Pana la urma tata a cumparat o paine aratand cu degetul.
        Daca vreti sa vedeti cum e acolo va fac eu legatura cu un profesor de istorie (ca dvs probabil nu cunoateti) care fiind el repartizat in Harhita prin ’84 mi-a spus ca acolo nimeni nu rezista prea mult. Daca era el si inca doi maghiari in cancelarie se vorbea in ungureste chit ca el era acolo.
        Eu va recomand sa va luati o catedra acolo si dupa un an mai stam de vorba. Daca rezistati mai mult de un trimestru.
        Dar desigur si eu sunt un extremist nenorocit care sustine ca ei vor autonomie teritoriala cand de fapt de jumate de an chiar asta cer! Acum doi trei ani daca ziceai ca asta urmaresc de fapt erai etichetat ca rau intentionat si ti se spunea ca e vorba doar de autonomie culturala.
        Nu putem da vina numai pe politicienii de la Bucuresti cand tendinta de separare e evidenta, e repetata zilinic e obsesiva.

        • Domnul Logic, aici ne despărţim fundamental! Nu evaluez povestea cu Lacul Roşu! Am întâlnit şi eu cetăţeni români de etnie maghiară care nu vorbesc româneşte prea bine! Dar NU în magazine, ca asistenţi, e drept! Apropo, ştiţi că, într-o democraţie adevărată, cetăţeanul care plăteşte taxe, respectă legea şi s-a născut cetăţean (nu a obţinut-o prin solicitare şi, inevitabil, examinare inclusiv de limbă), nu e obligat să cunoască limba oficială? Statul e obligat să-l ajute să o înveţe, dar dacă asta se va întâmpla e la latitudinea cetăţeanului!

          Ştiţi câţi cetăţeni americani latino vorbesc cu mare greutate engleza? Nu prea au nevoie însă să o vorbească, nu-i aşa? Nu le spune nimeni că e nefiresc să nu ştie engleza şi că nu au şanse într-o ţară ca America, dacă nu vorbesc englezeşte! În instituţiile statului federal sau local, în bănci şi magazine private, la televizor şi bancomat, sunt întâmpinaţi în spaniolă, nu-i aşa? Au close captioning în spaniolă pe televizor? Sigur că au!

          În povestea dumneavoastră de la Lacul Roşu ar fi trebuit să existe finalul în care vânzătoarea vă dă afară pe uşă şi nu vinde pâine! V-a dat, însă, pâine! Ia să vedem ce am scris eu în răspunsul adresat domnului Grosu, pe acest blog, răspuns la care aţi făcut indirect referire:

          “Vă amintesc că o altă schemă de manipulare grosolană a fost aceea că, în secuime, etnicii români ar fi persecutaţi, conform unei politici centrate, la nivel etnic, instituţional, de către majoritatea maghiară de acolo! Cunoaşteţi celebra poveste cum că, dacă intri într-un magazin acolo, nu ţi se va răspunde în limba română. Povestea a fost deja demontată de nenumărate investigaţii jurnalistice şi e uşor de înţeles de ce ar fi fost stupidă într-o economie de piaţă! Confirm eu însumi că nu m-am confruntat niciodată cu situaţia invocată!”

          Nu e nicio contradicţie între povestea dumneavoastră şi ce am spus eu, fiindcă, dacă “etnicii români ar fi persecutaţi, conform unei politici centrate, la nivel etnic, instituţional, de către majoritatea maghiară de acolo”, atunci n-aţi fi primit nicio pâine! Repet, nu vă evaluez povestea! Nu am fost în secuime în 1977, dar vă garantez, pentru 2013, orice magazin de acolo! Peste tot vă puteţi înţelege în limba română, cu maximă amabilitate din partea vânzătorului/vânzătoarei!

          Şi acum, guess what? Şi eu am terminat facultatea în 1984! Dacă acel profesor de istorie, de care povestiţi, a terminat la Bucureşti, am fost colegi! Aşadar, ştiu nişte colegi şi colege cu repartiţie în secuime! Nu era uşor! Cum nu le era uşor secuilor, trimişi să facă armata în termen oriunde în ţară, numai în secuime NU! Şi care, peste tot unde ajungeau, nu erau scoşi din “bozgor” şi “cară-te în Ungaria”! Adică le era infinit mai greu decât colegilor mei români trimişi la post acolo! Pe care nimeni nu îi trimitea în România! Căci erau acolo, domnule Logic! Totuşi! Ştiu cum era în armată fiindcă am făcut şi eu armată lungă! Aţi fi uluit dacă aţi afla ce experienţă bogată am, inclusiv în mediile muncitoreşti!

          Acei colegi ai mei mi-au povestit că a fost greu, aşa cum întodeauna este, când nu eşti acasă! Da’, doar atât! Ideea de a mă trimite pe mine în secuime nu ar da rezultatul la care vă aşteptaţi! Mă bucur de simpatie în secuime! Mai bine trimiteţi-mă în guvernul Ponta! L-aş putea învăţa pe Antonescu cum să nu mai gafeze în relaţiile cu lumea largă şi pe Ponta cum să mintă imperceptibil! Cred că mi-ar fi greu, Doamne fereşte! Ce trimestru, n-aş rezista nicio oră! Ce ziceaţi? Că “nu putem da vina numai pe politicienii de la Bucureşti când tendinţa de separare e evidenta, e repetata zilnic, e obsesiva”? Pe bune? Nu putem? Just watch me!

          • domnule stan,
            pe de alta parte, cum ati caracteriza relatia dintre minoritatile romane din Ucraina si Serbia si autoritatile statelor respective?
            nu credeti ca li se impun piedici majore (minoritatilor) in a-si pastra limba si identitatea romaneasca (arestari, interzicere de deschideri de biserici, ucrainizare fortata, etc)?

          • Absolut corect ce spuneţi, domnul Alex! Sigur, sunt diferenţe între situaţia minorităţilor româneşti din Serbia (vlahii) şi Ucraina (mulţi români se declară moldoveni, acolo)! Dar, în fond, toţi cei care se reclamă de la identitatea românească, în aceste ţări, au nevoie de susţinerea legitimă a statului român. Puterea acestei susţineri derivă, în mare parte, şi din calitatea demersurilor de protejare şi recunoaştere a drepturilor minorităţilor de pe teritoriul României. O spun acum, în premieră absolută, în acest comentariu, o conlucrarea cu Ungaria pentru susţinerea drepturilor minorităţilor româneşti şi maghiare din Bazinul Carpatic şi Balcani ar fi o realizare cu impact mai mare asupra istoriei României decât aderarea la NATO sau UE! Un ţel absolut extraordinar! De ce am impresia că nu există în România oameni politici de anvergura realizării unui astfel de proiect politic?

          • “De ce am impresia că nu există în România oameni politici de anvergura realizării unui astfel de proiect politic?”
            oamenii politici sunt alesi tot de cetateni :).
            Ati afirmat singur mai sus ca politica “nationalista” a vizat strangerea voturilor romanilor.
            Deci in concluzie romanii asta vor. “Asta” fiind status quo-ul de acum.
            Gresesc pe udneva in acest rationament dle Stan?Sau oamenii insisi nu stiu ce e mai bine pentru ei?
            Credeti ca ar putea lua majoritatea un partid care ar zice in campanie “vrem un dialog civilizat cu minoritatea maghiara si sa le dam autonomie secuilor”?

          • În esenţă, aveţi dreptate! Întrebarea era pur retorică! Evident că acel partid ar pierde alegerile, dacă şi-ar pune pe frontispiciul campaniei electorale aşa ceva! Nu are nevoie s-o facă, însă! Toate partidele care au ajuns la putere în România, după 1990, au avut programe electorale de care nu s-au ţinut, pentru că “gogoşile” din campanie au fost imposibil de umplut! Dialogul interetnic poate fi demarat pe proiecte mari, cu explicaţiile corespunzătoare pentru cetăţeni, după ce partidul ar ajunge într-o poziţie de putere, nu înainte! Partidul nu ar putea fi acuzat că se rupe de voinţa cetăţenilor, fiindcă, în definitiv, nimic nu s-ar putea decide în acest domeniu, fără voinţa Parlamentului!

            Ar fi un apostolat! Posibil, cu pierderi electorale la viitoarele alegeri! Dar, atât de necesar! E, pentru aşa ceva îţi trebuie anvergură! Şi conştiinţa altruistă că posibila pierdere a puterii pentru tine, ca om politic, este un imens pas înainte pentru poporul tău! Este vorba de un anume ritual al promovării interesului naţional cu previzibile consecinţe negative pentru cariera ta politică! Acest ritual nu este cunoscut societăţilor cu pretenţii democratice şi tradiţii majore ale corupţiei instituţionalizate.

          • Domnule profesor

            Toti mexicanii emigranti in America vorbesc prost engleza. Pentru ca deja au o varsta si nu prea au educatie cu mici excetii. Dar copiii lor a celor ce culeg avocado si capsuni si portocale, sau cei veniti pana in zece ani vorbesc excelent engleza.
            Si n-am vazut niciun steag mexican pe casele lor.
            Nu am nimic cu cetatenii maghiari. Nu-mi plac xenofobii. Dar in toate ocaziile in care un politician UDMR-ist avea ceva de spus nu am auzit decat autonomie, autonomie, autonomie. Nu am auzit ca vor aparatura mai buna in spitalele din Harghita Covasna, nu am auzit ca vor salarii mai mari (cand prietenul lor Basescu le taia salariile), nu am auzit ca vor justitie corecta, ca suntem ascultati de servicii ca CSM e o rusine, ca CCR si-a batut joc de referendum, ca Basescu distruge tara. Cata vreme Basescu le-a oferit ceva promisiuni de autonomie restul tarii who cares. Pentru mine UDMR este o organizatie basista care a adus enorm de mult rau Romaniei iar cetatenii care sustin UDMR intra in categoria basisti si nici nu ma intereseaza ce etnie sunt doar si ce fac ei pentru Romania.
            Pentru ca la randul lor stiti foarte bine ca au invatamant in limba materna, au reprezentare in ininsitutii samd. Dar desigur oamenii mai vor un steag si autonomie teritoriala. Cam ce credeti ca s-ar putea negocia aici?

          • Domnul Logic, dar steaguri irlandeze aţi văzut? Vă spun eu că sunt ceva! Având în vedere situaţia specială a imigraţiei în America şi eu aş avea reticenţe să ridic un steag mexican pe casa mea din SUA, de vreme ce acolo sunt 11 milioane de imigranţi ilegali! Ştiţi câţi dintre ei sunt mexicani? Chiar n-aş invita autorităţile americane să-i caute la mine în casă, eu fiind, altminteri, cetăţean american cu acte în regulă (am spus ca sunt cetăţean american pentru beneficiul argumentaţiei, nu în sensul că aş avea cetăţenie americană, căci nu am şi nici casă în America)!

            Domnul Logic, eu susţin UDMR! Atenţie, eu am criticat public UDMR pentru sprijinul acordat regimului Băsescu! Dar, ştiu de ce au făcut asta şi înţeleg, mai ales că anumite măsuri iniţiate de guvernele Boc au fost blocate de UDMR! Nu intru în amănunte, e nerelevant pentru această discuţie. În esenţă, tocmai m-aţi făcut “băsist”! Mărturisesc că este o senzaţie nouă, ha, ha, ha! Te pomeneşti!

      • Si inca un lucru. In care parlament doriti dvs sa rezovati aceste probleme? Parlamentul ale carui legi pot fi blocate de CCR? Sau parlamentul in care fiecarui deputat sau senator i se poate face dosar penal? Sau parlamentul care raspunde via Ponta la orice vrea orice functionar de la UE, de la ambasade, lobbyist, afacerist, intermediar ? Si daca ne spune Europa lui Merkel ca e bine sa le dam autonomie la fratii unguri (frati cu nemtii nu cu noi) si parlamentul trebuie sa voteze ca la re-validarea lui Basescu ?
        Poate mai apare cineva de la Venetia sa propuna vre-un steag, o independenta whatever. Poate vrea si Viktor ceva si atunci vrea si Basescu si atunci vrea si socru, si Ponta si toate marionetele sinistre care coabiteaza.
        Acest parlament e redus la o masa de paiate, mi-e groaza de noua Constitutie sper sa nu o voteze nimeni.

        • Domnul Logic, eu aş vota fără Merkel pentru o autonomie negociată cu ungurii din ţară, aş conlucra cu Comisia de la Veneţia şi aş clarifica statutul steagului şi simbolurilor secuieşti, în aşa fel încât, niciodată, să nu mai fie puse la îndoială! În ceea ce priveşte Parlamentul, componenţa lui este produsă de o majoritate care este întotdeauna românească!

          • Autonomie ngociata? Ce fel de autonomie?
            Cred ca nu prea inteleg ce vreti sa spuneti.

            Stiti foarte bine ca in istorie totul este pus la indoiala daca ai forta. Dreptatea si istoria adevarata sunt doar vorbe…Istoria o scriu invingatorii.

          • Domnul Logic, povestea cu învingătorii este o tâmpenie când vorbim de drepturi! Vreţi o Românie puternică în drepturi sau vreţi să vă întoarceţi în Evul Mediu, unde învingătorul ia totul? Ideea este ca, în România anului 2013, să facem aşa încât istoria să nu ne mai împartă în învingători şi învinşi! Să fim învingători cu toţii! Un mare economist englez (după mine, cel mai mare, pe care l-a avut umanitatea) John Maynard Keynes, a publicat o lucrare, la sfârşitul Primului Război Mondial, “The Economic Consequences of the Peace”, în 1919. În ea a arătat că acele condiţii economice teribile, impuse de învingători statelor învinse în război, vor distruge Europa!

            Guess what! Aşa s-a întâmplat! Printr-un război şi mai pustiitor! De aceea, după cel de-al Doilea Război Mondial, America şi ceilalţi învingători (nu discutăm URSS) s-au ferit să repete “ispravă”. Iar preşedintele François Mitterrand arăta, în 1992: “(…) toate tratatele acestui secol, mai ales tratatele rezultate în urma războiului din 1914-1918, începând cu tratatul de la Versailles (…) şi toate cele care au urmat, au fost întotdeauna tratate injuste care, pentru a satisface gloria învingătorului sau instinctul său de putere sau interesele sale imediate au negat mereu realităţile istorice, geografice, spirituale sau etnice. Drama viitorului război era mereu înscrisă în reglementarea păcii precedente”. {Allocution prononcée par M. Le President de la Republique lors du Colloque “Les Tribus ou L’Europe”, Paris, le 29 février 1992, în Bulletin d’Information du 2 Mars 1992 (042/92), p. 3}.

            Sigur, Mitterrand nu voia să spună că Franţa este gata să cedeze Alsacia şi Lorena Germaniei! Nici vorbă! Ce zicea era tocmai că asprimea unor măsuri impuse de învingători învinşilor ne transformă pe toţi în învinşi! Căci viitorul război se naşte odată cu ele!

            Asta vreţi? Sa fim învingători în sensul că noi câştigăm ce pierd alţii, eventual şi ei cetăţeni ai României, doar că sunt de altă etnie? Sau, să perpetuăm în organizarea statală de astăzi tradiţia istorică a Trianonului, în baza căreia ungurii au pierdut Ardealul, românii l-au câştigat, statul român este al românilor nu al ungurilor din România, aşadar, dragi unguri din România, ciocul mic? OK, dar nu on my watch!

            Referitor la autonomia pe care nu o înţelegeţi! Vă propun un exerciţiu simplu, care presupune o mică documentare din partea dumneavoastră! Constituţia României şi câteva legi! O să vă redau un extras dintr-un text de lege din 1945, mai jos! Aveţi de făcut un lucru simplu! Peste tot unde întâlniţi “30%”, înlocuiţi cu “20%”! Căci 20% este proporţia populaţiei minoritare în populaţia generală a unui loc, în măsură a consacra măsuri pentru minoritatea respectivă, în concordanţă cu legea românească actuală.

            După ce faceţi acest lucru, încercaţi să vedeţi ce drepturi recunoştea Regele Mihai minorităţilor din România şi nu le recunosc astăzi Constituţia şi legile româneşti! Sigur, veţi găsi şi lucruri pe care legile româneşti le recunosc acum, ca şi atunci! Pe dumneavoastră vă interesează doar ce recunoştea Majestatea Sa, atunci, dar nu recunoaştem noi azi! Veţi înţelege, pe un segment de lege foarte restrâns (nu vreau să vă încarc prea tare) ce este doar o mică parte din ceea ce ar trebui să existe pentru minoritarii din România! Fie şi pentru simplul motiv că aşa ceva exista într-o epocă în care filosofia drepturilor minorităţilor nici nu se născuse încă, România nu era membru în Consiliul Europei, Consiliul Europei nici nu se zărea, iar comuniştii lui Dej nu puseseră încă mâna pe ţara noastră! Unele lucruri vă vor ului! Spor la lucru!

            LEGEA Nr. 86, din 7 februarie 1945, pentru Statutul Nationalitatilor Minoritare,
            ACT EMIS DE: MINISTERUL NATIONALITATILOR MINORITARE,
            ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 30 din 7 februarie 1945

            (…)
            Art. 8
            Tribunalele si judecatoriile care au competenta asupra unei circumscriptii judecatoresti, in care, potrivit ultimului recensamant, cel putin 30% din locuitori sunt de limba materna comuna a populatiei respective, dar alta decat cea romana, sunt obligate:
            a) A accepta orice script prezentat de locuitorii circumscriptiilor respective care formeaza cota de 30%, in limba lor fara a se pretinde si o traducere in limba Statului;
            b) A se pronunta asupra acestor scripte in aceeasi limba;
            c) A asculta partea in limba sa materna.
            Art. 9
            Ministerul Justitiei stabileste, in baza datelor statistice oficiale, care anume sunt tribunalele si judecatoriile prevazute in art. 8.
            Art. 10
            Autoritatile comunale si judetene care au competenta teritoriala asupra unui district administrativ, in care, potrivit ultimului recensamant, numarul cetatenilor de limba materna comuna, alta decat cea romana, este de cel putin 30% din totalul locuitorilor acelui district, sunt obligate:
            a) A accepta orice fel de scripte, din partea locuitorilor ce formeaza cota de 30%, in limba lor materna, fara a pretinde ca acestia sa prezinte si o traducere in limba oficiala a Statului;
            b) A se pronunta asupra scriptelor inaintate, in aceeasi limba;
            c) A asculta partea in limba sa materna;
            d) In consiliile comunale si judetene ale unor asemenea districte teritoriale, membrii alesi sau de drept ai nationalitatilor de 30% vor putea lua cuvantul in limba lor materna.
            Art. 11
            Ministerul de Interne, in baza datelor statistice oficiale, stabileste care anume sunt comunele si judetele prevazute de articolul precedent.
            Art. 12
            Magistratii si functionarii instantelor si autoritatilor administrative prevazute de art. 9 si 11 vor trebui sa cunoasca si limba nationalitatilor respective.
            Art. 13
            Ziarele si publicatiile periodice ce apar in alta limba decat cea romana vor putea indica in limba respectivei minoritati atat numele localitatii unde ziarul apare, cat si numele celorlalte localitati ale tarii.
            (…)

          • Domnule profesor,

            Poate nu am fost clar cand am vorbit de invingatorii care iau totul. Nu ma refeream ca noi am fi invingatorii pentru ca de fapt ma refeream la un viitor unde evident noi o sa fim perdantii. Ca ce altceva am putea fi cu un astfel de popor pasiv de si de elite neimplicate. De aceea imi este frica de acest dicton. De aceea nu cred in tratate vesnice. Deci aici gandim la fel. Ce zice Keynes e corect.
            In timp ce dvs vorbiti corect intr-o lume ideala, politicienii unguri au o singura obsesie aceea a separarii si nu a integrarii. Mie mi se par evidente intentiile lor dvs lucrati intr-o lume academica si plina de intentii bune. Credeti ca politicenii UDMR apartin acestei lumi? Oamenii vor pamant, paduri si putere locala pentru ei.

