Munca în echipă! Carlyle, Confucius, Seneca, Adler, Maritain, Iohannis și Românii!

Privind la ultimele evenimente internaționale, din care românii nu au înţeles nimic (sau cred că au înţeles totul), te întrebi, inevitabil, dacă nu dai frâu liber maliției, acolo unde s-ar cuveni să privești îngăduitor micile tribulații ale vieții! În definitiv, nu poţi fi deștept tot timpul. Ar fi plictisitor! Și, apoi, profund inutil! Unii cărturari au impresia că esența reprezentării corespunzătoare a interesului naţional stă în inteligenţa liderului. Care devine un erou prin ea însăși! Este, aici, o axiomă etică a puterii minții. Cică, inteligenţa ar fi direct proporțională cu noblețea sufletului. Ceva de genul: un lider inteligent nu s-ar ambiționa să se bată pentru niște case, dobândite de el prin acte false, doar pentru a încasa chirii exorbitante, pe seama unor amărâți, aruncați pe drumuri din casele cu pricina! Aţi recunoscut liderul? Dacă ar fi să-l cred pe Thomas Carlyle, liderul la care tocmai am făcut referire numai inteligent nu poate fi numit. Căci, iată cum vede Carlyle pe lider, în Eroii, Cultul Eroilor și Eroicul în Istorie (Institutul de Arte Grafice “Luceafărul”, București, 1921, p. 228):

“Omul de inteligenţă în vârful treburilor: aceasta este ținta tuturor constituțiilor și revoluțiilor, dacă au vreo țintă. Căci omul cu adevărată inteligenţă, cum afirm și cred pururea, este și omul cu inimă nobilă, omul adevărat drept, omenos și viteaz. Căpătați-l pe el drept Cârmuitor, aţi căpătat totul; nu aţi izbutit să-l căpătați, chiar de aţi avea Constituții din belșug ca murele și un Parlament în fiecare sat, nimic nu aţi căpătat încă”.

Portrait of Thomas Carlyle by Florence Carlyle

E drept, noi l-am căpătat pe Iohannis! Și ne-am căpătuit! Un om “Inteligent” și plin de “compasiune” pentru soarta celor necăjiți, ar zice unii “rezistenți” din Piaţa Victoriei! Într-un cuvânt, “omenos”! Care se potrivește “perfect” definiției lui Carlyle! Problema este că, ajuns aici, intru puternic în coliziune cu domnul Confucius! Mai ţineţi minte conferinţa de presă cu Trump, din 9 iunie 2017, de la Washington, despre care v-am scris și spus atâtea, în ultimele zile? În care vine un șmecher american și îi pune o întrebare Inteligentului din România despre plătitul, din urmă, al unei pretinse datorii către America? Ia să ne amintim (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press):

Q    Thank you.  Mr. President, if you could tell us — a couple weeks ago, President Trump was in Brussels at the NATO meeting, and not only was he encouraging NATO members to pay up the 2 percent required of GDP for national defense, but he also was saying that countries, including yours, who had not paid 2 percent in the past should make up for that difference.  Do you think that’s fair?

PRESIDENT IOHANNIS:  I was in Brussels, and I met President Trump and I listened to his speech and I liked it.  Because, you see, NATO is based on values, but it is ultimately a military alliance.  And you know, military spendings are complicated and you need a lot of money, because NATO is the strongest alliance the Earth ever saw and we want to keep it that way.

So we have to spend money for defense purposes.  And spending money means if you’re in an alliance, everybody has to spend money.  This is called burden-sharing.  And I fully agree, Mr. President, to that.”

Adică:

ÎNTREBARE: Mulţumesc. Domnul Președinte, dacă aţi putea să ne spuneţi – acum două săptămâni, Președintele Trump a fost la Bruxelles, la întâlnirea NATO și nu numai că i-a încurajat pe membrii NATO să plătească cei 2% solicitați din PNB, pentru apărare naţională, dar a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

PREȘEDINTELE IOHANNIS: Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut. Căci, vedeţi dumneavoastră, NATO se bazează pe valori, dar este, în cele din urmă, o alianță militară. Și, știţi, cheltuielile militare sunt complicate și ai nevoie de foarte mulţi bani, pentru că NATO este cea mai puternică alianță militară de când este Pământul și vrem s-o păstrăm așa.

Deci, trebuie să cheltuim bani pentru scopuri de apărare. Și, a cheltui bani înseamnă, dacă ești într-o alianță, că toată lumea trebuie să cheltuiască. Asta se cheamă să împarți povara. Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Pentru conformitate vezi intervalul dintre minutele 16:56 și 18:22.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

Nu intrăm în amănunte referitoare la ce este NATO și de ce o astfel de pretinsă datorie este un cretinism patentat, altminteri desființat big time de Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Washington (vezi http://www.thetimes.co.uk/article/germany-dismisses-white-houses-intimidating-300bn-bill-for-defence-dl7dk629k). Am explicat acest lucru de mai multe ori, public, după vizita lui Iohannis în SUA. Nici nu ne vom referi la limbajul de compunere de clasa a VI-a, la generală, practicat de “Eroul” ratat al lui Carlyle, ce-i drept, într-o limbă engleză netradusă pe site-ul oficial al Președinției române (oare de ce?)!

Pur și simplu, ne întrebăm cum de n-a înţeles Inteligentul că întrebarea șmenarului american se referea la toate ţările NATO, care nu mai plătiseră 2% pentru apărare și care, acum, conform filosofiei domnului Trump, ar fi trebuit să plătească din urmă? Că Inteligentul vrea să forțeze România la asemenea plată, de-a dreptul cretinoidă, este OK! Este o afacere personală între el și poporul român, care îl consideră “Erou” și este, probabil, dispus să plătească miliarde de dolari pomană Americii! Că așa vrea el, Iohannis! OK! Dar cum poate Inteligentul să vorbească în numele Germaniei și Franței, ţări NATO aflate în aceeași situaţie ca România? Căci, întrebarea șmecherului american se referea nu numai la România, ci la toţi aliații europeni ai SUA, care nu plătiseră 2% pentru apărare.

“(…) a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

Iar, Inteligentul răspunde în numele tuturor, căci nu individualizează răspunsul la România:

Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut (…) Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Afirmații făcute după ce Germania confirmase, în clar, că nu va plăti așa ceva! Ce nu a înţeles Inteligentul, aici? Capcana șmenarului american? Sau securiștii proști de la ambasada din Washington, pur și simplu, nu l-au pregătit pentru asta. Sau, omul “Omenos” și “Inteligent”, cum îl știm, prieten cu Carlyle, chiar vrea să ajute micuța Americă să se redreseze economic, sub administraţia Trump! Aici intervine Confucius, cu ale sale The Analects (Oxford University Press, 1993, Book 2, par. 17, p. 7):

“Maestrul a spus: Yu, să te învăţ despre a înţelege ceva? Când înțelegi ceva, să recunoști că înțelegi; dar când nu înțelegi ceva să recunoști că nu înțelegi – ei, asta înseamnă să înțelegi.”