          • “În timp ce dvs. vorbiţi corect într-o lume ideală, politicienii unguri au o singură obsesie aceea a separării şi nu a integrării”! Aici e problema, domnul Logic! Noi atribuim întotdeauna propriile păcate altora şi ne whitewash pe noi! Ungurii sunt, by default, periculoşi! Nu contează de ce vor “separarea”! Nu contează ce înţeleg ei prin “separare”. Nu contează că, de fapt, culmea, nu cer “separare”! Nu contează că, în realitate, noi ne-am separat de ei de multă vreme! Autonomia la care ei fac apel ar fi primul lucru, de după 1918, care i-ar include şi pe ei, la nivel de mental, în România! Separarea am făcut-o constant noi, până acum!

            Marko Bela are un interviu fabulos la RFI, pe 30 iulie 2013, în care se referă la tipul de regionalizare pe care vrea guvernul Ponta să-l livreze maghiarilor din România! El spune: “Cei care contestă criteriul etnic şi ne spun că de fapt nu vor ca în cursul reorganizării administrative să se ia în considerare şi criterii etnice de fapt ei înşişi aplică criterii etnice, pentru că dacă nu vrei zone sau administraţii majoritar maghiare, ci vrei administraţii majoritar româneşti, tot după criterii etnice te gândeşti!” (vezi http://www.rfi.ro/articol-stiri-politica-43117-marko-bela-nu-acceptam-destramarea-tinutului-secuiesc-vor-aparea).

            Voila! Eu vorbesc într-o “lume ideală”? I wish! Din păcate, lumea în care vorbesc e lumea noastră marcată de resentimente, cu stereotipuri greu de corectat în fenotipul social şi cu un milion de oportunităţi ratate în fiecare zi! A, să nu uit! Da, UDMR aparţine acestei lumi! Politicienii unguri au şi ei păcatele lor, e normal! La multe dintre ele m-am referit eu însumi, de multe ori! Public! De o manieră dură! Culmea, ei nu s-au supărat pe mine! Vreţi să ştiţi ce au făcut politicienii români, ca răspuns pentru critici similare din partea mea? Nu mi-ar strica şi nu ne-ar strica o lume ideală, domnul Logic! În sensul dat de dumneavoastră, adică “imaginară”, nu “idealist mai bună”! Wish you a fictitious world!

    • Multumesc pentru explicatiile adresate d-lui Balan din Analytical.
      Ati ghicit, sunt unguroaica, dar nu din Secuime. Sper ca si prin vocea Dvs. vom reusi sa fim mai toleranti. Ma intreb totusi cati citesc si analizeaza ceea ce spuneti…

      • Domnul Grosu a citit! E enorm! Un singur om onest dacă zăboveşte cu bune intenţii asupra unui astfel de subiect, câştigăm toţi! Indiferent ce hotărăşte să facă sau înţelege! Sunt convins că au citit şi alţii. Important este ca oamenii să ştie mai mult decât le spun cei care îi conduc! Aşa au o şansă!

        • Multumesc si eu domnule profesor. Sa stiti ca nu trebuie neaparat sa fii afiliat blogurilor partizane, ci ati aparut si intr-un ziar central (daca am pastra titulatura fostei prese scrise, dar acum in mare parte online), Cotidianul.

          „Sau, poate exista în 1918 şi l-am distrus noi, românii, după ce am luat Transilvania?”. Anumite surse indica asimilarea Tarii Secuilor in sistemul judetelor din Regatul Ungar ca urmare a tratatului de compromis austro-ungar din 1867.

          Ba chiar declaratia aberanta a lui Tokes cum ca regimul USL este mai putin permisiv ca cel al lui Ceausescu in privinta tolerantei catre minoritati, trebuie luata ca alt argument ostil care opreste orice fel de posibile discutii la o masa de negocieri. Cand realitatea pare a fi ca reorganizarea teritoriala a lui Ceausescu din 1968 a desfiintat regiunea maghiara autonoma existenta pana atunci.
          Iar o alta gafa (sau ticalosie) poate fi catalogata si recenta declaratie cum ca Ungaria sa ofere „protectorat”, atentie, nu Tarii Secuilor, ci Transilvaniei, cu totul. Omul ori este prost, de genul basescu, cu „operatiunea neautorizata” in fata presei, ori ticalos. Pentru mine, nu este un om cu care sa ma asez la o masa a discutiilor.

          • Aoleu, domnul Cristi! Păi, ce facem aici? Nu ştiţi că sunt lucruri în care noi doi negociem, dezbatem etc. şi sunt lucruri in care Magister Dixit? Păi, ce facem aici? Oricine găseşte pe Wikipedia ce ziceţi dumneavoastră! Ia, uite:

            “Scaunele secuiești, iniţial şapte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur), au fost desfiinţate în anul 1876, odată cu reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregii ţări. Teritoriul fostelor scaune secuieşti nu are în prezent un statut administrativ deosebit de mulţimea de ţinuturi istorice româneşti, deci are administraţie publică de tip judeţean.” (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ainutul_Secuiesc).

            Păi, asta-i documentare? Aveam pretenţii de la dumneavoastră! Ori nu aţi înţeles bine ce am scris în textul din Analytical? Mesajul era acesta: Dacă Marile Puteri Aliate şi Asociate, împreună cu România, au hotărât, în 1919, ca secuii să aibă AUTONOMIE LOCALĂ, în anumite domenii precizate în Tratatul Minorităţilor din acel an, atunci înseamnă că secuii EXISTAU la acel moment! Altfel, cui ar fi dat Europa şi România AUTONOMIE?

            Apoi, dacă AUTONOMIA era LOCALĂ, înseamnă că secuii ăia erau pe undeva, în România, într-un loc anume! “Locală” de la “Loc”! Remember familia de cuvinte domnul Cristi? Aşadar, în 1919, în baza Tratatului Minorităţilor, existau în România secui şi ăştia ar fi trebuit să se bucure de autonomie locală, într-un loc căruia îi zicem, simplu, Ţinutul Secuiesc, pentru că acolo trăiau, nu pentru că acolo au avut autonomie şi în alte epoci istorice! Sau şi-au pierdut autonomia în anumite epoci istorice, cum vreţi dumneavoastră să-mi arătaţi!

            Încă o dată, dacă erau pe aici, în 1918, şi noi spunem acum că nu mai sunt, e o singură explicaţie: au dispărut sub români! Asta ştiţi cum se numeşte în dreptul internaţional? Aşa că, hai să fim serioşi (nu-mi place expresia asta, dar câteodată e utilă)! Secuii sunt acolo unde au fost sute de ani, înainte de unirea de la 1918 şi mulţi ani după! Ce autonomie vor avea sau nu vor avea, în România, depinde de ei şi de noi!

            În al doilea rând: faceţi gafă după gafă! M-aţi auzit pe mine sau aţi citit ceva de la mine despre Tőkés László? Vi l-am recomandat eu pentru discuţii? Vi se pare că îl consider reprezentativ pentru secuii din România! Ia, vedeţi, îl mai găsiţi pe listele UDMR pentru Parlamentul European? Vă spun eu că lipseşte de acolo! Vreţi părerea mea despre rolul lui Tőkés László în soluţionarea problematicii inter-etnice din România? Iată-l: “NU MIZEZ PE EL”! Vreţi să ştiţi dacă l-aş invita la masa discuţiilor? Răspuns: NU! Satisfied?

            Apropo, dar la masă cu mine vă aşezaţi, domnul Cristi? Pe partea românească, plecând de la premiza ca eu sunt gata oricând să mă aşez la masă cu UDMR pentru rezolvarea acestor probleme? Evident, este o proiecţie virtuală! Dar, ajută la metabolismul relaţiei noastre excelente! Think about it!

          • Domnule profesor, imi este teama ca nu m-am facut inteles.

            „Oricine găseşte pe Wikipedia” si eu am gasit si nu am fost multumit de consistenta materialului. Daca dumneavoastra citati din chestiuni serioase precum tratatele internationale eu m-am temut sa citez o sursa care continea „citation needed”. Riscam o mustrare despre calitatea izvoarelor. Nu ma deranjeaza sa citez un blog obscur care publica o poza a unui eveniment real, fata de altul care doar exprima o parere despre un eveniment real.

            Asa am primit doua observatii despre gafe pe care nu cred ca le-am facut si as vrea sa le documentez.
            Dumneavoastra imi repetati „înseamnă că secuii EXISTAU la acel moment” ceea ce eu nu am contestat niciodata. Citatul la care am adaugat aluziv sursele anului tratatului din 1867 din care a rezultat reorganizarea teritoriala din 1876 se referea la Tinutul Secuiesc eventual distrus de romani dupa 1920. Deci ma refer la o organizare politica, reprezentata in Dieta Ungariei, dar care altfel avea propriul forum decizional „Issues concerning the Székely Land were discussed by the Assembly of Seats, where all free Székelys had the right to participate”.

            Intrebarea insinuata de mine este cum a disparut aceasta entitate autonoma din punct de vedere teritorial, judiciar, administrativ si militar, care a tinut atat de mult in istoria sa la autonomie si la caracterul ei deosebit? Nu am reusit sa gasesc surse care sa indice daca cele trei comitate aveau in continuare un regim special in Ungaria dupa 1876.
            http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Kingdom_of_Hungary_counties.svg
            Eu personal ma indoiesc. Si pot specula ca fie secuii nu au stiut ce ii va lovi 9 ani mai tarziu in 1876 din partea nobilimii maghiare de la „centru”, fie au renuntat la traditie in favoarea statului „modern” al Ungariei mari. 40 de ani mai tarziu ii regasim in aceeasi structura teritoriala la Trianon, Romania preluand structura administrativa a Ungariei.

            Pe langa aspectul de mai sus, vreau sa comparam si judetele Romaniei care nu prezinta mari modificari. Se observa in 1938 ca existau cele 4 judete: Trei Scaune (secuiesti?), Ciuc, Odorhei si Mures.
            http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fe/Romania_1938.png

            Deci pot concluziona ca statul roman timp de 20 de ani dupa Trianon nu a produs modificari administrative ariei locuite de secui. Am gasit referinte la procesul de romanizare dupa Unire in Transilvania, mereu controversat dar inevitabil, la maghiarii „optants” care nu au recunoscut statul roman si care si-au pierdut si proprietatile agricole (lucru care a dus la plangeri repetate ale Ungariei la Liga Natiunilor). In tot documentul acesta http://epa.niif.hu/01400/01462/00015/pdf/173-180.pdf nu apar critici in legatura cu biserica si scoala in limba materna ci doar legate de reforma agrara. Legea din 1921 inca se gaseste http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=65850 si nu mi s-a parut sa contina elemente etnice. Nobilimea maghiara, instarita, normal ca s-a simtit dezavantajata de conditiile legii. Imi pare rau pentru ei dar si familia mea a pierdut mult teren prin exproprierea comunista de mai tarziu.

            In 1952 apare chiar o regiune compacta numita regiunea autonoma maghiara (probabil meritul multor maghiari ajunsi fruntasi in partidul comunist), pana la Ceausescu in 1968.

            Din aceste motive nu am inteles cum „Tinutul Secuiesc … poate exista în 1918 şi l-am distrus noi, românii, după ce am luat Transilvania”. Nu trebuie negata atitudinea ostila a comunistilor de a ajuns Romania cu o plangere de discriminare etnica la International Labour Organisation in 1989. Nu am fost prietenosi cu maghiarii in perioada 1920-1938 (dupa o asa istorie sangeroasa) dar nici distrugatori. Ceea ce nu s-ar putea spune despre perioadele post-1938 (razboi, comunism, cam complicat).

            „Secuii sunt acolo unde au fost sute de ani, înainte de unirea de la 1918 şi mulţi ani după! Ce autonomie vor avea sau nu vor avea.” Aveti dreptate si nici nu v-am contrazis privind populatia de secui si nici o posibila autonomie crescuta regasita dupa 1867. Mi s-a parut interesant de probat legatura dintre Trianon si autonomia/distinctia Tinutului Secuiesc ca entitate. Pentru ca am avut impresia ca furnizati doar o dovada circumstantiala ca „local autonomy in Transylvania” inseamna si existenta si recunoasterea la acel moment a unei entitati autonome specifice precum Tinutul Secuiesc: cu tot ce inseamna, adunare a reprezentantilor etnici ca for decizional in chestiunile locale, adica ce a avut prin secolul 18. Dar daca spuneti altfel, va cred, Magister dixit, deci avem o dovada printr-o declaratie a unui martor foarte credibil.

            Iar a doua gafa chiar nu exista. Nici nu am spus ca acel personaj ar fi recomandat pentru discutii. Doar reflectam in scris la ceea ce spuneati ca nici macar nu stam sa discutam, pe baza propriilor lui declaratii recente, si constatam ca eu nu as dialoga cu el in conditiile in care ma insulta in mod permanent. Si il vom revedea in Parlamentul European, la PPMT, cu sprijinul lui basescu si Orban.

          • Domnul Cristi, iată ce înseamnă dialog decent şi constructiv, care, în esenţă, aduce întotdeauna CLARIFICĂRI de poziţie. Câteva elemente suplimentare! Esenţa poveştii noastre legate de secui trebuie originată în momentul în care Transilvania devine parte a României şi în obligaţiile liber asumate de Regatul României atunci! Sigur că există o istorie, care trebuie luată în considerare, fiindcă asta dă specificul locului, cultural şi social. Secuii au fost supuşi de mai multe ori, în istorie, la acţiuni prin care anumite drepturi consacrate le-au fost contestate! Acesta este şi motivul pentru care îi veţi găsi luptând în armata lui Mihai Viteazul împotriva principelui Transilvaniei. Care, Mihai, fie vorba între noi, le-a dat hrisov pentru aceste drepturi, căci “au oştit pentru obşte”!

            Sigur, mulţi uită această parte a istoriei secuilor! O incursiune în trecut, cu privire la drepturilor secuilor este întotdeauna interesantă. Tratatul Minorităţilor din 1919 ne scuteşte, însă, de o asemenea dezbatere. El vorbeşte de SECUI! Şi conferă AUTONOMIE LOCALĂ, limitată la anumite domenii, acestora. Tratatul este semnat de România şi este important pentru că, la Conferinţa de Pace, el a fost condiţia cerută de Aliaţii României pentru a recunoaşte Transilvania ca parte a Regatului.

            Dumneavoastră spuneţi: “(…) nu am înţeles cum Ţinutul Secuiesc … poate exista în 1918 şi l-am distrus noi, românii, după ce am luat Transilvania”. Atenţie, atunci când, astăzi, politicienii stupizi care conduc România refuză autonomia pentru Ţinutul Secuiesc (ceea ce pot face legitim, au puterea prin vot popular, nu-i nicio problemă), se acoperă cu motivaţia tâmpită, ba că Ţinutul Secuiesc nu există, ba că secuii nu există!!! Vă reamintesc pasajul din texul postat în Analytical unde scriu aşa:

            “Este Tratatul Minorităţilor din 9 Decembrie 1919! După cum vedeţi, în articolul 11 este vorba de autonomie locală pentru comunităţile de saşi şi secui, în domeniile respective, menţionate de Tratat! Păi, cum pot avea secuii AUTONOMIE LOCALĂ, dacă Ţinutul Secuiesc nu există, domnule Bălan? Sau, poate exista în 1918 şi l-am distrus noi, românii, după ce am luat Transilvania? Şi i-am distrus şi pe secui odată cu el? Preferaţi varianta asta? Atunci, e dramatic! Căci, Ţinutul Secuiesc asta înseamnă: locul istoric unde trăiesc secuii!”

            Adică, mesajul degajat din acest pasaj este: e o tâmpenie să spui că secuii nu există oricât de puţini se declară la referendum (am explicat în textul cu pricina de ce este aşa), de vreme ce Tratatul Minorităţilor le dă autonomie locală, ceea ce înseamnă că, pentru Europa şi România, nu numai că existau în 1919, ba chiar erau în număr substanţial! Tot spunând că nu există secui, nu facem decât să acredităm ideea că noi românii i-am fi asimilat forţat, ceea ce nu este adevărat! De aceea, a spune că nu există secui sau Ţinut Secuiesc (mă refer, aici, la locul de dăinuire a secuilor, nu la o formă specifică de organizare administrativ-teritoriale) este o prostie, în primul rând dăunătoare românilor.

            Dacă mergem cu analiza mai departe, trebuie menţionat că, după Primul Război Mondial, au fost 5 Tratate ale Minorităţilor, încheiate cu Cehoslovacia, Polonia, România, Grecia şi Regatul sârbo-croato-sloven. În Tratatul cu România, se foloseşte termenul de “comunitate” pentru secui, ceea ce, în epocă, a avut un sens juridic foarte important! În cartea mea, “România şi eşecul Campaniei pentru Vest”, am precizat:

            [O serie de articole din aceste Tratate cum ar fi articolul 10 din Tratatul cu Polonia, 11 din Tratatul cu România sau 12 din Tratatul cu Grecia oferă posibilitatea interpretării textului juridic în sensul recunoaşterii personalităţii colective a minorităţilor. Această recunoaştere pare facilitată şi de folosirea termenului “comunitate” pentru a identifica minoritatea în cauză, în sensul indicat de avizul consultativ al Curţii Permanente de Justiţie Internaţională din 1930: “Comunitatea este un grup de persoane, trăind într-o ţară dată sau localitate, având o rasă (în sens de origine etnică-n.n.), religie, limbă şi tradiţii proprii şi unită de aceeaşi identitate de rasă, religie, limbă şi tradiţii într-un sentiment de solidaritate, în scopul prezervării propriilor tradiţii, menţinerii formei de cult, asigurării instruirii şi creşterii copiilor în concordanţă cu spiritul şi tradiţiile rasei lor şi al ajutorului reciproc între membrii săi” (“Greco-Bulgarian Communities”, Advisory Opinion, P.C.I.J., 1930, Series B, No. 17, p. 21; vezi Hurst Hannum, Autonomy, Sovereignty, and Self-Determination: The Accommodation of Conflicting Rights, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1990, p. 61)]

            Ce înseamnă toate astea? Că, plecând strict de la tratatele pe care le-a semnat România pentru a i se recunoaşte stăpânirea asupra Ardealului, secuii sunt îndreptăţiţi a ridica problema autonomiei lor locale, atenţie, pe criteriu etnic şi teritorial, aşa cum defineşte “comunitatea” Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională (pentru cunoaştere, vă precizez că jurisprudenţa Curţii Permanente de Justiţie Internaţională a fost asimilată în jurisprudenţa Curţii Internaţionale de Justiţie de astăzi)! În ce domeniu şi cu ce încărcătură juridică pentru autonomie, asta e o chestiune de discutat! Ce va accepta Parlamentul României iar e de discutat, fiindcă Parlamentul e suveran!

            În niciun caz, revendicarea secuilor nu poate fi aruncată la gunoi, aşa cum fac inculţii noştri reprezentanţi politici!

            Apropo de “gafele” dumneavoastră! Sunt convins că ştiţi că era o formă colocvială de a stimula o reacţie din partea dumneavoastră, reacţie pe care am apreciat-o întotdeauna! Căci, e mare lucru să discuţi în contradictoriu, cu oameni foarte grijulii cu argumentele pe care le caută şi ideile pe care le promovează în dezbatere, ceea ce dă consistenţă şi valoare dialogului! Revenind la gafe, domnule Cristi, ce spuneţi dvs. acolo, despre domnul Tőkés László? “(…) Eu nu aş dialoga cu el în condiţiile în care mă insultă în mod permanent. Şi îl vom revedea în Parlamentul European, la PPMT, cu sprijinul lui Băsescu şi Orban”! Asta ca răspuns la afirmaţia mea că nu îl veţi mai găsi pe listele UDMR pentru Parlamentul European!

            Vedeţi cum vă prind din nou? Păi, ce relevanţă are pentru discuţia noastră, pe ce liste va candida Tőkés, dacă nu este pe listele UDMR? El poate candida şi pe listele Federaţiei Unite a Planetelor! Noi vorbeam aici despre calitatea lui de reprezentant pentru maghiarii sau secuii din România, într-o discuţie despre statutul minorităţilor din ţară! Are PPMT măcar un singur reprezentant în Parlamentul României, unde se va decide orice formulă de statut şi autonomie? Nu ştiu ce pondere are (dacă o avea) PPMT în administraţiile locale, dar, oricare ar fi ea, este egală cu a fiecărui cetăţean român de etnie maghiară din ţară! Credeţi că pe listele PPMT, Tőkés ar putea ajunge în Parlamentul European? Fără susţinerea UDMR? Cum îl va ajuta, aici, cuplul comic Băsescu-Orban? Credeţi că minoritarii maghiari vor vota lista PPMT în detrimentul listei UDMR la alegerile europarlamentare?

            Întrebări prieteneşti, chiar nu mă interesează acest domn din perspectiva discuţiei noastre, altminteri foarte bună! Tőkés poate fi o figură respectabilă în comunitatea maghiară din România, dar, aşa cum aţi remarcat şi dumneavoastră, şi-a pierdut calitatea de interlocutor pentru românii dispuşi să discute revendicările maghiare! Aici, reprezentantul legitim al maghiarimii rămâne UDMR!

      • va asigur ca sunt oameni care citesc si- supriza!- chiar inteleg si rezoneaza la cele scrise. multi, putini, asta e mai putin important deocamdata.

          • Multumesc d-le Ionut. Cred ca e important sa transmit si eu feed back-ul meu in problema cu ungurii, eu fiind unguroaica, dupa cum am mai spus.
            Dl. Stan este catalizatorul in dialogul nostru.
            Devenim un forum de multumiri…
            Cred ca e bine asa !
            Cu stima.

  6. Bine v-am regasit !

    Va asteptam de mult sa reveniti si ca mine sunt sigur, multi altii care inca nu au gasit acest blog. Voi face tot posibilul sa va promovez prezenta online printre cunoscutii mei, deoarece consider ca oameni ca dvs, reprezinta optiunea pentru informare in fata manipularii concernelor media – cu agenda proprie financiara si politica.

    Nu am reusit sa va depistez un cont de FB, care cred ca v-ar ajuta si mai mult in popularizarea acestui blog si a articolelor dvs. De asemenea, daca permiteti sugestiile, articolele ar fi si mai eficiente daca ar fi insotite de un video-blog sau radio-blog – in stilul emisiunii “Conexiuni” . Oricum veti alege sa continuati, este o mare placere sa va citesc si, eventual, sa va aud.

    Mult succes, domnule.profesor Stan !

    • Wow! Mulţumesc pentru întrebare, domnul Bălan! Hold your breath! Sunt puţin pe drum, dar în vreo două-trei ore revin cu un răspuns care o să vă facă faimos! De când vă aşteptam!

    • Domnul Bălan, mii de scuze pentru întârziere, am mult de lucru în perioada asta! Aveţi răspunsul meu la comentariul dumneavoastră în Analytical, sub titlul Eu “ţin cu ungurii”! Voi? Cu Ponta?

  7. Domnule profesor,

    Ce parere aveti de declaratia lui Basescu cu “operatinune neautorziata pe teritoriul altui stat”.
    Logic m-am gandit la trei variante dar poate ca aveti dvs altele mai bune.
    1. Cineva are nevoie imediat de medicatie.
    2. Cei din Siria ne-au zis: “ Ziceti ca ati facut-o de capul vostru pt ca noi nu avem baza legala sa justificam extradarea. Stim, nu prea mai suntem stat de drept cu bombele astea dar totusi nu vrem sa fim chiar asa de ghiorlani ca voi”
    3. Cineva vrea ca noi sa ne obisnuim cu operatiile asta neautorziate pentru ca in fond aici sta viitorul justitiei moderne. Mai o drona, mai un commando… Judecatorii sunt prea birocrati si lenti in decizii. Plus ca mai au nevoie si de legi.

    • Aşa cum am anunţat, deja, voi posta un text despre aducerea lui Hayssam în ţară, probabil în week-end sau imediat după!

  8. Recitand postarile, mi-am dat seama ca am facut o confuzie referitoare la costul diplomatiei si Adrian Severin. Pe de alta parte imi aduc aminte prestatia dumneavoastra exceptionala privind plecarea lui Ponta la Consiliul UE fara mandat. Si mai ales efortul de a citi peste 1000 de pagini pentru a ne explica corect ce s-a discutat si nu termeni inventati de Ponta cu privire la fonduri dezangajate etc. Superba emisiune Conexiuni.Mi-a parut tare rau cand pe site aparea ca a fost amanata, apoi nimic si apoi retrasa.
    Nu degeaba telespectatorii v-au rugat sa mai apareti. Imi aduc aminte ca a-ti spus in emisiune: Nu vreti sa stiti cum l-a tratat Holland pe Ponta. Mi-ar placea sa stiu adevarul, deoarece Ponta a spus altceva cand a venit in tara. Mai mult, parea ca a discutat mai bine cu Holland, din moment ce este printre putinii premieri ai Romaniei care stiu limba engleza. bine. Totusi a sti limba engleza ca premier nu este suficient, E nevoie de mai mult. Nu stiu care e politica Frantei la nivel de UE, din moment ce perceptia este ca tot Merkel conduce. Oare ii mai intrece pe germani la 2-3 viteze? Cat de influenta mai este
    Franta din moment ce in momentul de fata se imprumuta de la FMI peste 100 mld EURO pe an? Pe de alta parte Basescu a iesit si a spus ca intarzierea demisiei lui Severin ne-a facut rau ca reprezentare in afara. Am vazut imaginile cand parlamentarii europeni se fereau de el cand il vedeau ca intra in sala. Si nu inteleg cum de si-a castigat biroul ?
    Va multumesc pentru efortul dvs. de a raspunde la cat mai multe intrebari ale cititorilor.

    • Domnul Ion, daca nu ma insel Ponta a vorbit in franceza (chiar decenta) in Franta, nu in engleza.

      Eu nu am auzit inca in ultimii ani de ideea ca o tara din G8 sa apeleze la un credit de la FMI (doar speculatii fanteziste). Franta contribuie la fondurile FMI, nu ia credite de la ei.

      Daca vreti sa vedeti starea balantei fiecarei tari la FMI, incercati la:
      http://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin1.aspx

      Apoi, absurdul afirmatiei ca Franta se imprumuta de la FMI se vede chiar si in nivelul dobanzilor. In general, la FMI nu prea poti lua credite decat cu dobanda intre 3% si 6% (depinde de cat de mult este depasita cota de creditare), cu exceptia creditelor de valori mici pentru tarile infometate (vezi Africa).
      Nivelul dobanzilor pe piata libera pentru titlurile de stat franceze cu scadenta la 10 ani este de 2.3%, mult mai bine decat la FMI.
      http://www.tradingeconomics.com/france/government-bond-yield

      Apoi cazul Severin merita discutat separat, dar omul este uns cu toate alifiile. A folosit, zic eu cu buna credinta, dar si cu maxim de profesionalism in exploatarea regulilor (asta rezultand din lipsa de concluzii a anchetei OLAF) portita legislativa din statutul parlamentarilor europeni care pot fi avea si activitati colaterale, precum apartenenta in consilii consultative („advisory”, deci nu administrative) si consultanta. Cititi opinia exprimata de Lidia Geringer de Oedenberg, care este Quaestor in Parlament (adica este unul dintre cei cinci responsabili pentru indeplinirea formalitatilor administrative si financiare ale parlamentarilor, inclusiv a declaratiilor de interese).

      „Where are we today, fourteen months later?
      In the Parliament, MEP’s adopted a new Code of Conduct, which specifies existing rules. Furthermore the Parliament created a public registry for lobbyists.
      In the case of Mr. Severin accusations against him almost faded. The contract signed with “Taylor Jones” was based on membership in an international advisory board, clearly excluding any consulting services for a beneficiary. To prevent possible conflict of interests, Mr. Severin asked the Parliament’s legal service for opinion before signing the contract. He was told that advisory services were legal and had to be included in MEPs declarations of financial interests.
      As for the amendments (while their content was not controversial) they were never submitted by Mr. Severin, who wasn’t even a Member of the respective Committee.”
      http://www.neurope.eu/article/one-year-after-scandal

      • Multumesc pentru raspuns si informatiile referitoare cu FMI. Am citit articolul recomandat de dvs,, care este unul decent si corect.

    • Referitor la relaţia lui Ponta cu Hollande, puteţi vedea postarea mea din 17 aprilie 2013, “Astăzi, despre Trădare! Sau Prostie! Sau Geniu! Your choice, Români! Pardon, votre choix!”

  9. Buna ziua domnul profesor,

    As avea doua intrebari punctuale la care sunt convins ca o sa puteti sa-mi dati niste raspunsuri in aceeasi masura:
    Cine l-a adus in tara pe Hayssan si de ce ?
    Va multumesc.

    • Carnegie Moscow Center este o extensie, la Moscova, a Carnegie Endowment for International Peace şi unul din cele mai prestigioase think tank-uri americane în domeniul relaţiilor internaţionale, mai ales pe componenta legată de Rusia. Nu insist asupra analizei, este realizată de autori competenţi. Dacă veţi citi mai atent, veţi observa că ideea autorilor vizează, mai degrabă, o recalibrarea a intereselor ruseşti spre Asia (China şi fostele republici sovietice) şi nu o deteriorare a relaţiilor cu Europa! Nu am timp să fac analize acum, dar, indiferent de ce apare în studiul realizat de Dmitri Trenin, Maria Lipman şi Alexey Malashenko, vă asigur că relaţiile Rusiei cu Europa instituţionalizată şi marile puteri din UE sunt excelente! Cu România, foarte proaste! Cu SUA, confidenţial de bune!

  10. Buna ziua d-le Stan.Va urmaresc cu multa placere de foarte multi ani.V-as ruga sa ne dati niste detalii despre despartirea de A3.Daca se poate.Pentru noi a fost o mare dezamagire,disparitia d-voastra din grila A3.Va multumesc.

    • Domnul Sorin, ultima ediţie Conexiuni a fost pe 29 iunie 2012, înainte de referendumul pentru demiterea lui Băsescu. La acel moment, contractul meu cu Antena 3 nu mai era în vigoare, expirase. Antena nu a manifestat nicio intenţie de a prelungi acel contract. Eu nu am solicitat, la rândul meu, prelungirea lui. Era evident, pentru mine, ca şi pentru ei, că editorial mergeam în direcţii foarte diferite. Aşadar, o despărţire amiabilă, fără probleme şi fără comunicare, care, oricum, încetase de mult. Pe de altă parte, aşa cum am spus mereu, Antena este o instituţie de presă şi, la fel ca oricare alta, are tot dreptul din lume să aibă propria linia editorială, care s-a văzut în perioada premergătoare referendumului şi după aceea, până în prezent!! Le urez tot binele din lume, ca tuturor instituţiilor de presă din România, ca şi dumneavoastră! Cam atât, restul înţelegeţi singur!

  11. Completare la “Ion on” – astept textul despre Omar…V-am vazut la RTV , sunt sigura ca va fi coplesitor.
    Cat despre Crin presedinte…sa fereasca Dumnezeu ! Este ca o marioneta , dar nu-mi dau seama cine manipuleaza/ trage sforile care il fac sa functioneze, bine… rau , vedem si noi, mai mult rau.
    Cu stima.

    • Domnule Cristi C., dl. Prof. Dr. Valentin Stan, a făcut o disertație foarte amplă la o chestiune foarte importantă care privește extrapolarea faptelor unor grupări delincvente, izolate, la nivel macro, ca și trăsături de nație! Am să vă expun aici, cum m-a marcat o ieșire în străinătate, în Danemarca, la numai zece zile de la fatidicul 13 iunie 1990! Am plecat la acest drum cu un moral afectat de alt dezastrul numit, premonitoriu “duminica orbului,” și a cărui pecete stă pe fruntea fiecărui român, fie că a votat sau nu, atunci! Ok, am căutat o cazare, i-am dat recepționerei passport-ul, și o aud că exclamă : “Wow ! Romania! I’ve heard something wonderful about Romania!” Mă credeți, că mai întâi mi-au trecut fiori reci prin corp și apoi am realizat că în burgulețul acela frumos și civilizat, nu ajunsese decât vestea despre acel upside down pe care unii îl numesc revoluție !!! Nu știau ce desant dezastruos avusese loc în capitala României!!! Nu mai știau cu ce atenții să ne răsfețe, vreți cameră cu vedere spre pădure, spre fiord… De ce a trebuit întâi să mă simt cu un stigmat, de ce nu m-am putut relaxa ca într-o vacanță într-o țară în care mă aflam pt. prima dată? În perioada în care toată galaxia știa că niște români au ars niște valori care aparțineau patrimoniului universal, un grup de elevi români au luat locul întâi pe toată Europa, la o olimpiadă internațională de fizică, din aproape 300 de prezenți! Eu nu am auzit decât absolut întâmplător de acest succes extraordinar, în schimb despre hoții, devalizări de conturi, crime și alte orori săvârșite de români sau rromi, tot aia, în fiecare minut! Nu, nu am nici o mândrie pt. apartenența la această nație, cu ministrul culturii agramat, PM. copy paste, președinte care are “preferințe” în politicile sociale, economice, militare,etc., televiziunile diversioniste, cu jurnaliști inculți, sărăcirea și umilirea românilor, buni numai când sunt constituiți în mase de manevră la scrutinuri!… Continuați de aici, domnule Cristi C.!

      • Va inteleg angoasa vizitelor in strainatate. Nu o neg, nu am remediu dar nici nu o pot accepta pe un fond logic/rational.

        Spuneti ca „despre hoții, devalizări de conturi, crime și alte orori săvârșite de români sau rromi, tot aia, în fiecare minut”
        Este posibil ca cifrele statistice ce vor urma sa nu va schimbe gustul amar, dupa cum nu mi l-a schimbat nici mie dupa o vizita de serviciu in Italia. Dar cu siguranta ele trebuie sa ne opreasca din a ne autoflagela mai ales sub impresia mass-media.
        http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Crime_trends_in_detail

        Pe scurt, doua elemente ar putea sa va retina atentia. Primul este dat de figura 3 ce arata rata de omucideri la 100.000 de locuitori. Romania, cu o rata de 2, este destul de sus dar intr-un grup de tari precum Finlanda, Bulgaria, Irlanda, Scotia, Belgia. Daca am avea norocul sa locuim in capitala, rata de 1 este SEMNIFICATIV sub media europeana, in top cu Viena, Madrid, Roma.
        Al doilea element este cel al totalitatii neregulilor fata de codul penal din tabelul 1. Din pacate nu sunt normate la populatie, Romania avand 300 de mii de ilegalitati. O sa fac eu o raportare la populatie pentru niste cazuri. Deci o rata de 1.5 la suta de locuitori are probleme cu legea. Belgia, cu 1 mil de probleme, are 10 din 100 locuitori infractori. 7 olandezi din 100 sunt infractori. 15 din 100 suedezi au probleme penale. Etc.

        Nu vreau sa fac un clasament folosind cele doua elemente. Cert este ca rata criminalitatii, ca trend, este medie spre mica relativ la alte tari europene ce totusi nu sunt stigmatizate in mass-media (mai putin huliganii englezi). Deci, de ce sa ne autoflagelam, gura lumii este oricum sloboda?