Confucius

Tiii, ce simplu pare! Conform lui Confucius, Inteligentul lui Carlyle, care se întâmplă să nu înțeleagă ceva, ar trebui să vină în faţa lumii și să spună: “Vreţi să vedeţi un prost? Uitați-vă la mine!” Or, asta nu se poate! Nimeni nu ar face așa ceva, să fim serioși! Sau, poate, Confucius se referă la a recunoaște că nu ai înţeles doar faţă de tine însuți/însăți. Asta complică foarte chinezește lucrurile!

Cam aici se plasează dilema mea. Ce ţi-e și cu chinezii ăștia! Auzi, tu! Să recunoști că nu ai înţeles! Ca dovadă că înțelegi! Simplu, dar și complicat, în același timp!

Acum, cuiva, care nu înţelege prea bine întrebările din conferinţa de presă cu Trump, dar câștigă chirii exorbitante din case obținute cu acte false, am fi înclinați să-i alocăm măcar apelativul inteligenţei pecuniare, chiar dacă deposedată de componenta “omeniei” cu care asezona Carlyle inteligenţa! Căci, până la urmă, totul se reduce la vechea poveste cu banii! Că îi iei din chirii, pentru case obținute prin acte false, conform soluției date de instanța judecătorească sau îi dai din buzunarul românilor, pentru pretinse datorii la superputeri mondiale, tot despre bani vorbim! Numai că, acum, se bagă în discuţie Seneca, tocmai pentru a ne complica viaţa și mai tare. Căci, zice romanul în Dialogurile sale (Dialogues, Tome second, De la vie heureuse-De la brièveté de la vie, Paris, 1923, p. XXV-4):

“-Quelle différence y a-t-il entre moi le sot et toi le sage, si tous deux nous voulons posséder?

-Une très grande, car les richesses sont chez le sage en servitude, chez le sot au pouvoir…”

Adică:

“-Ce diferenţă este între mine prostul și tine înțeleptul, dacă amândoi vrem să ne îmbogățim?

-Una foarte mare, căci bogățiile sunt supuse înțeleptului, dar îl conduc pe prost…”

Seneca

Sau, dacă vreţi, aveţi aici transpunerea, în dialog, a proverbului latin Pecunia, si uti scis, ancilla est si nescis, domina, adică “Dacă știi să-ţi folosești banii, banii sunt sluga ta, dacă nu, îţi sunt stăpân”! Hm, să fie aici vreo legătură cu ideea exprimată, la un moment dat, de un “bogătaș” al ţării, cum că și-ar fi cumpărat mai multe case din meditații? Același om, ales în fruntea statului, fiind și cel care plimbă prin procese niște sărmani la bătrânețe, care nu vor să plece din casele ce li s-au luat prin acte false? (vezi https://media.stiripesurse.ro/other/201703/media-149036329078281300.pdf și http://www.stiripesurse.ro/de-ce-a-pierdut-klaus-iohannis-casa-din-sibiu_1187441.html).

Banii, stăpânii cui? Are Seneca o vorbă! Aceiași bani pe care Inteligentul lui Carlyle este gata să-i dea, aiurea, Americii! Sigur, nu banii lui, ci ai românilor! Ba, mai mult, ai germanilor și ai francezilor! El fiind liderul unei ţări membre a Uniunii Europene, de unde românii primesc bani tocmai din visteria germanilor și francezilor! Cum se mai închide cercul banilor lui Seneca, dom’le! Mai că îmi vine să nu înţeleg și să ies public să recunosc că nu înţeleg nimic, ca dovadă supremă a faptului că înţeleg, așa cum mă învață Confucius! Cum să faci ce a făcut Iohannis, promițând lui Trump că îi dai înapoi bani pe care nu îi datorezi? Cumva, Alfred Adler are o explicaţie (Cunoașterea Omului, Editura Știinţifică, București, 1991, p. 190):

“Un tip de om, la fel de puţin indicat pentru profesiunile care cer inițiativă, este acela dominat de un fel de slugărnicie și care nu se simte bine decât acolo unde are de dus la îndeplinire porunci”! OK, dar poruncile cui? Ale lui Trump? Deh, poate nu sunt chiar poruncile lui Trump! Când execuți, fără să clipești, poruncile Securităţii lui Ceaușescu, poate e bine să vezi mai întâi la cine se închină Coldea! Sau Maior!

Alfred Adler

Apropo, știţi de ce l-a invitat Macron pe Trump, la 14 iulie? Aţi urmărit, probabil, ceremoniile de la Paris!

FULL. President Trump to attend French National Day Parade with President Macron. 14 juillet 2017-2:14:44ore

Nu vă voi prezenta întreaga mea teorie cu privire la mișcarea lui Macron. Doar un flavour. Trump a considerat invitația adresată de președintele francez ca fiind un fel de challenge. Într-un moment când el, Trump, a dinamitat singur toate punțile spre Europa! A vrut să fie brav! Nu a înţeles nimic și Confucius nu a apucat să-l învețe nimic! Macron l-a primit la Invalides. Nu la Versailles, la o expoziție despre Thomas Jefferson, cum l-a primit pe Putin, la o comemorare a lui Petru cel Mare! Trump a crezut că se va întâlni doar cu Macron și Brigitte! Ei bine, nu! S-a întâlnit direct cu Napoleon! O întâlnire pe care orice președinte american ar trebui să o evite, cu eleganță, în exercițiul oficial, pentru că o astfel de întâlnire este întotdeauna competitivă și mereu câștigă Napoleon! Adică, Franţa. Mai ales, la Invalides!

Emmanuel Macron accueille le président américain Donald Trump aux Invalides-28:23min

În plus, ce ar trebui să fie scris pe prima pagină a agendei eterne a tuturor președinților americani? Niciodată, nu merge într-o vizită, pentru a participa la sărbătoarea naţională a altei ţări! Și, dacă, totuși, te prinde cutremurul în ţara aia și nu poţi pleca acasă în timp util, asigură-te că nu participi la ceremonialul de celebrare a zilei naționale în trei ţări de pe planeta asta: Franţa, Rusia și China! Mai ales, Franţa! Nu mă mir că Trump nu știe nici măcar atât! Cum nu mă miră efuziunea stângace cu care a copleșit-o pe Brigitte Macron, într-o îmbrățișare forțată, care a silit-o pe franțuzoaică să dea doi pași înapoi! Trump o îmbrăţisa, sperând că recuperează, astfel, în relaţia deteriorată cu Europa! Ghici ce? Pe Brigitte a speriat-o, iar Europa l-a văzut prost!

Watch: Trump’s awkward handshake with Emmanuel Macron’s wife-1:32min

“Complimentul” cu iz de insultă prostească, adresat de bădăranul președinte al SUA doamnei Macron a oripilat întreaga Europă: “Vă ţineţi atât de bine (You’re in such good shape)”!