        „Nu este tara in hotarele lumii civilizate in care <>, <> sa aiba mai multa trecere ca in tara noastra” (Constantin Radulescu Motru, Psihologia Poporului Roman, 1937).

        http://blogs.artinfo.com/secrethistoryofart/2013/07/21/art-thiefs-mother-burns-stolen-loot-compounds-crime-horribly/

        „This is not the first time that a foolish and ignorant mother has made a son’s art theft crime far worse by destroying the stolen art. The mother of Swiss waiter and art kleptomaniac Stephane Breitweiser, who stole over one-hundred paintings and kept every one, never attempting to sell them but rather adding to a compulsive private art collection, destroyed a number of the stolen works when her son was arrested. She threw some in a canal, and shoved others down her garbage disposal. When her son heard this, he tried to kill himself, so distraught was he at the grotesque stupidity of destroying art—art that he loved and cherished, albeit stole.”

        Nota: cred ca personajul hot de arta este francez, nu elvetian, dar am citat. Poporul francez a trecut peste incident, tratandu-l asa cum este: un act bizar, inconstient si rar repetabil (sper).

        Anomaliile comportamentale de acest tip sunt fenomene statistice foarte rare (fara relevanta asupra medianei comportamentale despre care am vorbit). Nu vad ce legatura au ele cu natia pe care noi o credem hulita a romanilor distrugatori de opere ale umanitatii. Bine ca ne si vedem ducand crucea sacrificiului patrimoniului universal. Putea fi orice hot neispravit in lumea asta intr-o combinatie in care politia nationala face perchezitii, nu gaseste tablourile din cimitir dar nici nu o supravegheaza pe mama care are timp sa sape noapte pe acolo si sa le aduca acasa pentru a le arde (ma scuzati de limbaj, dar chiar este ca in filmele cu prosti sau cu procurori cu Biblia prin sat). Nici evocarea unui sentiment de mandrie nu pare potrivita, fiind la fel de stridenta precum pasiunea parintilor liceenilor mediocrii intrati in vizorul SRI. Macar daca tot ne-am nascut intr-o tara de mana a doua (conform sistemului de coordonate occidental la care nu prea ne-am potrivit niciodata), care nu exceleaza nici macar la criminalitate (din fericire), trebuie sa privim lucrurile cu o oarecare indulgenta sau echilibru, scapand de: „Luciditatea devine tragedie. Si daca nu te sugruma o furie mesianica, sufletul se ineaca intr-o mare de nemingiiere” (Emil Cioran, Schimbarea la fata a Romaniei, 1936).

  12. Da domnule Profesor, Ponta a trebuit sa execute imediat ce vrea Basescu. Panica de a-l demite pe Fenechiu (saracu’ de el si de inteligenta lui care i-a spus sa nu ia in serios ICCJ-ul lui Stanciu) a fost evidenta. Caobitacul a decis ca e bine sa fii prim ministru chiar daca asta inseamna sa traiesti in genunchi in fata noastra a tuturora.

    Dar apropos de inteligenta… Cica Basescu nu-l numeste pe Silaghi ca sa se termine privatizarea la CFR marfa. Da’ ce Silaghi o sa vina sa zica: ” Gata bai, revocam privatizarea asta” ? Sa o termine Ponta. Oare de ce? Ca e capabil? Sau pentru ca Basescu vrea sa ii atarne de coada aceasta privatizare. Fenechiu a luat 5 sa vedem cat o sa ia Ponta dupa ce semneaza restul in calitate de interimar si in curand de abuzator in serviciu.

    • Oricum, aşa cum am spus în postare, îl desfiinţează pe Silaghi şi pe liberali! Sunt încă o dată „confirmat” (confirmare pentru ce am scris în Exerciţii de logică…)! Nu că mi-ar face plăcere! Odată cu Silaghi, loveşte devastator în prestigiul PNL şi apetenţa alegătorilor de a-i vota pe PNL-işti! Crin a mers să se consulte la Cotroceni, cu Băsescu, după ce l-a declarat, în nenumărate rânduri, „ilegitim” şi a anunţat că nu se întâlneşte cu el decât în cadrul procedural constituţional! Care este procedura constituţională, în baza căreia a mers la Cotroceni, să se umilească în faţa lui Băsescu? PNL a făcut o propunere de ministru: Silaghi! Premierul o trimite luni preşedintelui, după ce premierul s-a consultat, deja, cu preşedintele, iar Băsescu i-a umilit pe toţi anunţând ca se gândeşte o săptămână, înainte să-l numească sau să nu-l numească pe Silaghi! Când, procedural, constituţional (în interpretarea lui şi a Curţii Constituţionale), putea să spună NU lui Silaghi, fără probleme! Sau Da, dacă avea chef! Care e logica chemării lui Crin la Cotroceni?

      Îi umilise, deja, pe Ponta şi PNL! Îl cheamă şi pe Crin la Cotroceni! Fraierul se duce! Ce rezultă? Îi spune lui Crin: „Prietene, nu ţi-l numesc pe Silaghi, vino cu altcineva?” Sau: „OK, ţi-l numesc?” NU! Zice: „mai stai 45 de zile şi vedem atunci”! Umilinţă şi mai mare, de data asta pentru Crin! De care umilinţă, acela nici nu-şi dă seama!

      Nimeni nu s-a gândit la următoarea temă! S-a zis că Băsescu vrea să-l lase pe Ponta tot interimatul pentru derularea privatizării CFR Marfă, care, oricum, nu se încheie în cele 45 de zile! Dar, dacă voia să-l lase pe Ponta tot interimatul la Transporturi, nu se ştie de ce, atunci de ce l-a chemat pe Crin să discute despre Silaghi? Şi de ce nu ştie dacă, după cele 45 de zile, îl va numi sau nu pe Silaghi? Căci, dacă treaba este legată de interimatul lui Ponta, la Transporturi, care trebuie să fie integral, că aşa vrea Băsescu, atunci nu mai are nicio relevanţă care este propunerea liberală pentru ministrul pe domeniul respectiv! Silaghi ar fi OK după cele 45 de zile! Sau nu ar fi OK deloc şi atunci să propună PNL pe altul! Crin a arătat, la Antena 3, pe 20 iulie, că Băsescu nu i-a spus că îl numeşte pe Silaghi după interimatul lui Ponta, dar nici că îl respinge! Aşadar, la vedere, dincolo de ceea ce nu ştim sau vom afla, bătaie de joc astronomică la adresa PNL! Că e şi la adresa lui Ponta, e nesemnificativ, fiindcă slugile coabitace, nu „se pune”!

      Cum rămâne, însă, cu „patriotul” şi „intransigentul” Crin? Să ia aşa plasă? Apropo, a observat cineva că, după propriile „confesiuni”, la Săndruţa, vizita sa în SUA (fie ea şi de vacanţă, majoritatea zilelor), dincolo de prezenţa alături de alţii în panelul unde a fost invitat de un think-tank de acolo, pe tema relaţiei SUA-UE, nu a însemnat nici o întâlnire privată, măcar cu un senator de Arizona sau Arkansas? Vorbim de preşedintele Senatului unei ţări membre NATO şi UE! Chiar credeţi că băiatul acesta poate fi preşedinte în România? Wow! Dar, despre unele mărturisiri, mai ales ale lui Ponta, din aceeaşi emisiune halucinantă, într-o postare, în curând.

      • Cel mai probabil Crin a fost impins de Ponta sa mearga la Cotroceni si sa se expuna la o discutie umilitoare ca sa il salveze pe Victoras. Dupa ce a acceptat fara sa clipeasca si sa gandeasca intermiatul de 45 de zile Ponta ( cineva mai intelligent) s-a prins ca e inca o capcana de-a lui Basescu. Pentra ca vedeti dvs, “raspunderea politica” cu care se adoarme Ponta inseamna fix penitenciar (cum ii place lui) daca cineva are memorie si cuvantul Babiuc ii spune ceva. Nu, babiuc nu e o pasare sau o specie de rozatoare ci un nume de fost ministru cu raspundere politica care a semnat ca primarul (dar nu ca primarul la care ne gandim noi) si a fost un pic condamnat la jail. Deci primul ministru din acea vreme nu a luat ani dar ministrul apararii a luat pe “privatizarea” aia cu terenuri.
        De acum Ponta o sa se uite toata viata in spate sa vada daca nu cumva un procuror, intamplator numit de Morar, nu-i face un mic dosar de puscariabil.
        Din pacate pentru Crin el este prizonierul psd-ilor. Fara psdei Crin nu are iesire in afara si suficiente autobuze pline la alegeri.
        Dar de ce sa avem iar presedinte un profesor slab ca noua romanilor ne plac astia tari din neamuri de generali secu. Hopa chiar stiu un “independent” which fits the profile…
        Inceput de Ba’secu , terminati de …..

  13. Felicitari pentru raspunsuri. As avea cateva intrebari privind costul diplomatiei:
    -Pe seama carei or caror tari se poate pune costul relatiei Rusia-UE? Mai precis, in vremea lui Boris Eltan, Rusia a fost mult mai pro-occidentala decat pe vremea lui Putin. Un exemplu sunt masurile economice. Practic crearea oligarhilor ar putea fii asemanatoare cu crearea corporatiilor SUA. Fata de UE, SUA are mult mai multe corporatii. Apoi e politica nationalista a lui Viktor din Ungaria. Dupa ce iei banii de la FMI, Banca Mondiala si faci autostrazi in tara, apoi impozitezi capitalul strain creand tensiuni diplomatice. Mai era un pic si putea face ca Argentina. Costul diplomatic al esecului cu Rusia il platim cu totii. Oare Ungaria plateste acum un cost diplomatic?

    E tare ciudat ca in vremea lui Boris Eltan nu s-a dorit includerea Rusiei in NATO, in conditiile in care Romania are inghetate relatiile cu Rusia acum. Nu stiu de ce liderii europeni nu s-au aliat cu Rusia si mai mult privesc relatia Rusia-UE asemena relatiei China-UE , cu urmatoarea exceptie: gazul rusesc.
    -intrebarea de fond este: interesul national poate induce costuri diplomatice?
    Fiindca masurile luate de Ungaria lui Viktor, Argentina cand a intrat in faliment etc.
    au fost masuri de interes national.

    • Domnul Ion, cam amestecaţi lucrurile! Mai întâi, aş putea să scriu o carte despre cum relaţia Washington-Moscova este infinit mai puternică sub Putin, decât pe vremea lui Elţân. Cât este de Rusia pro-occidentală este un capitol şi mai spectaculos, în acelaşi sens. V-aş povesti, de pildă, despre un lucru incredibil, pe care Putin l-a făcut faţă de America, imediat după teribilul 11 septembrie. Un lucru de neimaginat că Rusia l-ar fi putut face vreodată. Ceva pentru care America va fi veşnic recunoscătoare! NU am timp. Aşa că luaţi de aici! Un băiat, un senator “obscur”, pe nume Joseph Biden, spunea prin 2002, despre un oarecare preşedinte Putin: “the relationship between the United States and Russia is better than it was before enlargement, and it is as good as it has been since the last czar was in control in Russia. We have a leader in Russia now, who, for his own reasons–and I am not offering him as a Jeffersonian Democrat–is leading his nation to an open democracy. I suggest that not since Peter the Great has any Russian leader looked as far west as this man has and cast his lot with the West as much as he has.” (http://capitolwords.org/date/2002/05/16/S4472_gerald-bh-solomon-freedom-consolidation-act-of-200/).

      Pst! Alo! Domnul Ion? Sunteţi acolo? “I suggest that not since Peter the Great has any Russian leader looked as far west as this man has and cast his lot with the West as much as he has”. Putin comparat cu Petru cel Mare! Mai ştiţi pe cineva, în Calea Lactee, care a făcut această comparaţie? Dar, cine e Joe Biden ăsta? O fi cumva arhitectul politicii externe a actualei administraţii de la Washington, inclusiv al relaţiei cu Rusia? O fi vice-preşedintele celei mai mari puteri a lumii? O fi preşedintele Senatului Statelor Unite ale Americii? Despre Elţân vă povestesc altă dată! Putin rules! Case closed!

      Povestea lui Orban Viktor şi tribulaţiile sale în relaţiile cu instituţiile financiare mondiale este diferită şi complexă în sine! Orban a avut un proiect politic intern, care era menit a elimina stânga de la o viitoare putere politică în Ungaria! De aici, transformările nedemocratice ale constituţiei, cu abuzuri legislative împotriva libertăţii media! Asta s-a cuplat cu o situaţie economică precară, ce a dus la noi măsuri anti-democratice, inclusiv la tendinţa instituţională în încercarea de control asupra Băncii Centrale. Chiar dacă a dat înapoi, Orban a rezistat pe anumite aliniamente politice, care menţin constituţia aşa cum a modificat-o el. Reacţiile UE au existat, mai ales în Parlamentul European şi, mai slab, la nivelul Comisiei Europene! Consiliul nu a luat măsuri, însă! Consiliul European a fost inert! Ungaria este o ţară care, spre deosebire de România, se bucură de alt statut în structurile comunitare!

      În ceea ce priveşte includerea Rusiei în NATO, niciodată nu s-a pus această problemă la Washington sau la Moscova, în cercurile administraţiei politice. Este imposibil şi aşa ceva nu va exista niciodată, atâta vreme cât articolul V din Tratatul de la Washington, care guvernează Alianţa Nord-Atlantică, va avea formularea actuală. Intrarea Rusiei în NATO ar însemna desfiinţarea organizaţiei, ceea ce nu vrea nicio ţară europeană şi nici SUA.

      Referitor la “măsurile de interes naţional” de care îmi scrieţi, acestea sunt decise, întotdeauna, de autorităţile statului. Nu există o paradigmă imuabilă a acestor măsuri, iar “naţional” este ceea ce salvează naţia, la un moment dat! Că este prin ajutor extern sau prin mijloace interne, tot “măsură naţională” se numeşte şi este decisă de guvern!

      Argentina a eşuat în relaţia cu Fondul aplicând măsuri de interes naţional! A ieşit din relaţia cu Fondul tot aplicând măsuri de interes naţional! Orban Victor a invocat interesul naţional când a rupt relaţia cu Fondul, ca şi atunci când a revenit la o relaţie cu el! A dărâmat democraţia în Ungaria invocând tot măsuri de interes naţional! Aşa că vă recomand, domnule Ion, mai multă coerenţă şi acurateţe în formularea întrebărilor! Oricum, baza documentară de la care plecaţi (vezi comparaţia Elţân-Putin) nu e tocmai solidă!

      • Multumesc pentru raspuns. Daca se poate, referitor la:

        “Ungaria este o ţară care, spre deosebire de România, se bucură de alt statut în structurile comunitare!”

        De o schimbare de statut am avut parte cand Adrian Severin si-a primit (restituit) biroul inapoi? Se poate vorbi de un esec al diplomatiei romanesti fiindca nu i-a luat apararea ?
        E un pic ciudat, pentru ca se pare ca altii beneficiaza mai mult in UE in functie de relatiile care le au si nu neaparat din punct de vedere al contributiilor care le pot aduce. Ideea este ca Ungaria a benficiat datorita statutului special care il are de mai multe avantaje, iar Romania dupa ce a fost aratata la televizor ca Adrian Severin nu isi dadea demisia si lumea il ocolea, sa vada dupa un timp ca el isi primeste biroul inapoi. Recunosc, nu ma pricep la diplomatie, dar asa cum diplomat ti se trage observatia ca ai coruptia in tara mare, etc. de ce nu si-au cerut scuze oficial cand l-au judecat nedrept? Daca se pot cere.

        • Domnul Vodă, încep prin a vă scrie că nu am dat drumul ultimelor două comentarii pe care mi le-aţi trimis şi în care emiteaţi îndoieli cu privire la faptul aş răspunde la anumite întrebări, din motive numai de dumneavoastră ştiute. Aşa cum v-am mai spus, acesta este un blog personal, cu o anumită ţinută. Insinuările stupide, aluziile fără acoperire, acuzele fără argumente nu au ce căuta pe blog-ul meu! Există site-uri unde puteţi încerca mai eficient această abordare. Efortul meu de a răspunde tuturor celor care îmi pun decent întrebări sau exprimă puncte de vedere, chiar şi în dezacord cu mine, este maxim. Nu înţelegeţi asta, vă urez succes în viaţă! Este ultimul meu avertisment şi, credeţi-mă, puteţi trăi foarte bine şi fără blog-ul lui Stan, am să vă ajut să descoperiţi asta!

          Acum, referitor la întrebarea pe care mi-aţi pus-o. Nu voi insista prea mult în răspuns, mai ales că sunt 99,99% şanse ca această colaborare să se încheie aici. Aşadar, începând cu epoca modernă, în care războaiele se poartă cu armate sofisticat dotate tehnic şi cu efective înalt specializate, starea de beligeranţă presupune activarea potenţialului de luptă al acestor armate! Adică, acţiunea militară nu poate avea loc fără un proces elaborat de activare a maşinăriei militare. În termeni tehnici, asta înseamnă mobilizarea totală sau parţială a armatei! Mobilizarea lua ceva timp (săptămâni bune) în 1914, şi foarte puţin timp (posibil minute, pentru armele strategice, sateliţi şi ore pentru diversele efective) în anii 2000.

          Frust, “mobilizare” înseamnă stabilirea efectivelor, constituirea lor în mari unităţi, finalizarea practică şi decizională a etapelor de desfăşurare a efectivelor şi operaţiunilor, dotarea cu muniţie de război, logistică, aprovizionare, transport şi sistem informativ, în aşa fel încât armata să poată acţiona, conform unui plan minuţios stabilit, adesea, cu mulţi ani înainte de momentul mobilizării. Mobilizarea unei armate la frontiera cu alt stat poate fi percepută ca un act de agresiune, dacă cele două state sunt inamice. Chiar dacă sunt prietene, când mobilizează una, cealaltă este nevoită să facă la fel, căci nu îşi poate permite să fie descoperită (cu armata neoperaţională) la izbucnirea vreunui război în apropierea sa, chiar dacă războiul nu o vizează.

          Aşa s-a ajuns la operaţiunile militare din Primul Război Mondial, când Rusia a mobilizat, ca urmare a atacului austro-ungar asupra Serbiei, obligând Germania să mobilizeze, după şi ca urmare a mobilizării ruse! Numai că mobilizarea Germaniei, deşi ar fi trebuit să facă faţă Rusiei şi să ducă trupele germane exclusiv spre Est, nu se putea realiza decât prin ocuparea Belgiei şi poziţionarea strategică faţă de Franţa, adică în Vest! Aşa era planul! Oricare ar fi fost inamicul Germaniei, un eventual război cu acesta, trebuia să se desfăşoare plecând de la anihilarea Franţei! Urmarea? Franţa mobilizează, dar şi Marea Britanie, aliatul Franţei! Războiul european era acolo!

          Ce se întâmplă astăzi? Dacă se produce un atac asupra Americii, la 11 septembrie (ceea ce s-a întâmplat), iar America nu ştie, în prima fază, ce s-a întâmplat (adică ce a fost în spatele actelor teroriste), America îşi va activa sistemul defensiv, adică va mobiliza pentru a se apăra în faţa unui potenţial atac de amploare! Sateliţii strategici se vor poziţiona asupra ţintelor de pe întregul glob, de unde ar putea să apară vreo ameninţare la adresa SUA, submarinele strategice de sub calota polară vor activa sistemele de atac, escadrilele strategice vor primi coordonatele pentru lovire world wide, trupele de uscat şi de marines vor accesa proiecţia strategică şi se vor desfăşura conform planului, forţele aero-navale vor avea condiţia de alertă corespunzătore! Aşa s-a întâmplat! Toate marile puteri ale lumii, îndată ce America şi-a activat Defense Condition au fost obligate să facă la fel, mai ales Rusia şi China, cele mai mari puteri militare, posibil ţinte, pentru sistemul american! Dar, Franţa, Regatul Unit şi celelalte puteri militare ale lumii au procedat la fel!

          Ei bine, pentru prima oară în istoria planetei, Rusia a făcut un gest fără echivalent faţă de SUA! Numai un mare conducător, mai puternic, pe plan intern, decât era pe vremuri ţarul sau dictatorul sovietic, putea să facă un asemenea gest, fără a fi răsturnat de la putere imediat! Pe conducător îl chema Putin!

          Pe 21 octombrie 2001, preşedintele SUA, George W. Bush a ţinut o conferinţă de presă alături de preşedintele Vladimir Putin, în China, la Shanghai, în marginea întâlnirilor APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Bush s-a referit la momentele imediat următoare atacului terorist de la 11 septembrie! Dialogul dintre Bush şi reporterul căruia îi răspunde este fabulos şi releva o situaţie incredibilă. Acest dialog nu a fost procesat nici până astăzi de serviciile speciale româneşti sau de Ministerul de Externe român, de unde şi înţelegerea precară pe care a dat-o preşedintele Băsescu relaţiei ruso-americană! Înclin să cred că nimeni, niciodată, nu le-a povestit că un asemenea dialog a avut loc! Redarea lui încheie această postare, nu mai e cazul să fac nicio remarcă:

          Q: have a question to the American President. Recently you talked much that U.S.-Russia relations gained a new strategic nature. And you even called Vladimir Putin your friend. Could you give specific examples of the changes in political, military and especially economic sphere?

          PRESIDENT BUSH: Well, I think the first sign of our new relationship is that he knows I don’t view Russia as an enemy, that we’re not a threat to Russia. And I know that he’s not going to threaten the United States. That’s a different attitude from the old days. The old days we used to distrust each other. The old days, the discussions were not very frank and candid. They were probably bureaucratic in nature. And we have a very frank and open relationship, because we’re not a threat. As a matter of fact, we’re looking for ways to form alliances and to find common ground. We actively seek ways to fight terrorism. Vladimir Putin was the first person to call — that’s what a friend does, calls in a time of need, and he called. It’s clear to me that he understands that we’re developing a new relationship. After all, in the old days, had an American President put their troops on alert, Russia would have responded. And then America would have upped the ante. And then Russia would have upped the ante and we would have had two issues on our hands — one, a terrorist attack on America, plus a military standoff. Instead, his first reaction was to stand down, so as not to create any confusion, any doubt, so that the United States could stay focused on the terrorist attack. To me, that signals a brand new attitude, a different point of view — someone who doesn’t fear America, but someone who wants to find ways to work with America. And so it’s an attitude change, for starters.

  14. Tot referitor la vizita lui Traian Basescu in Republica Moldova, ce parere aveti despre declaratia acestuia de a cere, “poate”, cetatenia moldoveneasca, dupa terminarea mandatului de presedinte? E pur si simplu un gest populist? De ce atata curtoazie la adresa moldovenilor? Apoi, s-a speculat in presa ca e posibil sa solicite cetatenia pentru a primi o functie de conducere in Republica Moldova. E o elucubratie sau chiar ar putea merge atat de departe…?

    • Doamna Andreea, aţi pus o întrebare, care este, probabil, pe buzele a mii de români, după această formulare stupidă şi jignitoarea la adresa poporului român şi a României! Nicio grijă, românii nu şi-au dat seama! Presa de Dâmboviţa relatează degajată şi fără apăsări despre această tâmpenie fără margini!

      Ca să vă răspund la întrebare, vă invit să răsfoim, împreună, Constituţia Statelor Unite! Veţi vedea, e util! De pildă, în articolul 2, secţiunea 1, se fac precizări, printre multe altele, cu privire la “compensation”, adică remuneraţia preşedintelui Statelor Unite, pentru serviciile pe care le aduce ţării! Şi se spune acolo că această “compensation” nu poate să crească sau să scadă în timpul mandatului preşedintelui! Foarte logic! La noi se poate şi să crească şi să scadă! Nu vă explic de ce nu se poate la ei şi se poate la noi! Şi mai zice ceva acolo! Că nu poate primi nicio indemnizaţie sau remuneraţie, în mandatul de preşedinte, de la statul american sau statele constitutive ale Federaţiei Americane, alta decât cea primită în acea calitate, în care a fost ales de poporul american! (The President shall, at stated times, receive for his services, a compensation, which shall neither be increased nor diminished during the period for which he shall have been elected, and he shall not receive within that period any other emolument from the United States, or any of them.)

      La prima vedere, o să-mi spuneţi: So what? Ce are coada vacii cu ştampila primăriei? Corect! Hai să vedem! Ce vrea să spună pasajul cu pricina din Constituţia SUA? Că, în momentul în care poporul american ţi-a făcut onoarea de a te alege în cea mai înaltă demnitate în stat, nimic în lume, cer şi univers, nu poate egala, prin semnificaţie, încrederea şi voinţă naţiunii americane de a te considera reprezentantul ei! Dincolo de dreapta “compensaţie”, pentru serviciile tale, pe care ţi-o acordă naţiunea americană, este sub demnitatea ta, de preşedinte al SUA, să mai primeşti vreo remuneraţie pentru alt serviciu decât cel în slujba ţării tale! Nu vei avea afaceri şi nu vei preda la Universitate pentru bani! Singura ta remuneraţie este cea primită pentru reprezentarea naţiunii americane, în funcţia de demnitate pe care ţi-a dat-o poporul! La fel este şi pentru membrii Congresului.

      Inutil să vă spun că preşedintele României poate lua bani, dacă predă cursuri la Universitate, ca şi orice parlamentar român! De ce vă scriu toate astea? Ca să înţelegeţi o chestiune de mentalitate extrem de simplă, prin comparaţie cu America! A fi preşedinte în SUA, a avea încrederea naţiunii americane pentru o astfel de poziţie înaltă în stat, depăşeşte orice condiţionare de afiliere la un univers de discurs, oricare ar fi acela, altul decât reprezentarea naţiunii americane. Eşti preşedintele SUA, ca cetăţean al Americii! Serveşti America! Nu poţi să mai ai nicio altă dimensiune socială!

      Dar, ce se întâmplă după ce nu vei mai fi preşedinte? Vei dori cetăţenia altei ţări, după ce ai fost cel mai înalt reprezentant al Americii, prin graţia naţiunii Americane şi a lui Dumnezeu? Niciodată! Respectul şi angajamentul faţă de onoarea ce ţi s-a făcut pentru a reprezentă ţara ta, nu vor fi trădate niciodată! Cu acest respect şi cu acest angajament un preşedinte moare! De aceea, niciodată, nu veţi auzi un preşedinte în funcţie, în SUA, anunţând că va cere cetăţenia altei ţări, după ce nu va mai fi preşedinte! Niciun preşedinte german, francez, italian sau pakistanez! Pentru că cea mai înaltă funcţie în stat presupune respect faţă de ţara care şi-a încredinţat soarta în mâinile tale! Numai un om fără Dumnezeu şi fără respect pentru ţara care l-a făcut preşedinte poate emite asemenea blasfemii la adresa poporului său!

      Dar, atenţie! Uitaţi-vă la presa din România! Vi se pare că a observat ceva în neregulă? Uitaţi-vă la români! Vi se pare că îl urăsc pe Băsescu pentru asta? Sigur, ura lor totală există, dar cu altă motivaţie! Uitaţi-vă, în general, la noi, ţară cu steag tricolor de 15 mile marine, pus cu evlavie în Guinness book ca record mondial şi unde preşedintele anunţă că, la sfârşit de mandat, va cere cetăţenia altei ţări! Cică tot românească, aşa ca să se justifice patriotard şi penibil! Doamna Andreea, mergeţi cu încredere în altă ţară şi trăiţi acolo, dacă sunteţi tânără şi vă respectaţi! Pe aici e greu cu poporul român şi “patriotismul” măsurat în kilometri de steag şi un preşedinte cu nouă cetăţenie la sfârşit de mandat! Cheers!

  15. doua intrebari am:

    1. care sunt costurile concrete ale esecului celor doua obiective – integrarea Moldovei in UE si includerea in formatul negocierilor privind solutionarea conflictului transnistrean? evident, nu ma refer la costurile materiale. raspunsul „costul il reprezinta esecul diplomatiei romanesti” nu ma satisface, nu ii vad reprezentarea.
    2. nu cumva conflictul transnistrean nu va fi solutionat atat cat timp puterea de la Kremlin nu va dori acest lucru? iar daca asta e asa, atunci ce sens ar mai avea negocierile si cum ar putea fi convinsa Rusia sa solutioneze conflictul?

    multumesc!

    • Domnul Ionuţ, pe scurt, va pot da un flavour din dimensiunea “costului” diplomatic, ce poate antrena consecinţe niciodată calculabile! Asta, fiindcă ele derivă din evenimente pe care nu le puteţi “palpa”, aşa cum “palpaţi” o criză economică! De pildă, dacă vă veţi întreba care sunt consecinţele crizei economice, vă puteţi răspunde singur, fiindcă băgaţi mâna în buzunar şi descoperiţi mai puţini bani. Mergeţi în magazin şi vedeţi preţuri mai mari! Mergeţi la serviciu şi aflaţi că, într-o lună de zile, nu îl mai aveţi! Astea sunt consecinţe “palpabile” şi bine circumscrise!

      În diplomaţie, o eroare sau un pas greşit, pot avea consecinţe incalculabile! Sunt enorm de multe cazurile (cam 190%) când nici nu veţi afla care este acea eroare sau veţi afla şi nu vă va impresiona cu nimic! O vorbă spusă aiurea unui lider politic al unei ţări, de către un lider din altă ţară, într-un context diplomatic confidenţial (adică, nu vom şti niciodată ce s-a întâmplat) poate antrena consecinţe teribile pentru tara liderului “defect”. De la retragerea investiţiilor unor mari operatori economici, până la scurtcircuitarea canalelor de credit sau susţinere în foruri internaţionale, de care ţine independenţa ţării cu lider “defect”!

      Aşadar, afirmaţia dumneavoastră, care mă citează şi anume “răspunsul ‘costul îl reprezintă eşecul diplomaţiei româneşti’ nu mă satisface, nu îi văd reprezentarea”, nu face decât să arate că încercaţi să vizualizaţi eşecurile diplomatice cu ochii omului care are o pregătire precară referitor la diplomaţie! Cam 100% din populaţia României este în această situaţie, inclusiv majoritatea diplomaţilor români din MAE! E OK! Şi eu am avut această pregătire precară înainte să lucrez în diplomaţie! Aşa că vă răspund la întrebare, fără prea mare speranţă că “veţi vedea reprezentarea”!

      1. a. Dacă vorbim de susţinerea României pentru Moldova, în sensul integrării în UE, Băsescu a făcut demersuri, în acest sens, care, generic, au fost contraproductive pentru Moldova! Au fost atât de stupid proiectate, încât au fost folosite de separatiştii de la Tiraspol pentru a prezenta rusofonilor din Transnistria aderarea la UE ca un atac la adresa identităţii lor şi un pas spre unirea cu România. Nu intru în detalii aici, fiindcă ar fi prea mult de povestit, şi tema e prea “gingaşă” diplomatic, le-am putea da idei suplimentare băieţilor de la Tiraspol, ceea ce, fără supărare, nu e departamentul meu! Aşa că punem accentul pe b.

      b. Demersurile lui Băsescu au fost atât de stupide, încât au inclus o politică de acordare a cetăţeniei româneşti pentru cetăţenii moldoveni, ce ar fi avut menirea să “fluidizeze”, în timp, aderarea Moldovei la UE! Iată, aşadar, unul din mijloacele folosite de Băsescu şi nu numai de el! Politica băsistă a statului român de acordare a cetăţeniei româneşti, în ritm susţinut şi rapid, cetăţenilor moldoveni, a alertat statele importante din UE, care s-au temut că primirea României în spaţiul Schengen va antrena o invazie de moldoveni prin livrarea cetăţeniei româneşti către aceştia. Liderii europeni au văzut aici consecinţe grave în materie de export de delincvenţă, crimă organizată şi terorism pe teritoriul Schengen.

      România este şi acum la poarta Schengen! Atenţie, niciun lider european nu ţi-ar spune asta de la obraz, ţie, România: “Prietene, nu intri în Schengen, pentru că vei duce cu tine şi un milion de moldoveni pe care noi nu-i vrem!” Nu se face diplomatic, căci respecţi independenţa politică a statului român! Ei bine, europenii au fost atât de exasperaţi de politicianismul ieftin-electoral şi populist al lui Băsescu, încât Sarkozy i-a spus-o de la obraz! Adică, Franţa ne-a umilit public, pe noi, România!

      Iată ce spune Băsescu, pe 28 aprilie 2010: “Mă uitam pe ce se întâmplă – pentru că este un lucru pe care îl urmăresc cu mare atenţie -, mă uitam pe ce se întâmplă la Ministerul Justiţiei în evoluţia de la modificarea Legii şi luna trecută s-a ajuns la acordarea a 5.300 de cetăţenii. Aparatul nou pus în funcţiune nu este încă suficient de eficient pentru că obiectivul nostru este să satisfacem 10.000 de cereri pe lună. Şi vă asigur că, până la sfârşitul anului, vom ajunge la aceste cifre pentru că avem toate resursele să o facem ”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12066&_PRID=ag).

      Aceste cuvinte sunt spuse după ce The Economist, din 10 decembrie 2009, arătase: “But his interventions in neighbouring Moldova, an ex-Soviet republic that some see as a lost Romanian province, have been counterproductive. Mr Basescu backed the issuing of Romanian passports to Moldovans (just the sort of thing Russia does in its former empire). That brought him some 90 % of the votes cast there (a handy 8,000). But his near-irredentist stance dismays those who want to stabilise Moldova, not undermine it”. (http://www.economist.com/world/europe/displayStory.cfm?story_id=15066014&source=hptextfeature).

      Iată ce spunea Preşedinţia UE, aşa cum era precizat în euobserver.com, din 17 aprilie 2009: “(…) the Czech EU presidency publicly rebuked Bucharest after a meeting between Czech EU minister Alexandr Vondra and Romanian foreign minister Cristian Diaconescu, in a sign of rising tension within the bloc. ‘I told my Romanian colleague about our serious concerns of the possible risks arising from adopting simplified procedures for Romanian citizenship’, Mr Vondra said.” (http://euobserver.com/9/27955).

      Ce-i spune preşedintele Franţei, Sarkozy lui Băsescu, pe 20 noiembrie 2010 (nu direct, ci într-o conferinţă de presă, în care ne desfiinţează: “Cela veut donc dire que leur problème frontalier doit être a priori, et avant leur entrée dans Schengen, réglé. Est-ce que je me fais comprendre ? Si ce problème de frontières n’est pas réglé avant qu’ils rentrent dans Schengen, le problème par exemple des Roumains et des Moldaves devient un problème de tous les pays de Schengen et pas simplement de nos amis Roumains.” (http://www.ambafrance-ca.org/IMG/pdf/president-10064_Lisbonne2010.pdf).

      Şi continuă: “(…) je suis un petit peu les déclarations des uns et des autres et j’ai noté l’enthousiasme des autorités roumaines pour dire : « au fond, il n’y a quasiment pas de frontière entre la Moldavie et la Roumanie », puisque même, il y a un acte très généreux – et c’est très bien de la part des Roumains – pour donner la nationalité roumaine aux Moldaves. Mais j’ai cru comprendre que les Moldaves n’étaient pas encore membres de l’Union européenne.” (http://www.ambafrance-ca.org/IMG/pdf/president-10064_Lisbonne2010.pdf).

      Şi încă: “Ils veulent garder les frontières de l’Union européenne, pourquoi pas ? Ils ont toutes les qualités pour le faire. Encore faut-il que leur frontière soit stabilisée et nous, nous demandons, avant qu’ils rentrent dans Schengen, que leur frontière soit stabilisée pour savoir quelles sont les frontières que l’on a à garder. Il me semble que c’est raisonnable.” (http://www.ambafrance-ca.org/IMG/pdf/president-10064_Lisbonne2010.pdf).

      Să vă traduc mesajul lui Sarkozy (sigur, nu traducerea textelor de mai sus, din franceză în română, ci traducerea semnificaţiei mesajului, altminteri extrem de dur): “Moldova? Nu ne interesează în UE! Vă interesează pe voi, românii? OK! Voi aţi întrat în UE, că am vrut eu! Eu nu v-am luat cu moldoveni cu tot, cum vreţi voi, acum! Adică, vreţi să băgaţi Moldova în UE, eu nu vreau şi voi ce v-aţi gândit? Hai să-i facem cetăţeni europeni pe toţi moldovenii, livrându-le cetăţenie română! Adică, dacă nu putem băga Moldova în UE, băgăm populaţia din Moldova acolo şi, apoi, inevitabil, şi păşunea! Mă, băieţi, voi credeţi că s-a întâlnit hoţu’ cu prostu’? Ia, staţi voi acolo, cu moldovenii voştri cu tot, la porţile Schengen, până vă spun eu să intraţi! Hai, pa!”