‘You’re in such good shape’: Trump to Brigitte Macron-0:35min

Adus ca elefantul în magazinul cu porțelanuri, Trump a făcut America, încă o dată, de râs! Stăpânul formal al lui Iohannis s-a dat în spectacol până la sfârșit. Puţini au observat iritarea americanului la sfârșitul trecerii în revistă a gărzii de onoare, la Invalides, când Macron l-a ocolit pur și simplu pentru a se întoarce, conform protocolului, cei doi plasându-se, câteva clipe, în direcții diferite, în plin ceremonial (vezi intervalul dintre minutele 8:54 și 9:05).

President Trump Arrives in France, Paris. Élysée Palace. July 13, 2017. Trump meets President Macron-15:37min

Și, dacă mai sunt unii care nu au înţeles de ce l-a invitat Macron pe Trump, la Paris, atenţie, de 14 iulie, vă mai dau un singur indiciu! Ei bine, concomitent cu prezența americanului în capitala eleganței, Macron a dat un interviu pentru Ouest France, 13 iulie 2017 (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2017-07-13.pdf):

Q – Qu’est-ce qu’apporte l’Europe ?

R – Nous sommes le seul espace géographique aujourd’hui qui ait la capacité de la puissance, défende les valeurs démocratiques et de liberté, soit en même temps un rapport à l’égalité et aux équilibres sociaux, et qui protège les biens communs de la planète, le climat, l’éducation pour tous.

Q – L’Europe peut-elle encore compter sur les États-Unis ?

R – Nous avons besoin des États-Unis d’Amérique (…) Nous avons des différends sur le commerce. Une tentation protectionniste renaît aux États-Unis. Je souhaite qu’on défende le libre et juste commerce. Le protectionnisme est une erreur, c’est le frère jumeau du nationalisme et cela conduit à la guerre.

Adică:

Întrebare: Ce aduce Europa?

Răspuns: Noi suntem atât singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii, cât și, în același timp, un raport al egalității și echilibrelor sociale și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul, educația pentru toţi.

Întrebare: Europa poate conta în continuare pe Statele Unite?

Răspuns: Avem nevoie de America (…) Avem diferende asupra comerțului. O tentație protecționistă renaște în Statele Unite. Sper că va fi apărat comerțul liber și corect. Protecționismul este o eroare, este fratele geamăn al naționalismului și asta conduce la război”.

Macron-Trump, Paris 14 iulie 2017

Nu cunosc, în istorie, alte asemenea elaborări despre America, din gura unui lider francez! Nici de Gaulle nu a spus vreodată că Europa este “singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii”, excluzând, astfel, Statele Unite din zona democrației și a libertăţii, ca putere mondială. Niciun lider democratic european, în pofida tuturor diferendelor comerciale pe care le-au cunoscut europenii și americanii, nu a văzut, public, în America o ţară naționalistă, care merge pe drumul războiului, prin practici protecționiste în comerțul global! Nu că Macron s-ar aștepta la vreo confruntare armată cu SUA, pe teme comerciale, dar anatomia regimului Trump, pe care o descrie atât de plastic, nu e mai puţin demolatoare ca un asalt al Gărzii Republicane! Vă daţi seama cum privește Macron pe acel european (ghici pe cine?), care întreține, slugarnic, fantasmagoriile lui Trump, cu privire la vreo inventată datorie pecuniară a Franței faţă de America, în NATO?

Europa se desprinde de America, așa cum a zis Merkel! Iar Macron a mers mai departe decât cancelarul! Și România este, totuși, în Europa! O Românie condusă de “inteligenţa” definită de Carlyle, “îmbogățită” de Seneca și “explicată” de Adler!

Apropo, credeţi că Iohannis l-a citit pe Jacques Maritain? Are filosoful francez un panseu care i se potrivește perfect “Inteligentului” lui Carlyle, în Du Régime Temporel et de la Liberté (Desclée de Brouwer, Paris, 1933, p.103):

“Aussi bien le principal, au point de vue de l’existence dans l’histoire, n’est-il pas de réussir (ce qui ne dure jamais), mais d’avoir été là (ce qui est ineffaçable).”

Adică:

“Tot așa, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este de a reuși (ceea ce nu dăinuie niciodată), ci de a fi acolo (ceea ce nu se poate șterge).”

Jacques Maritain

Iată de ce Iohannis este la Washington, Berlin sau Bruxelles! Putem noi șterge asta din istorie? Nici măcar din mintea și inima consumatorilor de presă securistă de la București, presă care îl ridică în slăvi, pentru că “a fost acolo”! Nu contează dacă și ce “a reușit”. Și nici dacă, așa cum ne învață Confucius, Iohannis nu l-a înţeles bine pe Maritain! Eu, unul, cred că nici nu l-a citit pe bietul Jacques cel evlavios! De altfel, Inteligent cum zice Carlyle și Priceput la Bani cum ni-l arată Seneca, Iohannis al nostru se plimba, odată, cică, pe o străduță mai dosnică din Londra, când ce să vezi…Dar, nu-i mai bine să-l lăsăm pe Dave Allen să vă povestească? Enjoy!

Dave Allen At Large – £10 Note Stuck Under Car Tyre-2:55min

Și, Totuși, Cât de Proști Sunt Securiștii Proști din Vârful Ţării?

Exact atât de proști, s-ar putea spune! Pe 25 iunie 2017, am prezentat, la B1 TV (https://www.seenow.ro/movie-x-press-243581), o parte din dramoleta tutelară a României, ţară deșirată între prostie și securism! Pe 6 iulie, la cel mai înalt nivel, pe planetă, s-a confirmat întreaga analiză prezentată în emisiunea lui Sabin Orcan! Șoc! Nici măcar acum, securiștii proști, care conduc România, nu au înţeles nimic! De aceea, voi fi foarte scurt în acest text. Și mă voi adresa doar inițiaților care frecventează, constant, acest blog. Poate și pentru că m-am cam săturat să fiu lucid când guvernează proștii. Sau, cum spunea Henry de Montherlant, în romanul său genial, Les Filles: “Nimic nu mă poate face să nu fiu lucid – și asta tot timpul (…) Luciditatea mea înspăimântă lumea, dar pe mine nu mă sperie niciodată. Mă amuz de ea, e un monstru pe care l-am îmblânzit” (Rien ne peut faire que je ne sois pas lucide – et lucide toujours…Ma lucidité effraye les gens, mais moi elle ne m’effraye jamais. Je m’en amuse, c’est un monstre que j’ai apprivoisé).

Sigur, ar fi mai util să îmblânzești proști, nu monștri, fie și pentru simplul motiv că monștrii nu ajung niciodată în fruntea statului. Proștii, tot timpul! Și oricât de lucid aș fi, tot nu înţeleg de ce mulțimea proștilor de rând optează, întotdeauna, la alegeri, pentru teatrul ieftin din fruntea ţării. Teatru unde cei mai proști dintre ei sunt aleși să joace eterna comedie a lucidității grave, cu morgă de stat, cumpărată, mereu, de la Securitatea lui Ceaușescu. Alfred Jarry descifrase, atât de enigmatic, teribila dilemă în care se zbat proștii de rând din România: “Cred că problema este pe deplin rezolvată și anume de a ști dacă teatrul trebuie să se adapteze la mulțime sau mulțimea la teatru” (Je crois que le question est définiment tranchée de savoir si le théâtre doit s’adapter à la foule ou la foule au théâtre). Simplu: proștii își merită teatrul!

Pe 25 iunie, v-am vorbit despre întâlnirile lui Iohannis cu Trump, Merkel și Macron la Bruxelles, Washington, Berlin. V-am vorbit despre lecţia umilinței administrată lui Iohannis, pe nerăsuflate, de toţi acești lideri. Sigur, mulţi ar putea spune că, deh, România nu poate mai mult! Că doar nu o să ne comportăm cu Trump cum s-a comportat Macron, la Bruxelles, atunci când l-a trecut pe american în rândul patru, ca ordine de precădere la salut!

Macron appears to swerve away from Trump at NATO summit-0:59min

Sigur, Macron e francez! Mare civilizație, mare luciditate. Dar, dacă vorbim despre cultura strânsului mâinii și a salutului politicos, cum se face că doamna Agata Kornhauser-Duda, soţia președintelui Poloniei, este doar poloneză și, totuși, o adevărată Macron a demnității naționale în faţa lui Trump, pe 6 iulie curent?

Polish first lady ignores Trump rejecting handshake to greets Melania-1:47min

Hm! Pe 25 iunie, i-am spus lui Sabin că articolul V din Tratatul de la Washington, care guvernează NATO, este zero barat, deoarece garanția juridică, în materie de apărare colectivă, pe care o conţine, este extrem de slabă, aliații (ne interesează, aici, americanii) venind în sprijinul celui atacat, după cum crede fiecare că este necesar (as it deems necessary). Plaja de acțiune este între zero și plus infinit. I-am spus atunci că Trump nu va da nimănui, niciodată, garanții de securitate împotriva Rusiei, cu tot articolul V, care este, după 1990, doar o “bere răsuflată”, cu efect propagandistic! Vezi intervalul dintre minutul 29:10 și minutul 31:20.

Valentin Stan X-Press-25 iunie 2017-02:00:01ore

https://www.seenow.ro/movie-x-press-243581

Ghici, ce? Înainte de a ţine un discurs, în Piaţa Krasiński, la Varșovia, pe 6 iulie, în care a reiterat “atașamentul” său faţă de articolul V, ca în teatrul despre care ne vorbește Alfred Jarry, The Donald a participat la o conferinţă de presă cu președintele Poloniei, Andrzej Duda. În faţa unei întrebări, pentru care nu era pregătit special, dar la care putea răspunde “perfect” și sculat din somn, omul a precizat că nu dă niciun fel de garanții Poloniei, în cazul în care este atacată de Rusia, deși, în Polonia, sunt mii de militari americani!!! (Trump: “n-am discutat garanţii și nu am fost, într-adevăr, în poziţia de a discuta garanţii)”. Vezi intervalul dintre minutul 20:21 și minutul 21:13.

FULL President Donald Trump Tears into FAKE NEWS at Press Conference with President Duda Poland 7/6-26:14min

Wow! Cuvintele lui Trump au desființat, pur si simplu, NATO și legenda tâmpită legată de articolul V, atât de îndrăgit de presa securistă din România. Priviţi faţa stânjenită a președintelui polonez!

Ce credeţi că a înţeles Iohannis? Iată ce a prins din discursul lui Trump de la Three Seas Initiative Summit:

“(…) Conținutul discursului principal, al Președintelui Trump, a fost foarte bun. A reiterat faptul că Articolul 5 este, evident, foarte important și va fi întru totul respectat de Statele Unite. Este articolul din contractul NATO, dacă pot să mă exprim așa, care garantează că orice țară sprijină orice altă țară, dacă este nevoie” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-la-summitul-initiativei-celor-trei-mari).

Pentru conformitate, urmăriți intervalul dintre minutul 1:06 și minutul 1:38.

Declarație de presă susținută la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (Varșovia)-7:43min

Adică, Iohannis a înţeles că acolo este o garanție dată de SUA. Atenţie, garanţie de securitate care se angajează nu atunci când America “crede necesar”, ci atunci “când este nevoie”! Ce să faci cu un asemenea președinte? Sigur, nu era nevoie să strige în gura mare că SUA nu ne vor apăra, niciodată, în faţa Rusiei și că Trump este un șmenar ieftin, dar putea să TACĂ DIN GURĂ! Că, slavă Domnului, are chemare și har pentru așa ceva! Sigur, Prostia și Securitatea merg mână în mână! Nu Securitatea României, ci a lui Ceaușescu!

A, să nu uit! Mai ţineţi minte ce “frumos” a spus Trump, la Washington, pe 9 iunie, în conferinţă de presă cu Iohannis, că nu a discutat problema ridicării vizelor pentru românii care călătoresc în SUA? (“Nu am discutat acest subiect”- We didn’t discuss it.) (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press). Urmăriţi intervalul dintre minutul 20:33 și minutul 21:40.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

Ei bine, președintele polonez Duda nu a ezitat și nu s-a sfiit să-i pună pe tapet, orgoliosului american, problema esenţială din relaţia bilaterală, care este nevoia ridicării obligativităţii vizei pentru cetăţenii polonezi care călătoresc în SUA. Vezi intervalul dintre minutele 1:55 și 1:59.

FULL President Donald Trump Tears into FAKE NEWS at Press Conference with President Duda Poland 7/6-26:14min

În comentariul meu de pe acest blog, din 2 iulie 2017, am scris așa, cu referire la ce avea să se întâmple pe 6 iulie: “Polonezii vor discuta despre visa waver cu Trump, deși nu se vor anunţa dezvoltări pozitive imediat. E drept, Trump este imprevizibil, dar nu cred că veţi auzi, după întâlnirile cu liderii polonezi, formulări de tipul “nu am discutat” despre ridicarea vizelor, ca în cazul trist al întâlnirii Trump-Iohannis. Mai degrabă, nu vor zice nimic, lăsând negocierile să curgă. Fiindcă polonezii chiar negociază asta.” Așadar, s-a întâmplat exact așa cum am scris eu! Președintele polonez apără interesele cetăţenilor săi în faţa lui Trump, nu cum face Securitatea lui Ceaușescu și “iubitul” nostru președinte, în ceea ce-i privește pe români.

Și am mai scris, tot pe 2 iulie, în același comentariu, anticipând discursul din 6 iulie al lui Trump, că există o diferenţă între “slugărnicie + prostie și demnitate + statesmanship”. Și că, din acest motiv, sunt “câteva lucruri pe care le veţi auzi de la Trump despre Polonia și pe care nu le-aţi auzit, niciodată, de la un președinte american despre România! Și nici nu le veţi auzi vreodată, cu privire la ţara noastră! Pentru că așa cuvinte nu se exprimă cu privire la slugi”. Ce-ar fi să mă verificați? Nu mă mai obosesc să traduc sau să reproduc discursul lui Trump din Piaţa Krasiński (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/07/06/remarks-president-trump-people-poland-july-6-2017). Vezi aici:

WOW President Donald Trump’s INCREDIBLE Speech To The People Of POLAND 7/6/2017 AMAZING TRUMP SPEECH-42:46min

Doar ca flavour, cum sună aceste cinci paragrafe?