      Domnul Andrei, vi se pare asta un „cost” suficient de mare pentru România? Prostia vi se pare că are costuri cuantificabile în relaţiile internaţionale? Pe care le suferiţi dumneavoastră eu şi alţii ca noi, doar pentru că ne-am ales conducătorii pe care îi merităm? Să pozezi în prost, ca ţară, până acolo încât o ţară ca Franţa să fie nevoită să părăsească liniile diplomatice şi să-ţi spună în clar că eşti prost? Ba, mai mult, să te ţină la uşa Europei? Sper că nu îmi veţi da vreo replică, în care să-mi explicaţi dumneavoastră mie de ce nu intrăm în Schengen! Şi aşa fac un efort mare să traduc, pentru dumneavoastră, ce este aia eşec diplomatic, în costuri!

      c. Vă imaginaţi ce înseamnă pentru România să militezi pentru integrarea în UE a unei ţări, pe care marile puteri europene nu o vor acolo, dar pe care tu ţi-ai propus să le-o vâri pe gât într-un mandat de preşedinte? Cum o duci acolo? Cu trupele ruseşti din Transnistria cu tot? Poate te gândeşti un pic înainte la o strategie în acest sens, la ceva “palpabil” care să se întindă într-un orizont de timp adecvat! Cum? Aşa, hodoronc-tronc? În mandatul meu intră! Uite că nu intră!

      By the way, dar pe moldoveni i-ai întrebat? Societatea moldovenească este împărţită cu privire la aderarea la UE! Îi duci tu, acolo, fără să fii sigur că populaţia va spune DA? Ţi-a spus ţie Chirtoacă şi Leancă? Sigur că îi vei sprijini, dar numai dacă VOR şi dacă POT! Cum adică? Îi bag eu în UE? Ştiaţi că Băsescu, la începutul mandatelor, milita inclusiv pentru integrarea Moldovei în NATO? În condiţiile în care Constituţia Moldovei interzicea asta? Ştiţi de ce interzicea? De-aia! Că, altfel, scria Rusia pe ea! Politica românească faţă de Moldova, în aşa-zisul proiect european, i-a alienat pe partenerii occidentali ai României şi a oferit cel mai puternic suport pentru acţiunile separatiştilor de la Tiraspol! Vi se par astea suficiente “costuri” pentru eşecul nostru diplomatic? Au revoir!

      2. Rusia îşi protejează cetăţenii! Evident, şi interesele strategice! Dar, până la interesele strategice, imensa majoritatea a rusofonilor din Transnistria sunt cetăţeni ruşi! Rusia, totuşi, nu recunoaşte entitatea statală transnistreană. Asta îţi arată că poţi negocia cu Rusia. Este evident că negocierea trebuie să vizeze un statut special pentru această zonă, care poate merge până la federalizare, se va vedea din negocieri! E singura soluţie! “Patrioţii” de tip Băsescu vor ţipa ca din gură de şarpe că e inacceptabil! Aceiaşi “patrioţi”, care sunt gata şi mâine să alipească Moldova la România, fără Transnistria! Sau credeţi că vor Moldova în România, cu trupe ruseşti cu tot! Că, parcă plecaseră prin 1958 de la noi!

      Prietene Ionuţ, dacă vreţi coerenţă şi nivel diplomatic, pentru a evita eşecul, ale cărui costuri nu le veţi înţelege niciodată, dacă nu voi fi eu acolo să vi le explic, mizaţi pe diplomaţia rusă şi pe negocieri! Nu pe diplomaţia română! Nu pe Băsescu cel iubit la Chişinău de de-alde Chirtoacă şi alţi penibili! Şi nu vă aşteptaţi să vedeţi Moldova în UE în timpul vieţii dumneavoastră! În niciun caz, prin “tactici” de tip Băsescu! Am fi putut să-i apărăm pe moldoveni de război şi de separatism (cel puţin, am fi putut încerca înţelept şi profesionist, diplomatic), nu să întărim puterea Tiraspolului prin politici populist-cretinoide, aducătoare de voturi pe ambele maluri ale Prutului pentru unul ca Băsescu! Asta spune The Economist! Am fi putut să-i ducem în Europa ca parteneri egali, nu ca fraţi mai mici, care trebuie ţinuţi de mână, fără fantasmagorii compromiţătoare şi pentru noi şi pentru ei! Faptul că nu am reuşit şi ne facem constant de râs vi se pare un cost “palpabil” pentru eşec? Au revoir, again!

      • raspunsul dumneavoastra este destul de lamuritor. apreciez efortul dumneavoastra de a cauta prin arhive si de a-mi oferi mie (si celorlalti interesati) informatille necesare si va multumesc pentru asta.

      • dar as mai avea o intrebare. e corect daca afirm ca atat timp cat va exista o autoritatea transnistreana distincta sau paralela cu cea de la chisinau, iar aceasta autoritate nu va fi de acord cu aderarea moldovei la UE, atunci moldova nu va adera la UE? presupunand ca cetatenii republicii moldova vor dori sa adere.

        • Nicio autoritate separatistă ilegală nu poate împiedica formal aderarea Moldovei la UE! Însă, poate fi un obstacol foarte puternic, mai ales din cauza prezenţei militare ruseşti în zonă! Problema e că Moldova nu poate adera la UE dintr-un milion de alte motive! Separatismul, ca atare, nu împiedică formal aderarea, dacă există voinţă politică în UE şi Moldova suverană! Cazul de exemplificare este Cipru, care a intrat în UE fără Republica Ciprului de Nord, auto-proclamată, ca atare, de către ciprioţii turci!

        • După părerea mea, la acest moment, există şanse mult mai mari ca Moldova să nu intre în UE, decât să între în UE! Punct! Putem discuta din nou după 10 ani, deşi viziunea mea cu privire la aderarea Moldovei la spaţiul comunitar împinge deadline-ul dincolo de orizontul vieţii noastre biologice! Dar, eu pot greşi, nu-i aşa? Până vor trece cei 10 ani, orice structura euro-asiatică ce include ţări din fosta URSS, sub egida Rusiei, este o opţiune mult mai uşor de fructificat pentru Moldova! Mai ales că, economic (exporturi moldovene esenţiale şi resursă energetică din Rusia) şi politic (cazul Transnistria), Moldova este sub constrângeri absolute din partea Moscovei, iar o bună parte a populaţiei Republicii Moldova înclină spre formule asociative legate de Rusia! Fără să iau în considerare că, în ciuda mirajului occidental, mulţi moldoveni s-au orientat, pragmatic, spre piaţa muncii din Rusia, pentru a scăpa de sărăcia din ţară! Apropo, cam toţi moldovenii vorbesc ruseşte, din considerente istorice şi culturale! În orice caz, enorm mai mulţi decât cei care vorbesc franceza, germana sau engleza! Asta ajută la integrarea în UE sau la asocierea cu Rusia? Întrebare retorică, evident!

          • Si Serbia are o politica pro Rusia si va intra in UE . Desigur nu este o fosta republica sovietica.

          • Nu, zău! Depinde Serbia de Rusia în proporţia în care depinde economic Moldova de Rusia? Poate, cumva, de gazul care va veni la ei prin South Stream? Are Serbia trupe ruseşti pe teritoriul ei? A fost vreodată, în timpul URSS, Serbia/Iugoslavia punct strategic pentru forţele sovietice în Europa, în războiul rece? Slavi fiind, sunt sârbii vorbitori de limbă rusă în proporţia în care sunt moldovenii? Sunt mai mulţi vorbitori de limbă rusă, în Serbia, decât vorbitori de germană? Sunt sute de mii de sârbi la muncă în Rusia sau au fost vreodată, în zbuciumata lor istorie? Sârbii munceau în Germania de Vest, încă din vremea când românii nici nu îndrăzneau să spere că vor ajunge până la Burgas, să vadă semaforul! Îşi exportă sârbii toată producţia de vin în Rusia (care vin sârbesc?) în aşa fel încât, în momentul când ruşii spun „niet” exportului, economia sârbă se prăbuşeşte instantaneu, ca în Moldova? Se stinge tot în Serbia, când ruşii opresc robinetul de gaze, cum se întâmplă în Moldova? Mai vreţi vreo sută de întrebări din astea? Apropo, aveţi idee când intră Serbia în UE? Vorbim tot după 10 ani!

  16. 1.Politicienii romani ignora cu desavarsire problema Transnistriei, e doar happy merge cu Republica Moldova. Credeti ca o fac constient sau din ignoranta?
    2. In ultima vreme mi se pare ca justitia a inceput ‘reforma’ cu PNL, nimic despre fosta guvernare, UNPR.
    3.De ce PNL l-a numit pe Silaghi, un individ chiar mai antipatic decat Fenechiu, deja cu niste acuzatii de la ANI(nu am inteles daca a primit un cerc in alb definitiv si irevocabil de la o instanta).
    4.Pe site-ul guvernului http://www.gov.ro/declara-and-355-ii-de-avere-and-351-i-interese__c11l1p1.html nu am gasit declaratia de avere a lui Ponta(e acelasi link la toate declaratiile). De unde are Ponta bani(ca sa-si plateasca pe facebook reclama la maretul plan de 10 mil de investitii)

    • 1. Politicienii români de vârf nu au capacitatea de a gestiona o problemă de complexitatea relaţiei România-Moldova! Sunt inculţi, politic analfabeţi şi insensibili la cauza naţională dincolo de obişnuita “zdrăngăneală” patriotardă, întreţinută de media din România şi specifică unor caractere penibile, cele pe care românii le trimit, de regulă, să îi conducă.
      2. NU justiţia, ci sistemul politic subordonat intereselor de tip FSN, cu reprezentare la vârf Băsescu-Ponta! Fenechiu are mari şanse să rămână vinovat şi după epuizarea căilor de atac în justiţie, fiindcă s-ar putea să fie chiar vinovat! Fenechiu era deja în justiţie, cu dosarul său, înainte ca PNL să ajungă pe masa de operaţie politică a chirurgilor veseli Băsescu-Ponta!
      3. Silaghi este un băiat din seria “Fenechiu”, cu sau fără probleme în justiţie, din episodul “atât putem noi liberalii” în materie de resursă umană.
      4. Nu mă interesează declaraţia de avere a domnului Ponta şi nici de unde are bani să-şi finanţeze, pe facebook, micile exerciţii stupide de autoadmiraţie, pentru “inteligenţii” care l-au votat şi care îl vor vota şi în continuare, orice v-aş spune eu despre Ponta pe acest blog.

  17. Nu prea am cuvinte să calific arderea celor 7 tablouri inevaluabile, nu credeam că o să aud încă ceva atât de descalificant pt. toată nația noastră! Din fericire, așa ceva nu se prea întâmplă, cine fură valori, are un scop exact pt. ele.
    Am admirat cât de documentat și de minuțios a fost revelat “cazul Fenechiu”, privilegiaților care citesc acest blog! Sforăriile prin care se fac și se desfac destine de către cei care conduc statul și guvernul, îmi amintesc de vodeviluri, la mise en scene-le cărora președintele este un as! De fiecare dată se folosește de un băiat de mingi, care, în acel gen literar apare cu pantaloni bufanți și fes în carouri și ciucuri, iar în scena noastră, deghizat în prim ministru! Politica dâmbovițeană se face după propriul ei manual de diplomație, aplicabil numai în acest spațiu, și fără egal, dar cu precedent! În ce epocă s-a format personalitatea lui Băsescu?
    Iar “săptămâna de gândire” pt. omologarea lui Silaghi, este tot o cacialma stil “one man show”, un răgaz suficient lăsat jurnaliștilor să scotocească arhivele omului, după dosare și dosărele! Îl și aud: “hă, hă, măi băieți, omul vostru ne pune în cătarea UE, ia mai căutați!” Și asta, pentru a-l umili și îngenunchia pe viitorul candidat la Cotroceni, care a fluturat cel dintâi numele omului… sau victimei ? Vom vedea!
    Până acum, Băsescu se îndreaptă spre finalul mandatelor de 5×2, în ritmul săltăreț, de manej, al Marșului Radetzky, iar Crin, spre momentul scrutinului, pe requiemul lui Mozart!

    • Nu cred ca patriotismul se masoara cu ruleta dar se construieste sau mentine si cu astfel de initiative. Propaganda singura chiar strica, ea trebuind insotita de fapte si realizari cu titlu de exemplu (care nu sunt asa de numeroase). Fara propaganda putini ar mai crede in stat, adica in nevoia unei aliante intre atat de multe persoane. Nevoile de securitate nu mai sunt atat de acute ca acum peste o suta de ani cand s-au format statele nationale prin Europa.
      A rezona la o propaganda nationala simpla, nevinovata si benigna nu te face prost. Oricum nu mai prost decat poporul american (pe care eu il cred cam prost) care si-a spanzurat steagul urias la acea data pe Hoover Dam sau la circul de superbowl.
      http://www.roadsideamerica.com/story/4449
      Ii avem si pe interesantii elvetieni apreciind un steag mai maricel
      http://thechive.com/2009/08/05/the-2nd-largest-flag-in-the-world-25-photos/
      Si in Israel (dar facut de filipinezi)
      http://www.haaretz.com/news/giant-israeli-flag-breaks-world-record-for-largest-in-world-1.233957
      Dar si de propaganda de stat nord-coreeana in 2009 (nu se pune).

      „Sunteţi mândri de steag? Dar de România” spune d-nul Stan. Nu are nicio legatura una cu alta. Nici cum spune d-na Nedelcu „nu credeam că o să aud încă ceva atât de descalificant pt. toată nația noastră”.
      Greseala fundamentala in a agata distrugerea tablourilor de vreun caracter national sta in generalizare. Considerand o populatie ca o multime statistica, vor exista exceptii pozitive raportate la orice criteriu alegem (inclusiv al eticii) dar si unele negative. Presupunand ca o mare majoritate este grupata aproape de mediana grupului de populatie (si deci nu 50% sfinti si 50% brute), eu va raspund ca nu ma intereseaza un numar neglijabil de criminali si gasesc complet gresit sa se introduca acest eveniment intr-o discutie despre caracterul poporului. Sigur ca putem vorbi despre alte rele, impartasite de mai multi indivizi (cersetoria, lenea, etc).
      In ceea ce priveste furtul in sine, va ofer spre lectura acest blog specializat in furtul de opere de arta
      http://arthostage.blogspot.ro/
      Sigur ca se poate discuta daca poporul roman prost a generat hoti atat de prosti incat sa nu stie ca un furt de succes se face avand comanda inainte (deci avand cumparatorul asigurat). Dar vine (in clipul video la secunda 55) si Robert „Bob” Wittman, fost expert la FBI in furtul de opere de arta, si spune ca de obicei hotii nu sunt oameni de afaceri ci fura si apoi cauta cumparator. Deci criminalii sunt de obicei prostuti, indiferent ce natie au. Dar trebuie sa recunosc ca mi-a atras atentia un anume sarb „spiderman”:
      “the man-spider” explains that he found in the second marking the museum claimed that the painting was hung over located at the place, but that was in its place another canvas Cubist painter, “Still Life with chandeliers.” But the operation is maintained. Once inside the museum, no alarm goes off, he won four tables specifying the police that his evening stroll in the walls of the museum lasted nearly two hours. Just after this flight, the mayor of Paris had recognized a malfunctioning part of the alarm system volume. Still, the museum was equipped with a video-surveillance system, connected to a PC where three security officers on duty did not see the thief who appeared on the video images.
      „Under questioning, the suspect reportedly recounted how he loosened screws in a window at the Art Deco Palais de Tokyo housing the museum, returned a few nights later to remove the frame and sliced through a padlock on an iron grille. He had initially gone there only to steal a Léger work to order, he said, but once inside, was “surprised” when the burglary alarm failed to sound. Being a “veritable art lover,” the Serb told police he then wandered around for another hour, eluding 30 closed circuit cameras to cherry pick four other masterpieces. “He found the Modigliani the most beautiful of all,” a judicial source told the JDD.”
      In cele doua muzee, din Paris si din Tokio, sistemul de securitate a fost penibil. Si acesta este mesajul fostului traficant de arta ce acum a devenit consultant de securitate si detine blogul anterior prezentat: mariti securitatea locatiilor si fiti dispusi sa negociati prin rascumparare operele de arta pentru a nu impinge hotii la a le distruge intr-o disperare de moment.
      Se pare ca si acele opere au fost distruse prin aruncarea intr-un tomberon de catre echipa din care erau un sarb si un francez. Nimic de zis de prostia acestor popoare?
      http://arthostage.blogspot.ro/2011/10/stolen-art-watch-musee-dart-moderne.html

      • Domnul Cristi, am fost uşor surprins de filosofia “patriotică” în care descifraţi sensurile multiple ale lipsei mele de apetenţă la “propaganda naţională simplă”, cum o numiţi dumneavoastră! Wow, mi-am zis: Iată ceva nou! Ca de obicei, textul dumneavoastră prezintă un excelent meniu pentru food for thoughts! Merită explorat puţin. Dar, mai întâi să lămurim o treabă!

        Dumneavoastră vorbiţi de prostia popoarelor, nu eu! Eu vorbesc doar despre proşti! Dumneavoastră catalogaţi un popor ca prost, în speţă, poporul american (“pe care eu îl cred cam prost”), nu eu! Dumneavoastră vă ridicaţi împotriva “generalizărilor” pripite, dar catalogaţi popoare întregi drept proaste! Naşpa! Eu nu cred că există popoare proaste sau deştepte! Eu cred că sunt popoare cu diferite grade de civilizaţie, în forma specifică a unei culturi axiomatice şi definitorii pentru anumite condiţii istorice! Niciun popor nu e vinovat pentru condiţiile istorice în care s-a format! E drept, putem să-i observăm maturitatea civică, din perspectiva culturii de la care se reclamă.

        Noi ne reclamăm astăzi de la cultura democratică a Europei Occidentale, exportată şi peste Atlantic şi desăvârşită acolo! O cultură cu specific naţional (pentru fiecare popor în parte) şi trecut istoric, fără îndoială! De aceea, aveţi condiţionări democratice, ca să intraţi în Consiliul Europei sau în Uniunea Europeană! De aceea, preambulul tratatului de la Washington, care guvernează o Alianţă politico-militară, trimite la democraţie. De aceea, România (a se citi “românii”) a fost monitorizată înainte să intre în vreo organizaţie de acest tip (Consiliul Europei, de pildă)! Chiar şi acum avem un raport pe Mecanism de Cooperare şi Verificare în UE, pe care nu l-a mai avut nicio naţie până la România şi Bulgaria!