“America loves Poland, and America loves the Polish people.”

“Poland is the geographic heart of Europe, but more importantly, in the Polish people, we see the soul of Europe.  Your nation is great because your spirit is great and your spirit is strong.”

“In those dark days, you have lost your land but you never lost your pride.”

“Poland is a land of great heroes. And you are a people who know the true value of what you defend.”

“The story of Poland is the story of a people who have never lost hope, who have never been broken, and who have never, ever forgotten who they are”.

În rest, ce-ar mai fi de spus? E unul care conduce România, Iohannis! Și, în spatele lui, sunt românii! Ordonați de Securitatea lui Ceaușescu! Așa, ca în sketch-ul lui Dave Allen! Nimeni nu vrea să sugereze că cineva ar fi prost ca o sardină!

Dave Allen sketch 1-1:01min

Ţara Proştilor şi a Procurorilor! Pardon, eu n-am zis nimic de SRI!

coldea-kovesi

Frenezia adunatului cu japca în spatele zăbrelelor, cu sau fără probe solide, pentru un denunţ sau o interceptare, doar pentru că prostimea jubilează la mascarada procurorilor, e un dat cotidian reprezentativ pentru o ţară primitivă şi stupidă. Cu un popor abulic, marcat de afazie la vârful puterii, fără fibră democratică, izomorf în conştiinţă şi gregar în manifestare. Într-un fel, o abominaţie a firii, pervertită în serbare câmpenească, tip Sâmbra Oilor, în care tembelii zbiară din toţi bojocii “Noi suntem români/Noi suntem aici pe veci stăpâni”, fără să sesizeze că singura stăpânire, care le este permisă, este aceea de a se lăsa furaţi! Şi conduşi ca oile! Şi de a-i omagia, până la epuizare, pe şmecherii care le dau iluzia că îi bagă la răcoare pe ăia care au furat, manipulând denunţurile altor suspecţi în cătuşe! Fără să recupereze mare lucru din furt, evident! Şi fără să se atingă de marii vinovaţi, cu certitudine!

În rest, zăngănit de cătuşe la vedere, arestări preventive în cascadă şi toată recuzita penibilă a actului de “justiţie” aglutinat în spectacol, specific manipulărilor liniare şi revolute, pe care nimeni nu le mai practică, nici măcar în regimurile totalitare. Fiindcă până şi acolo, proştii au încetat să mai alcătuiască majoritatea absolută a populaţiei! Nu mă voi ocupa de conţinutul dosarelor din vitrină, în acest text. Clienţii procurorilor sunt din ce în ce mai numeroşi, ultimele achiziţii numărându-i pe Darius Vâlcov, Marian Vanghelie şi Dan Şova. “Trofeul Calităţii” este, indubitabil, Elena Udrea!

Poporul e fericit! Se zgâieşte neghiob, cu faţa lipită de ecranul televizorului, la circul arestărilor pe bandă, cu sau fără probe, şi-şi împărtăşeşte hulpav din “triumful” procurorilor, ca şi cum le-ar fi slobozit o nouă porţie de mahorcă gratis, pe care s-o mestece tâmp şi satisfăcut că s-a făcut dreptate! Nişte jertfe ritualice, de tip Udrea, îl încântă într-atât, încât aproape nu mai observă că pe Băsescu nu-l cheamă nimeni la procuratură, deşi sunt grămezi de denunţuri cu privire la banii negri care au mers în campania sa electorală din 2009. Va fi chemat la procurori doar în legătură cu litigiul de aşa-zis şantaj, în care se confruntă cu Gabriela Firea! Brrrr! Îmi tremură genunchii!

Mai greşesc şi americanii! Tocmai în New York Times

Din când în când, prin corul inept de panegirice şi ditirambi la adresa trupei despletite a lui Kövesi, vărsate cu ghiotura prin presa internă sau externă, sub oblăduirea unor ambasade mai mult sau mai puţin interesate să stimuleze “furia” “justiţiară” în Ţara Proştilor, apar note disonante. Cum ar fi articolul din New York Times, “Romania’s Anti-Corruption Mania” (Mania Anti-Corupţie a României), din 4 martie 2015, sub semnătura lui Patrick Basham, cel care cataloghează atmosfera de beţie justiţiară din Bucureşti drept “domnie legală a terorii” (legal reign of terror). (http://www.nytimes.com/2015/03/05/opinion/romanias-anti-corruption-mania.html?_r=0).

Marele Conducător Klaus Iohannis se consideră că a câştigat alegerile pe o “platformă populistă-anticorupţie” (populist, anti-corruption platform). Mai mult, cică bătălia anticorupţie, dusă de “bravii” procurori ai lui Kövesi, “a fost o unealtă politică”, “pentru domnul Băsescu”, “pentru a-şi ataca opozanţii, la fel de bine o modalitate de a-i linişti pe criticii americani şi europeni ai sistemului politic din România” (for Mr. Băsescu, it was a useful political tool to attack opponents, as well as a way to appease American and European critics of Romania’s governance).

Articolul vorbeşte despre “ridicarea statului procurorilor” (the rise of the prosecutorial state). În ceea ce-i priveşte pe proşti (termenul de “proşti” îmi aparţine), articolul precizează foarte pertinent: “Oricine din politică şi afaceri este presupus vinovat de ceva. Majoritatea românilor recunosc că nu-i prea interesează neajunsurile procedurilor judiciare sau dacă probele procurorilor sunt atât de subţiri că devin rizibile, ori că aceştia îi tutelează pe judecători” (Everyone in politics and business is presumed guilty of something. Most Romanians admit that they care little about shortcomings of due process, whether it’s laughably thin evidence or prosecutors’ tutoring of judges in verdicts).

În ţara proştilor (deşi, termenul de “idiot” mi se pare mult mai adecvat), New York Times indică tactica “genială” a năimiţilor procurori ai lui Kövesi: “Este lucru obişnuit ca suspecţii să fie presaţi să livreze nume (adică, denunţuri-nota mea), pentru a obţine indulgenţă. Se practică, de asemenea, şi arestarea membrilor familiei, ca argument suplimentar pentru procurori. O anume măsură Orwelliană este folosirea ‘arestului preventiv’”. (It’s commonplace for suspects to be pressured to name names in exchange for possible leniency. It’s also routine for family members to be arrested as additional leverage for the prosecutors. One particularly Orwellian measure is the use of “preventive arrests”…).

Nu pot să cred! Cum, scrie aşa ceva în New York Times? De parcă asta ar fi tot! Luaţi de aici: “Campania anti-corupţie din România a trecut în metastaza unei cruciade neliberale. Pofta neostoită a publicului (a se citi “a proştilor”-nota mea) pentru justiţie a reuşit doar să amplifice pericolul la adresa viitorului democratic al ţării.” (Romania’s anti-corruption campaign has rapidly metastasized into an illiberal crusade. The public’s insatiable appetite for justice only exacerbates the threat to the country’s democratic future).

Cum lesne ne putem imagina, presa băsisto-macovisto-kövesistă a sărit ca arsă. Ba că articolul a fost cumpărat, ba că autorul este un derbedeu, ba că bla şi bla şi bla! Nici nu mă obosesc să dau citate sau să-i numesc pe penibilii ăştia. Fie şi pentru simplul motiv că au tot dreptul din lume să considere că New York Times bate câmpii! Care New York Times a publicat adevărate articole lirice despre inegalabila doamnă Kövesi şi lupta ei anticorupţie. Alea erau bune, evident, fiindcă o lăudau!

Învăţăturile lui Udrea către Ţara lui Coldea

Acum, cât de idiot să fii ca să crezi că există justiţie în România sub Kövesi, de vreme ce, pe când aceeaşi Kövesi era şefa tuturor procurorilor din România, doamna Udrea, cea aruncată la WC turcesc, în 2015 (după propria exprimare), o sfida în faţă, refuzând să se prezinte la audierile unde era convocată de procurori? Se întâmpla în 2009! Şi, de atunci, până în 2015, lui Udrea nu i s-a clintit un fir de păr din cap! Şi Kövesi era procuror general al României! Dar, oare, ce s-o fi întâmplat, ce este diferit, faţă de perioada 2009-2015, în perioada începând cu 2015? Nu cumva, faptul că nu mai este Băsescu preşedinte? Cum, a refuzat Udrea să meargă la procurori? Luaţi de aici:

“Haideţi să ne punem în situaţia unui simplu cetăţean, căruia un membru al parchetului, un procuror, care are dreptul să facă dosare penale, asta-i meseria lui, încearcă, cu orice preţ, să-i creeze, să-i fabrice un dosar penal şi cetăţeanul află! Ce face acel cetăţean? Se mai prezintă în faţa procurorului? Nu! Face o plângere şi se adresează celor care sunt în măsură să-i apere drepturile. Asta am făcut şi eu, am formulat plângere penală împotriva tuturor celor care au participat la discuţie şi ca orice cetăţean cer (…)” (ascultă file audio* 9udrea-a3-1exemplul cu procurorul-nu ma mai duc19aug) (vezi şi http://psnews.ro/audio-elena-udrea-dezvaluiri-din-2009-lectiile-fostului-ministru-despre-cum-sa-scapi-de-un-procuror-care-te-ancheteaza/).

Poftim? Dar, Udrea spune şi acum că este nevinovată! De ce nu a refuzat şi acum să meargă în faţa procurorului şi nu i-a făcut plângere conform învăţăturilor sale către cetăţeni, din anul 2009?  Păi, fiindcă au înşfăcat-o ăia, i-au luat sutienul (ascultă file audio* 15udrea-parlament-7arestata-sutien-dus-8doua detinute-10dna reformeaza clasa politica23feb) şi au aruncat-o la beci cu WC turcesc (după propria litanie, din Parlament, la 23 februarie 2015):

“Am fost dusă în arestul poliţiei capitalei, verificată la sânge şi dezbrăcată. Mi-au luat sutienul şi am fost dusă într-o cameră cu dimensiunea de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse. Apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc.”

Conform principiului: “Dacă nu acum, atunci când? Dacă nu noi, atunci cine?” Păi, tot voi, procurorilor, dar de ce abia acum şi nu în 2009? Fiindcă slugile lui Băsescu nu pot lovi în oamenii de încredere ai lui Băsescu, atunci când Băsescu e preşedinte? Hm! Ce întrebare stupidă, nu-i aşa?

Aceeaşi Udrea a adus acuzaţii grave şefului SRI, Coldea. Dar şi şefei DNA, Kövesi. Acum! Deputat fiind! Cum că ei controlează ocult România! În interviul de pe Hotnews, în 30 ianuarie 2015:

“(…) constatând toate acestea, se află un om care deţine în acest moment toate aceste secrete, pentru că le are de la mii de oameni, de ofiţeri care le adună. Este şeful actual al Serviciului Român de Informaţii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, în acest moment, deţine această putere, pentru că pe de o parte deţine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de altă parte are o foarte bună relaţie cu dna Kövesi.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19243479-elena-udrea-anunta-depus-dna-denunt-impotriva-sefului-sri-florian-coldea-coldea-cerut-lui-dorin-cocos-dea-500-000-euro-lui-sebastian-ghita-pentru-rtv.htm).

Aţi auzit despre vreo reacţie a “statului de drept” la aceste acuzaţii grave ale unui deputat român? Că, slavă Domnului, denunţurile tuturor derbedeilor şi hoţilor mărunţi, în detenţie deja, sunt imediat folosite de DNA, pentru a agăţa numele mari din politica şi economia României! Dovediţi sau nedovediţi ca hoţi! Denunţul lui Udrea de ce nu este bun? Căci, este vorba şi de un denunţ, care a apărut în spaţiul public şi care conţine acuzaţii concrete de o gravitate excepţională la adresa lui Coldea (vezi http://www.luju.ro/static/files/2015/februarie/15/denunt_udrea_coldea.pdf).

Culmea, parte din acuzaţii fac referire la Traian Băsescu, pe care nimeni nu l-a convocat să îl întrebe măcar dacă ce zice Udrea e adevărat!

Sigur, SRI-ul s-a auto-anchetat! Aşa-zisa comisie din parlamentul României, care, cică, se ocupă de controlul serviciului, condusă, penibil şi slugarnic, faţă de Securitatea de “tip nou”, de un oarecare Georgian Pop, s-a convocat pentru a executa, întocmai şi la timp, reflecţiile lui Coldea! Şi gata! Pa! A ieşit Coldea de la comisie şi şi-a trimis înapoi un subordonat, să le spună parlamentarilor cum e cu adevărul! Sigur, ca să facă asta, genialul, excepţionalul, profesionistul şef interimar al SRI, aliatul americanilor, super-Bond-ul planetelor româneşti, salvatorul securităţii naţionale şi al dropiei cu cap de zimbru, nu a fost în stare să bălmăjească nici măcar două cuvinte liber!

A citit, ca ultimul repetent, de pe o foaie, câteva fraze de absolvent de curs primar, înghiţind în sec şi poticnindu-se pe alocuri, ca să spună cum SRI s-a auto-anchetat şi a descoperit că eclipsa solară e la locul ei şi nu a furat-o nimeni, el fiind soarele neprihănit al românismului tutelar. Inutil să vă spun că, în nicio ţară din lume, nu există o procedură prin care comisia de control al serviciilor secrete, din parlament, să-şi bazeze propria anchetă pe auto-controlul Serviciilor, pe care le supraveghează! Numai într-o ţară a proştilor, Parlamentul poate accepta aşa-ceva! Asta spune clar şi cine se află, de fapt, sub controlul cui!