        Ar trebui să mă opresc aici, dar ar fi păcat! Textul dumneavoastră este prea “juicy” ca să nu răspund la provocare! Scrieţi aşa: “Nu cred că patriotismul se măsoară cu ruleta, dar se construieşte sau menţine şi cu astfel de iniţiative. Propaganda singură chiar strică, ea trebuind însoţită de fapte şi realizări cu titlu de exemplu (care nu sunt aşa de numeroase). Fără propagandă, puţini ar mai crede în stat, adică în nevoia unei alianţe între atât de multe persoane.” Şi adăugaţi: “A rezona la o propagandă naţională simplă, nevinovată şi benignă nu te face prost. Oricum, nu mai prost decât poporul american (pe care eu îl cred cam prost), care şi-a spânzurat steagul uriaş, la acea dată, pe Hoover Dam sau la circul de superbowl.” Şi, apoi, condamnaţi generalizarea (superb!), după ce aţi decretat că poporul american “e cam prost”: “’Sunteţi mândri de steag? Dar de România’ spune d-nul Stan. Nu are nicio legătură una cu alta. Nici cum spune d-na Nedelcu ‘nu credeam că o să aud încă ceva atât de descalificant pt. toată nația noastră’. Greşeala fundamentală, în a agăţa distrugerea tablourilor de vreun caracter naţional, stă în generalizare.”

        Păi, ia să vedem ce avem noi aici, cum se spune, în anumite locuri! Patriotismul se menţine cu propagandă? Nimic mai fals, domnul Cristi! “Patriotismul se menţine cu propagandă” este o tâmpenie comunistă, inventată tocmai pentru că regimul comunist nu prea avea ce oferi patriotismului, de vreme ce a distrus elemente de autoidentificare naţională! Aşa că a trebuit să inventeze paliative groteşti! De unde mareea de steaguri la celebrările comuniste din România, doldora şi de alte simboluri naţionale, profund demonetizate, tocmai prin propaganda cretinoidă a regimului Ceauşescu! Sau, ca să vă spun mai simplu: Propaganda nu construieşte patriotism! Îl poate stimula, însă, dacă există deja!! Şi, de multe ori, dacă propaganda e în exces, îl poate schilodi pe vecie!

        Sigur, propaganda are sens! La comunişti, aşa cum v-am scris, pentru a revigora sau inventa elemente de simbolistică naţională, slăbite de oprimarea comunistă şi anularea drepturilor individuale! Sau, pentru a se hrăni din patriotism, atunci când e vorba de cultul eroilor! La americani, pentru a dinamiza naţiunea pe teme mari de confruntare cu realităţi ostile modului de viaţă american! Poate fi vorba de un război cald, în care e angajată America sau o dispută comercială globală sau, pur şi simplu, nevoia de coeziune civică, atât de importantă ca liant social. Sau, sigur, dominaţia corporaţiilor, stăpânirea lumii, bla, bla, bla, toată recuzita domnului Brucan! Cunoaştem!

        Vă introduceţi în exemplul american! Ooooooo! Păi, aici, mă pricep, domnul Cristi! Dar, până la americani, să zăbovim o clipă la ruşi! La ruşi, propaganda comunistă legată de cultul eroilor, aşa cum v-am zis, a prins foarte bine! Şi acum ruşii îşi rememorează eroii şi victoriile armatei roşii, în Marele Război (al doilea mondial), sub faldurile drapelului roşu cu secera şi ciocanul! Asta e istorie crescută pe trunchi patriotic, pe care propaganda îl exaltă şi atât. În niciun caz nu îl creează. Exact aşa cum statul Georgia, din SUA, a păstrat drapelul confederat ca drapel de stat! Nu pentru că Georgia ar adera, încă, la principiile sclavagismului sau pentru că propaganda confederată e foarte eficientă (Confederaţia nu mai există, nu-i aşa?)! Ci, pentru că acolo există un trunchi patriotic ce se reclamă de la istorie şi a cărui identificare simbolică se citeşte în culorile steagului!

        Nici ruşii nu mai sunt comunişti! Dar, au ceva de apărat din epoca aia! Patriotismul egal cu el însuşi, în fiecare epocă a Rusiei, şi cultul eroilor. Să-mi scrieţi despre cultul eroilor la români, domnul Cristi!

        Şi acum, back to America, la poporul ăla “cam prost”! Ia să vedem! Care propagandă a ridicat steagul american pe catargul din faţa fiecărei case americane? Aţi văzut campanii de presa, prin America, de tipul “arboraţi steagul naţional”? Ar fi total inutile şi stupide, fiindcă steagul american stă foarte bine în America, fără îndemnuri cretinoide de a-l flutura! Am văzut la Bucureşti oameni din presă împărţind steaguri free of charge, în Piaţa Universităţii! Şi români “patrioţi” bucurându-se că le primesc! Erau gratis! Am văzut şi români bucurându-se că se vând tigăi mai ieftin, deşi nu le trebuia tigaie! Cumpărau, însă, grămezi de tigăi! S-ar mai fi bucurat de steagurile alea, dacă li s-ar fi oferit contra unui leu steagul? Câţi ar fi plecat acasă cu un steag în mână? Ce credeţi că ar alege românul generic să cumpere, între un steag de un leu şi o tigaie mai ieftină, care costă oricum mai mult decât un leu? Dacă vreţi să vă cumpăraţi un steguleţ la Bucureşti, unde vă duceţi?

        Ştiţi de unde vă puteţi cumpăra un steag în orice cătun din America? Şi câte se cumpără acolo pe an? Aţi făcut o comparaţie în procente, raportate la numărul populaţiei, ca să măsuraţi acolo şi aici “dragostea de steag”?

        Ştiţi că războiul din Vietnam este un război care a lăsat răni adânci în corpul social al naţiunii americane? Că, la celebrările naţionale ale Americii, unde veteranii sunt mândri să apară în uniforma războaielor în care au luptat pentru ţara lor, nu veţi găsi, niciodată, veterani în uniformă războiului din Vietnam (uniformele veteranilor sunt specifice, cu însemne pe chipiu, referitoare la lupte şi război, pentru identificare)? Ei bine, mergeţi la monumentul închinat războiului din Vietnam, pe Mall, lângă Congres! Aţi fost acolo? Câte ore aţi petrecut lângă el pentru observaţie! Eu am stat ore şi zile! Am văzut mii de oameni venind să pună o floare sau să plângă! Oameni, pe care nu i-a adus nimeni, domnul Cristi, pentru simplul motiv că, în America, nu există niciun fel de propagandă în favoarea războiului din Vietnam, la acest moment (sigur, vin si grupuri organizate, din toată America, dar nu ca urmare a propagandei oficiale, fiindcă nu există aşa ceva referitor la Vietnam)! Ceea ce nu-i împiedică pe americani să-şi cinstească eroii, chiar şi pe cei căzuţi în războaie, pe care, azi, le consideră nedrepte.

        De aceea au votat cu veterani din războiul din Vietnam, ca John McCain sau John Kerry! V-aţi uitat vreodată în ochii trişti ai puţinilor veterani pe care îi mai avem astăzi printre noi? Şi care ne vor părăsi, în curând, luând cu ei tot ce a avut vreodată onorabil România? Oameni care şi-au scuipat plămânii pe la Cotul Donului, sau aiurea, prin Munţii Tatra, acolo unde i-a trimis România şi cărora li se umezesc şi astăzi ochii atunci când privesc la drapelul românesc? V-aţi uitat ce venituri au? Ştiţi că se sting în mizerie, în timp ce dumneavoastră vă extaziaţi în faţa steagurilor tricolore de 10 mile marine, considerându-le “propagandă naţională simplă, nevinovată şi benignă” care “nu te face prost”!

        O, ba da, te face foarte, foarte prost! Şi în America sunt probleme cu sistemul care se ocupă de viaţă veteranilor şi a celor care au luptat pentru America! Dar, aţi văzut sistemul? Căci, guess what? Acolo există un sistem! Ştiţi câţi veterani din al doilea război mondial (ca să echivalăm cu România) au servit America, în Congres, până astăzi? A căror principală cotă de încredere a fost extrasă din faptul că au servit sub drapel America? Nu putem pune România la socoteală, sub comunism, unde mulţi dintre veteranii noştri au fost trimişi la canal, în gulag sau, pur şi simplu, lichidaţi cu un glonţ în ceafă!

        Dar să vă întreb altfel! Câţi veterani din al doilea război mondial au ajuns în Parlamentul României după 1990! Ca urmare a faptului că românii patrioţi au votat pentru ei respectând sacrificiul făcut în numele României? Faceţi o statistică, veţi fi uluit! Niciun steag de 100 de mile marine nu a putut să le dea un trai decent sau o recunoaştere naţională, dincolo de sărbătorile răsuflate şi ofensator tâmpite, în care comemorăm diverse evenimente de mândrie naţională! Aşadar, ce acoperă steagul dumneavoastră? Ce fel de propagandă este? Şi pentru ce? Să mergem mai departe!

        Ca să fii patriot, domnule Cristi, trebuie să fii mândru de ţara ta, prin tot ce reprezintă ea astăzi şi ieri! Sunteţi mândru? Va felicit, dar nu vă invidiez! Atunci când zeci de mii de români îi strigă lui Corneliu Coposu: “Coposu nu uita, asta nu e ţara ta!”, imediat după decembrie 1989 (am fost acolo şi am văzut şi auzit), daţi-mi voie să am o evaluare extrem de critică a coerenţei cu care aceşti oameni se identifică în noţiunea de patriotism! Mai ales că l-au petrecut cu sutele de mii, pe ultimul drum, pe acelaşi Corneliu Coposu, la câţiva ani după aceea! Ştiţi ceva similar în istoria Americii? Nu îmi aduc aminte în Europa post-comunistă de niciun caz, în care un om, simbol al rezistenţei anticomuniste, să fie invitat de zeci de mii de oameni, în adevărate demonstraţii, să părăsească ţara! Ştiu oameni, în acele ţări, rezistenţi anticomunişti, puţini de anvergura lui Corneliu Coposu, care şi-au pierdut, la un moment dat, susţinerea populară şi au fost invalidaţi politic. Dar nu cunosc niciun caz, în care să li se fi contestat patriotismul şi să fie invitaţi afară din ţară! Tare propaganda asta!

        Revenind la steag! Trimiteţi la un link pentru a-mi arăta că şi americanii au steaguri mari! Da, au! Dar la ei steagurile flutură, că de-aia sunt steaguri, nu stau întinse pe iarbă, o singură dată, spre bucuria unora şi atât, doar ca să intre în Cartea Recordurilor! Aşa mari cum sunt, sunt arborate! Nu ştiu dacă sunteţi la curent, domnul Cristi, noţiunea de steag este aceea că instrumentul de propagandă cu pricina flutură! Eventual pe un baraj de hidrocentrală, ca în pozele dumneavoastră, din America! Sau pe un catarg imens! Uite, de pildă, vă invit să mergeţi la Denver, Colorado, la uzinele Lockheed Martin, unde, pe un perete imens al unei hale, exista un steag american! Ştiţi ce sunt uzinele alea! Nu e nevoie să vă spun ce reprezintă steagul acolo! Rugaţi-i pe cei de acolo să vă spună povestea steagului! Am stat minute în şir, uitându-mă la el, acolo! Într-un târziu, am înţeles! Înţelegeam greu, fiindcă veneam din România!

        Steagul ăla întins pe un baraj, la care trimiteţi în link-ul cu pricina, aţi văzut ca poate fi închiriat? Că se fac bani cu el! Propagandă americană, nu! Nu o să vedeţi nicăieri, în America, vreun steag confecţionat exclusiv pentru a intra în Cartea Recordurilor, ca cel mai Mare Steag din lume! Când faci aşa ceva, s-a terminat şi cu propaganda şi cu patriotismul! Atunci, a început prostia!

        Ştiţi, domnul Cristi, pentru ca propaganda să meargă, dacă nu crezi chiar tu în ea, măcar fă-o credibilă pentru alţii! Altfel, se vor bucura doar proştii, adică aia care pun botul la aşa ceva! Nu vă supăraţi ca nu mă mai refer la celelalte ţări pe care le-aţi invocat! Exemplul american, pe care l-aţi dat dumneavoastră, mi se pare suficient!

        Acum, referitor la tablouri! Şi la legătura lor cu steagul şi România. Aici, e foarte simplu, domnul Cristi! Îmi daţi un snop de exemple, ca să-mi arătaţi că şi alţi hoţi, de prin alte ţări, au furat tablouri de mare valoare şi le-au aruncat la gunoi, aşadar nu suntem singuri pe lume! What? V-aţi uitat bine la exemplele pe care mi le-aţi dat? Ce fel de documentare e asta? Aţi citit atent textul meu? Ia uitaţi aici!

        Stan said: “Să arzi un Monnet şi un Picasso, tablouri pe care ai crezut că le poţi vinde la iarmaroc? Sunteţi mândri de steag? Dar de România?” Şi: “Şapte tablouri de vreo 18 milioane de euro, dar de o valoare reală inestimabilă pentru patrimoniul umanităţii, au fost furate de o trupă de imbecili români, care voiau să le vândă pentru câteva mii de euro altor imbecili! Până la urmă, operele de artă au fost arse, ca să-şi ascundă urmele! Aţi mai auzit de aşa ceva în viaţa vieţii dumneavoastră, în Galaxia Calea Lactee?”

        Printre exemplele date de dumneavoastră, este undeva vreunul, cum că hoţii voiau să plaseze tablourile de asemenea valoare în altă parte decât pe o piaţă specializată a operelor de artă furate? Sau că cei care le-au furat nu ştiau ce valoare au şi le-au furat doar după dimensiunile, care le făceau uşor de transportat în sacoşe de rafie (sic!)? Care este exemplul dat de dumneavoastră, în care scrie că hoţii au ars tablourile, ca să li se şteargă urma? Îmi daţi un exemplu stupid, cu un băiat care zice că a aruncat nişte tablouri furate la gunoi, ca sa scape de urmărire, fără a exista nicio dovadă în acest sens! Va pot da şi eu vreo câteva astfel de exemple! În primul rând: Cumpăraţi minciunica asta? Cam toţi hoţii de opere de artă prinşi spun, în prima fază, că le-au aruncat! Ce dovezi aveţi referitor la cazul la care m-aţi trimis? Că au fost aruncate? Niciuna! În al doilea rând: Nimeni în exemplele dumneavoastră nu spune că le-a ars! Una este să spui ca le-ai aruncat şi toată lumea le caută, chit că nu le vor găsi niciodată, fiindcă le-ai pitit bine, ca să le valorifici, când scapi de anchetă sau închisoare (dacă nu le-ai plasat deja), şi altceva să ai dovezi că au fost arse în sobă de nişte imbecili, care nu ştiau ce au furat! Şi care voiau să le vândă marelui cunoscător de artă Gigi Becali (sic!)!

        Spuneţi citându-mă pe mine: “’Sunteţi mândri de steag? Dar de România’ spune d-nul Stan. Nu are nicio legătură una cu alta. Nici cum spune d-na Nedelcu ‘nu credeam că o să aud încă ceva atât de descalificant pt. toată naţia noastră’”. Măi să fie! Dar atunci când un român a salvat un copil, dintr-un incendiu la New York, şi toată presa americană a lăudat gestul, fiindcă, acolo, eroismul oamenilor simpli este apreciat, ce a făcut presa română! Zile în şir a arătat ce valoroşi sunt românii, a exaltat sentimentul naţional şi a arătat, iată, aşa suntem noi în realitate! Într-o lume occidentală, în care românii au o reputaţie foarte proastă, presa românească vânează astfel de exemple! Să înţeleg că mijlocele de propagandă pe care le “lăudaţi” au “greşit prin generalizare”?

        Scrieţi “eu vă răspund că nu mă interesează un număr neglijabil de criminali şi găsesc complet greşit să se introducă acest eveniment într-o discuţie despre caracterul poporului.” Am spus eu că poporul român a furat tablourile şi le-a dat foc! Sau că poporul român e “cam prost” din cauza asta, cum spuneţi dumneavoastră despre americani? Eu doar am constatat că nişte români au făcut asta! Nişte români dintr-o ţară, care întinde pe iarbă “steaguri” de multe mile marine, doar ca să intre în cartea recordurilor! Nişte români din acea ţară, unde patriotismul ar trebui să se vadă, în primul rând, în modul în care ne tratăm eroii, fură tablouri de milioane de euro, cărora le dau foc!

        Sunteţi mândru că Brâncuşi este român? Eu sunt! Să înţeleg că fac o “generalizare” pripită? Adică, de ce aş putea fi mândru că Brâncuşi este român, dar nu aş putea fi ruşinat de isprava hoţilor români imbecili descrisă mai sus?

        Scrieţi dumneavoastră citându-mă pe mine: “Sunteţi mândri de steag? Dar de România?” Şi îmi răspundeţi că: “Greşeala fundamentală în a agăţa distrugerea tablourilor de vreun caracter naţional stă în generalizare.” Am generalizat eu ceva? O criticaţi pe doamna Nedelcu pentru aceste cuvinte: „nu credeam că o să aud încă ceva atât de descalificant pt. toată naţia noastră”. Domnul Cristi, am o veste pentru dumneavoastră! Este adevărat, niciodată, nu va exista o vină colectiva, la nivelul unui întreg popor! Nu poporul român trebuie făcut vinovat pentru masacrele de la Odessa, cum nu poporul german este vinovat de atrocităţile din războiul mondial, dar, fiecare realizare individuală sau de grup, ca şi fiecare dezastru individual sau de grup, se răsfrâng, inevitabil, asupra întregii comunităţi naţionale! De aceea, statul, ca reprezentat al acelei comunităţi naţionale, trebuie să răspundă în faţa legii, prin indivizii şi grupurile care au acţionat în numele lui! Altfel, dacă nu este asociată cu statul, vina este strict individuală, iar indivizii răspund pentru ea!

        Nu poporul român şi nici statul român nu fură prin Occident, ci doar cetăţeni români, dar, din cauza lor sau, invocându-se cauza lor, România, ca stat, primeşte diferite interdicţii în a accesa spaţiul comunitar, care se răsfrâng asupra întregului popor! Nu poporul român este patronul corupţiei din România, dar România este considerată, peste tot în lume, o ţară mai coruptă decât America, nu credeţi? Ştiu, conspiraţia mondială! Doar că românii sunt învăţaţi să trăiască din şi cu această corupţie! Sigur, şi cu steaguri din Cartea Recordurilor!

        Adică, un pic de propagandă nu strică niciodată, ba chiar e necesară, nu-i aşa?! Uite, au şi americanii şi elveţienii! Bravo, domnul Cristi, ţineţi-o tot aşa, România va fi din ce în ce mai respectată în lume şi acasă, cu asemenea filosofie de viaţă! Cheers!

        • In primul rand, multumesc pentru ca nu m-ati demolat prea rau (si apreciez generozitatea ignorarii unei gafe muzeistice – invat, repar).