Transparentă ca cristalul, duios Codruţa trecea…

Dar, să revenim la imparţiala şi dedicata Kövesi, idolul românilor în sondajele de opinie. Doamna despre care mult hulita Udrea spunea, în interviul de pe Hotnews, că fusese adusă de la Bruxelles, pentru şefia DNA, la propunerea lui Coldea: “Am spus că propunerea ca dânsa să se întoarcă de la Bruxelles a venit de la dl Coldea.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19243479-elena-udrea-anunta-depus-dna-denunt-impotriva-sefului-sri-florian-coldea-coldea-cerut-lui-dorin-cocos-dea-500-000-euro-lui-sebastian-ghita-pentru-rtv.htm).

Pe 11 iulie 2012, doamna Kövesi, colaboratoarea apropiată a lui Coldea (de la Udrea citire), ne învăţa importanţa criteriilor transparente în numirea şefilor procurorilor, ea fiind exact în acea poziţie de şef:

“Cred că este important pentru toţi procurorii din România, care, în ultimii şase ani, au depus un efort constant şi continuu, pentru a transforma instituţia ministerului public într-o instituţie activă şi profesionistă, să aibă parte de un procuror general şi de un procuror-şef al DNA ales (sic!) pe criterii de transparenţă. Cred că sunt cea mai în măsură să vorbesc despre acest lucru, în primul rând, pentru că mandatul meu de procuror general va expira în scurt timp. Nu mai am dreptul să ocup această funcţie, am condus această instituţie şase ani şi cred că sunt în măsură să fac acest comentariu”(ascultă file audio* 12kovesi-012criteriile sunt totul11jul).

Bun, dincolo de nepotrivirea substantivului cu adjectivul, “infracţiune” minoră faţă de tâmpeniile de sens şi gramatică pe care le citesc în comunicatele DNA, doamna Kövesi are mândria să ne vorbească de “criterii de transparenţă” în alegerea şefilor procurorilor! Cum vă explicaţi, atunci, că această colaboratoare a lui Coldea (indicată, ca atare, de Udrea), livra popoarelor următoarea evaluare, cu privire la criteriile propriei numiri în fruntea parchetului general, la 9 ianuarie 2007?

Nu cunosc motivele exacte pentru care am fost aleasă sau ce criterii s-au avut în vedere, însă, cred că tinereţea nu este un handicap în această funcţie”! (transcriere RADOR, BBC: “Interviul zilei”-invitat: procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi-partea I; BBC-9 ianuarie, ora 18:30-realizator Mircea Zamfir).

Acum, cu siguranţă, nu tinereţea părea să fie handicapul doamnei Kövesi, asta este clar! În ceea ce priveşte criteriile pentru alegerea procurorului general, se pare că distinsa doamnă nu le prea ştia, deşi tocmai fusese aleasă în onoranta funcţie. Sigur, a aflat ceva despre ele mai târziu, prin 2012, abia când pleca din funcţie. Din câte ştiu eu, alegerea pe o anume poziţie ierarhică, fără criterii cunoscute public, câteodată necunoscute chiar şi celui ales, se practică în serviciile secrete. Evident, Ministerul Public din România nu este o anexă a SRI! Evident, Udrea minte când vorbeşte de relaţia ocultă Kövesi-Coldea! Categoric, comisia de control al SRI din Parlament controlează la sânge serviciul! Sau îi zice comisia de control a SRI?

Un bilanţ pentru eternitate! Regula de trei simplă la “peste” pătrat

Păi, nu ne mai rămâne decât să ne bucurăm de rezultatele muncii DNA, expuse cu acribie de doamna Kövesi, cea care nu are nicio legătură ocultă cu SRI, la bilanţul din 24 februarie 2015. Să ne concentrăm pe următoarea evaluare:

Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat. În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.” (vezi http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5982).

Tare, nu? Ce ne spune onorabila? Că a trimis “peste 1100 de inculpaţi” “în judecată în anul 2014”! Şi că “peste 1130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv”! Acum, deşi “peste 1100” poate fi orice număr de la 1100 la plus infinit, ar fi o aberaţie, chiar şi “peste” “posibilităţile” doamnei Kövesi, de a ne informa că, din “peste 1100 inculpaţi”, ar fi fost condamnaţi definitiv “peste 1130”, în 2014!  Aşadar, ca să o salvăm, să presupunem că acei 1130 de condamnaţi definitiv provin din dosare care nu au fost trimise în judecată numai în 2014, ci şi în anii anteriori!

Dar, dacă este aşa, cum putea calcula Kövesi procentul de 9% achitări, dintr-un număr total de cazuri pe care nu îl cunoaştem, ştiind doar aproximativ numărul de condamnări definitive? Căci, 9% este o cifră exactă, referitoare strict la anul 2014 (se face precizarea la “anii anteriori” în text, raportat la 9%, de unde rezultă că anul vizat pentru 9% este 2014), iar numărul de condamnări, “peste 1130” nu mai este o cifră exactă, ci una aproximativă, cu “peste” înainte! Iar numărul total de dosare nu îl ştim şi nici perioada de timp pentru care s-a calculat numărul de achitări.

Pe scurt şi mai simplu, dumneavoastră puteţi calcula un procent, prin regula de trei simplă, folosind cifre cu “peste” înainte, în aşa fel încât să vă iasă un 9% întreg şi frumos ca însăşi DNA? Cum ziceţi?

Aşa, de pildă: Dacă “nu se ştie câte dosare s-au trimis în judecată, în nu se ştie cât timp”, reprezintă 100%, atunci “peste 1130 inculpaţi condamnaţi definitiv” reprezintă X”. Aşadar  X este egal cu “peste 1130” înmulţit cu 100 şi împărţit la “nu se ştie câte dosare s-au trimis în judecată, în nu se ştie cât timp”, adică egal exact cu cifra faţă de care putem calcula “9% achitări”, adică fix “sub media europeană!!!

Dumneavoastră realizaţi că nimeni din presă sau societatea civilă, în Ţara Proştilor, nu a reacţionat la această mizerie de bilanţ? La această manipulare ordinară! Pe care o vom regăsi, fără tăgadă, şi în rapoartele MCV!

Foaie verde ametist, m-a făcut mama jurist!

Ajunşi aici, aş vrea să fac o precizare. Am considerat, întotdeauna, că judecătorii din România trebuie protejaţi şi susţinuţi! Chiar dacă există printre ei judecători corupţi! Chiar dacă unele soluţii date de instanţă sunt motivate politic. Adevărul este că, într-o societate cât de cât normală, o soluţie greşită dată de un judecător, în instanţă, nu poate fi îndreptată decât tot de o soluţie dată în instanţă, de un judecător. Altfel, e haos!

Am comentat soluţii date de judecători, cu care nu eram de acord, dar, niciodată, nu am respins o soluţie dată de instanţă. Am considerat că soluţia trebuie, întotdeauna, respectată. Dar eu sunt un simplu cetăţean. Nu sunt om politic ales sau numit în funcţie de demnitate publică, nu sunt funcţionar public şi nici nu sunt parte a sistemului judiciar. Căci, dacă aş fi aşa ceva, simplul fapt de a comenta negativ o soluţie dată de instanţă m-ar pune în afara statului de drept.

Nicio problemă, Kövesi poate! Procurorii domniei sale, împreună cu mascaţii, l-au adunat dintr-un spaţiu public pe mult controversatul primar al Constanţei, Radu Mazăre. Cu cătuşe la mâini, by the book. Reţinut şi propus judecătorului pentru arest preventiv! Ghici ce! Judecătorul a respins arestul preventiv! Cum explică Kövesi, poticnindu-se în vorbe, pe 1 iunie 2014, la B1TV, soluţia dată de judecător:

“A motivat (judecătorul-nota mea) îîî… îîî… hotărârea deeee…privind cercetarea arestării preventive, ca să folosesc termenul prevăzut în codul de procedură îîî… penală, prin aceea că nu există suficiente probe. Dar, în acelaşi timp, există suficiente probe pentru controlul judiciar. Deci, practic, era o contradicţie de natură procedurală, interpretare diferită. Nu poţi să ai probe pentru o măsură preventivă, dar să nu ai probe pentru altă măsură preventivă”. (ascultă file audio* 14kovesi-1234nu poti avea probe pt o masura preventiva si nu pentru alta1jun).

Adică, dacă ai probe pentru control judiciar, no problemo, merge şi arestarea preventivă!!!

Codul de Procedură Penală specifică la articolele 202 şi 203:

ART. 202

    Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive

(1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

(2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.

(3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

(4) Măsurile preventive sunt:

a) reţinerea;

b) controlul judiciar;

c) controlul judiciar pe cauţiune;

d) arestul la domiciliu;

e) arestarea preventivă.”

ART. 203

    Organul judiciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilor preventive

(1) Măsura preventivă prevăzută la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luată faţă de suspect sau inculpat de către organul de cercetare penală sau de către procuror, numai în cursul urmăririi penale.

(2) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c) pot fi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către procuror şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către instanţa de judecată.

(3) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. d) şi e) pot fi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către instanţa de judecată.”

Aşadar, măsurile preventive se stabilesc de către judecător şi parţial de procuror, art. 203 (2). În cazul “arestării preventive”, numai de judecător, art. 203 (3)! Dar, alegerea măsurii preventive depinde de nevoia de a fi “proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”. Numai un analfabet juridic poate emite următoarea tâmpenie: “Nu poţi să ai probe pentru o măsură preventivă, dar să nu ai probe pentru altă măsură preventivă”.

Căci, dacă poţi spune, extrapolând, că probele pentru arestare preventivă pot acoperi, întotdeauna, şi o măsură de control judiciar, ei bine, reciproca nu e valabilă! Dacă există, proporţional vorbind, indicii pentru control judiciar, văzut ca suficient, de ce aş da arestare preventivă? Doar fiindcă mă cheamă Kövesi?

Aşa grăit-a Vladimir!

Asta este regina Justiţiei din România! Nu şi a Dreptăţii! Ea vorbeşte despre interpretarea diferită a judecătorului, pe care o desfiinţează. Sigur, şi eu îi pot spune, asemenea părintelui libertăţii americane, Patrick Henry, în celebrul său discurs din 23 martie 1775, rămas în istorie sub numele de “Dă-mi Libertate sau dă-mi Moarte” (Give Me Liberty or Give Me Death):

“Dar, oameni diferiţi văd, adesea, acelaşi subiect în lumini diferite; şi, de aceea, sper că nu se va considera lipsă de respect faţă de acei domni, dacă, exprimând opinii opuse celor expuse de ei, după cum o fac, voi vorbi deschis conform sentimentelor mele, liber şi fără reţinere” (But different men often see the same subject in different lights; and, therefore, I hope it will not be thought disrespectful to those gentlemen if, entertaining as I do opinions of a character very opposite to theirs, I shall speak forth my sentiments freely and without reserve.)

Mă tem, însă, că doamna Kövesi s-ar putea să nu-l înţeleagă bine pe Patrick Henry, evident, nu din cauza handicapului tinereţii! Aşa că am să încerc cu Titu Maiorescu (“Critice”, Editura Minerva, Bucureşti, 1984, p. 186):

“Pe noi, românii, ne-a scos soarta fără de veste din întunericul Turciei şi ne-a pus în faţa Europei. Odată cu gurile Dunării, ni s-au deschis şi porţile Carpaţilor şi prin ele au intrat formele civilizaţiei din Franţa şi din Germania şi au învălit viaţa publică a poporului nostru. Din acest moment, am pierdut folosul stării de barbari, fără a ne bucura, încă, de binefacerea stării civilizate”.

Cam pe aici se află doamna Kövesi, în starea descrisă de Maiorescu! Adică, undeva între barbari şi Codul de Procedură Penală, varianta pentru analfabeţi juridic. În ceea ce vă priveşte pe voi, dragii mei, ei bine, cu voi este altă poveste! Starea voastră (a se citi “a noastră”) este cel mai bine descrisă nu de Patrick Henry, nici de Titu Maiorescu! Cel mai bine este descrisă de Vladimir Putin, care a pus punctul pe “i” stârnind dezaprobarea Angelei Merkel, în ceea ce vă priveşte. Ştiu, însă, că voi veţi fi de acord cu Vladimir! Enjoy!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Când Prostia şi Domnia s-au Unit în România! Iar Minciuna-i Veselia!

iohannis-sima4

Din nou, acest text va fi scurt (by my standards, adică nu chiar scurt). Explicaţii puţine. Preşedintele României, surprinzător, nu mai trebuie explicat! La nici câteva zile după ce ne-a marcat destinul, prin preluarea puterii politice, deriva spre zările fulgurante ale incompetenţei a atins orizontul propriei neputinţe! Ştiu sloganul: să-l lăsăm pe Preşedinte să înveţe să fie Preşedinte! Mă scuzaţi! Pardon! “Il est Charlie”! Ştie precis cum este cu libertatea! Mai ales cu a lui! Libertatea de a greşi în numele şi pentru nenorocirea a milioane de români! Sigur, nu la nivelul la care a greşit administraţia socialistă de la Paris, în infernul terorist stimulat de incompetenţa crasă şi falimentul instituţional al guvernării Hollande! (vezi http://www.newsmax.com/Headline/France-attacks-Charlie-Hebdo-US/2015/01/09/id/617672/) (vezi http://www.algemeiner.com/2015/01/09/responding-to-paris-terror-outrages-us-jews-highlight-centrality-of-anti-semitism-to-islamist-ideology/).

Este drept, anunţam încă din 17 noiembrie că domnul Iohannis va face toate greşelile din manual! Nu ştiam, atunci, că domnul Iohannis îşi conspectează nenorocirile din cu totul alt manual decât cel ştiut de mine! Pentru avansaţi! Mai amplu! Mai bogat! Mai încăpăţânat în modelarea paginilor după arhetipurile mono-îngheţate în culoarea gerului iohannist. Năprasnic! Şi implacabil ca o glumă proastă!

C’est vrai, je suis Charlie, mais on sait rien sur MCV…

Scriu aceste rânduri pe 12 ianuarie 2015. În câteva zile, începând cu astăzi, Iohannis va acumula o deja nouă incredibilă paletă