          „Dumneavoastră vorbiţi de prostia popoarelor, nu eu! Eu vorbesc doar despre proşti”. Sigur, numai ca mi s-a parut de la sine inteles ca un astfel de calificativ nu se aplica absolut, asupra tuturor membrilor unui grup. Dar daca rezultanta actiunii colective a acelui grup este o nerozie, mi-am permis sa spun lucrurilor pe nume. Iar minoritarii acelui grup se exclud prin lipsa adeziunii la actiunea incriminata.
          Si cum am putea numi colectivitatea (sa nu ii spun popor, poate doar populatie, esantionarea la un anumit moment de timp a unui popor) care are atat de multi prosti? Adica votanti USL (parerea dumneavoastra), absenti la referendum (parerea mea), votanti pentru Bush in 2008 (parerea mea) sau care inca mai cred in armele de distrugere in masa din Irak (parerea mea).

          http://www.prwatch.org/node/5067
          Aug 2006: „A recent Harris Poll reports found that while “the U.S. and other countries have not found any weapons of mass destruction in Iraq, surprisingly more U.S. adults (50%) think that Iraq had such weapons when the U.S. invaded Iraq. This is an increase from 36 percent in February 2005.”
          This is terrible news. Even President Bush has been forced to admit that his administration’s number one justification for attacking Iraq was wrong, because in fact there were no weapons of mass destruction…
          The reason that increasing numbers of Americans share a collective false memory is that they still remember being told, over and over again, that there “absolutely” were WMDs. This story was boldly declared, not merely by the Bush administration, but also by leading U.S. news media. In fact, during the initial weeks of the US attack in 2003, the TV, radio and print media in the US repeatedly reported that WMDs were discovered, and although every single story was later shown to be false, the retractions were few and minor if they were aired at all.”

          Mi-as fi dorit sa nu scap intre paranteze afirmatia despre populatia americana pentru a nu atrage atentia in mod suplimentar, dar este o frustrare de-a mea crescanda rezultata din niste conversatii ce pareau a fi cu niste spalati pe creier: lipsa de rationament, repetare fraze copy-paste din mesaje de propaganda.

          „Să-mi scrieţi despre cultul eroilor la români”. Sper ca nu m-am exprimat gresit, dar exemplele superbe pe care le prezentati sunt in linia intuitiilor care m-au facut sa scriu ca „patriotismul […] se construieste sau mentine si cu astfel de initiative. Propaganda singura chiar strica, ea trebuind insotita de fapte si realizari cu titlu de exemplu”. Am pus preventiv un „SI” langa „cu astfel de initiative” pentru a ma scoate din incurcatura, implicand astfel nevoia de realizari concrete, nu doar propaganda.
          Pai nu ma pot gandi decat la perioada pre-comunista: Arcul de Triumf pentru 1878 si diferite omagii sub forma de monumente precum Masa Tacerii sau Crucea Eroilor Neamului pentru 1918. 1944 este prea controversat ca eveniment istoric. Pot doar sa constat, sper corect, ca emulatia din spatele creatorilor acelor monumente a disparut complet astazi, fara propaganda necesara de a o mentine vie si dupa o lunga perioada comunista, dupa cum spuneti si dumneavoastra. Deci, posibil sa ii fi pierdut (pe ei, pe eroi) pe vecie.

          „Dacă vreţi să vă cumpăraţi un steguleţ la Bucureşti, unde vă duceţi?” Nu vreau sa va dau un raspuns prefacut Fabrica de Steaguri. Nu stiu si nu mi-am propus afisarea unuia. Tocmai asta ma sperie pe termen lung. Nu am repere fata de care sa agat drapelul. Si de asta sper ca orice campanie ar putea prinde la mediana populatiei iar dupa inca o generatie de copii carati pe umeri de 1 Dec, memoria colectiva s-ar putea reface.

          „Ca să fii patriot, domnule Cristi, trebuie să fii mândru de ţara ta, prin tot ce reprezintă ea astăzi şi ieri” Chiar tot? Si nemtii sar peste anumite pasaje. Americanii peste altele destul de rusinoase. Citatul de la care as vrea sa plec ar putea fi ceva mai relativ, Suchianu, „Patriotismul e sentimentul de mândrie că ceva frumos s-a putut petrece in ţara ta”. Imi lasa ceva optiuni si chiar dumneavoastra il mentionati pe Brancusi. Elementul de mandrie este acela ca din elementele bazale ale culturii populare a creat valori universale si nu s-a dezis de „prostii sai” ba chiar i-a si omagiat (fortez nota citatului sau adresat rudelor).

          „imediat după decembrie 1989” Nu, va rog frumos. Si dumneavoastra si d-na Nedelcu mentionati perioada anilor 90. Trebuie sa ajungem la o reconciliere istorica. Anii 90, pana la intrarea un UE (finalizarea tratatului in 2004), reprezinta deceniul pierdut al Romaniei (asa cum, din motive economice de stagnare, Japonia are doua decenii pierdute).
          Teza de baza pentru a sprijini aceasta nevoie de acceptare (nu iertare) o gasesc intr-o caracterizare facuta de personaje ale imperiului bizantin. Sper ca sursa este credibila:
          http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bizantinii-romani-sunt-soldati-viteji-dar-aliati-nesiguri
          „O alta trasatura negativa a etniei, relevata de cronicarii bizantini, este lipsa spiritului de unitate a românilor si înclinatia lor spre perpetuarea unei instabilitati politice”
          Combinata si cu un caracter de oaie (a se vedea descrierea vlahilor balcanici) scapata din tarc, cu curajul dat de teama si disperare, trasatura de mai sus justifica totalul talmes-balmes post-decembrist, rascolirea febrila a societatii intr-un soi de dans mortuar al unor gaini decapitate.

          „că hoţii voiau să plaseze tablourile de asemenea valoare în altă parte decât pe o piaţă specializată a operelor de artă furate” Dar acolo au vrut sa le plaseze, printr-un intermediar, Condrat, care le-a refuzat. Ma gandesc probabil ca urmatoarele tinte ar fi fost mafia ruseasca sau cea japoneza. Dar acum mamicuta infractoare si-a schimbat declaratia, cum ca nu le-a mai ars. Deci mai asteptam.

          „Să înţeleg că mijlocele de propagandă pe care le “lăudaţi” au “greşit prin generalizare”?” Nu, nu am mai apucat sa descriu mecanismul. Mi se pare destul de simplu: respinge exceptiile negative ca fiind nerelevante statistic (daca chiar sunt asa), promoveaza-le pe cele pozitive. Nu asa functioneaza, d-nule Stan? In felul acesta, mediana comportamentala poate creste prin portiuni largi ale populatiei care adopta repere valorice catre care sa evolueze in timp.

          „Sunteţi mândru că Brâncuşi este român? Eu sunt! Să înţeleg că fac o “generalizare” pripită”. Nu, nu cred ca faceti. Dar folositi si un exemplu greu de contracarat. Incercati cu Eugene Ionesco. Acesta din urma este un cetatean roman care si-a atins succesul independent de aproape orice insemna Romania. Cineva poate aprecia sau simpatiza succesul sau. Dar nu vad motiv de mandrie. Este succesul sau si atat. Mandria in cazul Brancusi trebuie sa vina din geniul cu care a transformat surse de romanism in valori universale. Din implicarea in momente importante ale poporului (omagiul reprezentat de Masa Tacerii). Am mai putea fi mandri de anumite sisteme tradionale de lucru sau studiu care pot rafina diamante brute: gimnastica, solistii de opera. Dar altfel, ce drept am eu sa fiu mandru de realizarile unui individ superior dotat de natura si pe care colectivitatea nu l-a inspirat sau ajutat cu nimic. Zero drepturi. Pot sa il respect si sa il admir. Dar nu sa ma simt mandru.

          „Nu poporul român şi nici statul român nu fură prin Occident” Pai asta nu stiu. Am indicat o sursa Eurostat ce monitoriza variatia problemelor penale in Romania si UE din 2003 in 2009. Cum noi am intrat in UE in 2007, eu nu am observat o modificare semnificativa prin reducere in tara (deci cum ca toti hotii ar fi plecat afara pentru a ingrozi vestul). Credeam ca se poate vedea din acele numere ca o migratie eventuala a catorva zeci de mii de acte penale catre vest din Romania nu schimba cu nimic caracteristica penala a altor tari. Dar poate fi folosit propagandistic si xenofob. Si cu asta cum mergem mai departe? Ca nu ne putem trepana cetatenii cand trec granita.

          • Aşa sunt eu, mărinimos (glumesc)! E OK, apreciez dezbaterea! Cheer up!

  18. Referitor la vizita lui Basescu in Republica Moldova de ce Romania nu a fost primita in formatul de negociatori privind reglementarea conflictului transnistrean. Stiu ca este prezenta UE ca observator dar era mult mai bine pentru noi sa fim in grupul de mediatori. Cine se face responsabil de acest esec. Are Basescu toata vina ?

    • Domnul Andrei, pe ce vă bazaţi afirmaţia: “era mult mai bine pentru noi sa fim in grupul de mediatori”? Dacă aveţi în vedere afirmaţiile programatice ale lui Băsescu, la începutul primului mandat, în 2005, când a militat feroce pentru a include România în formatele de negocieri, pentru viitorul Transnistriei, atunci, da, puteţi face această afirmaţie! Dacă aveţi în vedere politica externă, pe această linie, a României, în epoca Traian Băsescu-Răzvan Ungureanu (ministru de externe), atunci, da, aveţi argumente pentru această afirmaţie! Dacă vă bazaţi pe toată politica externă promovată de statul român, după 1990, atunci, da, aveţi temei să susţineţi aşa ceva!

      Doar că, în toate aceste cazuri, veţi susţine o tâmpenie intergalactică, la unison cu statul român, cu diplomaţia română, cu Băsescu şi Ungureanu în cap! Sigur, fără supărare, ca să pot să dau toate explicaţiile necesare, ar trebui să scriu un volum de 1000 de pagini. Nu am timp şi nici chef să vă demonstrez de ce suntem conduşi de o adunătură de incompetenţi! Cred că merităm din plin asta! Respectul pentru dumneavoastră mă obligă, totuşi, să vă răspund, cât de scurt posibil, cu riscul să mă înţelegeţi anapoda! No problemo! Nu îmi mai fac griji pentru aşa ceva!

      Mai întâi, România a fost în primul format de consultări politice, pentru o reglementare în Transnistria, după războiul de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. La 23 martie 1992, miniştrii de externe din Moldova, Rusia, România şi Ucraina au luat o decizie în acest sens, la Helsinki. Aşa s-a format o Comisie a celor 4 şi un Mecanism cvadripartit de consultări. Acest format a fost profund afectat de acordul ruso-moldovean din 21 iulie 1993, care muta centrul de greutate al rezolvării problemei transnistrene în zona relaţiei dintre Moldova şi Rusia, cu participarea republicii separatiste Transnistria. Practic, apare şi o formulă de peacekeeping în 3: Rusia, Moldova, Transnistria.

      În aceste condiţii, România este eliminată din joc, dar nu ca urmare a unei voinţe, în acest sens, a guvernului de la Bucureşti, ci strict urmare a aranjamentelor disperate, pe care le-a căutat Moldova! Era un context în care nici România nici Ucraina nu păreau capabile a mişca lucrurile în sensul rezolvării negociate a conflictului. Din 1993, CSCE (ulterior OSCE) are o misiune în Moldova, pentru a asista la negocierea unei soluţii pentru conflictul cu pricina. A urmat un format de consultări/negocieri sub egida OSCE, cu participarea Rusiei, Ucrainei, Moldovei, Transnistriei adăugându-se în 2006 SUA şi UE ca observatori, faimosul format “5+2”!

      Băsescu, în 2005, a acuzat România că s-ar fi retras din negocierile pentru Transnistria, la începutul anilor ’90, acuzaţia vizând guvernarea PSD/PDSR de atunci. Era o minciună ordinară, cu atât mai dăunătoare, cu cât Băsescu şi-a cerut scuze oficial, în faţa Moldovei, pentru acest presupus “abandon” al României.

      România nu s-a retras, dimpotrivă, a protestat faţă de intenţia Rusiei de a demantela mecanismul cvadripartit, în 1993, dar fără succes! Problema este că România a făcut greşeli imense, de altă natură, în acea perioadă, ca şi în prezent. Nu mi-o veţi lua în nume de rău că nu vă spun care, fiindcă, inevitabil, mai citesc şi “alţii” aceste rânduri! Greşelile pe care vi le-aş dezvălui eu, aici, ar putea fi astfel reperate şi “fructificate” de adversari ai României.

      Băsescu a făcut două erori (care pot fi comentate pentru că “alţii” le cunosc, deja, foarte bine), de o prostie funestă, asupra cărora i-am atras atenţia (nu am avut niciodată un dialog direct cu preşedintele, este vorba de poziţii în media), încă de la începutul mandatului său. Pe vremea aceea, mi-a răspuns la critici (tot în media), stupid şi incoerent. După o vreme, nu a mai răspuns, ba chiar a început să asimileze, în exerciţiul diplomatic, “sfaturile” pe care i le dădeam! Irelevant! Erorile în diplomaţie se plătesc altfel şi din greu pentru ţară.

      Este interesant că nici măcar actuala guvernare a ţării nu a ştiut să-l tragă la răspundere pe Băsescu pentru cele două eşecuri programatice ale politicii sale externe, în problema Moldovei. Cele două teribile erori au fost:

      1. Obiectivul esenţial al politicii externe a lui Băsescu, enunţat ca atare de preşedinte, la începutul primului mandat, a fost aderarea Moldovei la UE! I-am spus lui Băsescu, încă de atunci, ca este imposibil! Mi-a răspuns ofuscat că el poate asta în mandatul său! S-a ales praful, Moldova nu este în UE şi nici nu va fi până la sfârşitul celui de-al doilea mandat al lui Băsescu! Nu vreţi să ştiţi când va fi! Uitaţi-vă la Turcia şi veţi afla ce înseamnă să aştepţi for ever!

      2. Băsescu a militat, din 2005, pentru primirea României în formatul de negocieri! Ba chiar a garantat că vom fi acolo! I-am spus că nu va reuşi! Nu mi-a răspuns niciodată! Toată diplomaţia română de doi lei s-a bătut pentru ideea preşedintelui! Eşecul, cu mari costuri diplomatice pentru România, a fost total! Eu am avut dreptate, el nu! Nimeni nu l-a întrebat nimic pentru cele două eşecuri! Nici nu trebuia să dea socoteală pentru că nu a reuşit două lucruri imposibile! Ci pentru că şi-a propus lucruri imposibile pentru exerciţiul diplomatic furnizând României eşecuri de proporţii!

      Aşa cum spuneam, prostia în diplomaţie se plăteşte scump! Acum, întrebarea dumneavoastră, în problema eşecului României de a se alătura grupului de negociere pentru Transnistria: “Cine se face responsabil de acest eşec. Are Băsescu toată vina ?”

      Răspuns: Băsescu nu este vinovat pentru că a eşuat! Băsescu este vinovat pentru că şi-a propus să atingă un obiectiv, care nu putea fi atins! Adică, nu eşecul în sine i se poate imputa, ci faptul că s-a apucat de ceva care nu putea duce decât aici! Care nu oferea nicio şansă de reuşită! Măsura artei diplomatice este capacitatea de a nu ataca, niciodată, obiective fără şansa de fi atinse! Sigur, pot fi riscante, chiar periculoase, şi dacă ştii că poţi specula un fir de aţă pentru a ajunge acolo, fă-o! Dă-ţi măsura măiestriei în diplomaţie! Atinge obiective grele, spre imposibil, dacă eşti bun! Dar, nu duce ţara în eşec diplomatic, dacă nu eşti, fiindcă asta poate avea consecinţe incomensurabile! Dacă eşti prost, stai în banca ta!

      De ce a fost eşec? Simplu! Pentru că, pentru a te alătura procesului de negociere, toţi ceilalţi participanţi trebuie să fie de acord! Transnistria a zis „Niet”! Nu vreţi să ştiţi ce a zis Rusia, fiindcă un „Niet” e de ajuns! Ţinând cont de prostia diplomaţiei române conduse de Băsescu/Ungureanu, toate ţările europene occidentale, care au aşteptat liniştite acest deznodământ, au fost mai mult decât mulţumite, în ciuda zahariselilor diplomatice la adresa României, mai ales după ce aceasta a ajuns membru UE! Nu vreţi să ştiţi care a fost poziţia SUA cu privire la participarea României la format! Hai, că vă fac un hatâr: A fost “No”! Nu că i-ar fi întrebat cineva de la Bucureşti!

      Acum, vă spuneam că e mai bine pentru România că nu este în format! De ce? Fiindcă toţi liderii politici de la Bucureşti aplică faţă de Moldova “tactici” populiste, electoral-cretinoide, exaltând “românismul” de operetă şi furnizând separatiştilor de la Tiraspol grămezi de argumente pentru a-i prosti pe rusofonii de dincolo de Nistru, în acţiunea de separare faţă de Chişinău! Dacă o astfel de ţară ar fi în formatul de negocieri, ar fi un dezastru pentru procesul politic, ar dinamita firavele şanse de soluţionare paşnică a diferendului şi ar oferi reprezentanţilor Tiraspolului mii de motive să părăsească masa negocierilor! Pentru România, ar fi un şir nesfârşit de animozităţi cu partenerii occidentali şi presiuni din partea cancelariilor din Vest, plus discreditare acută şi rapidă pe plan internaţional!

      Vedeţi? Nici ăştia de la Tiraspol nu sunt foarte deştepţi! Eu, în locul lor, aş fi votat cu amândouă mâinile includerea României în format şi aş fi folosit fiecare cuvânt rostit ieri de Băsescu, în vizita de la Chişinău, ca să blochez negocierile! De pildă, zicerea plină de tembelism a Marelui Cârmaci, cu privire la moldovenii fără “ochii oblici”! Nu intru în amănunte! Rasism pe pâine! Că am dreptate este demonstrat masiv şi de faptul că presa de la Bucureşti nu a observat “ochii oblici”! De ce? Fiindcă, scăldată în aceeaşi miopie rasistă ca viziunile Liderului Maxim, nu ar fi făcut decât să accentueze dezastrul ţării, dacă am fi avut loc să plasăm asemenea cretinisme la masa negocierilor pentru Transnistria! Nu ştiu dacă sunteţi prea fericit cu răspunsul meu, dar ştiţi cum e! Scrie în About! Totul despre prostie!

      • Multumesc pentru raspuns. Sunt multumit. Unele le stiam altele sunt noi. Daca eram la masa negociatorilor am fii avut un cuvant de spus dar aveti dreptate nu avem cu cine.

Leave a Reply to ionut Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *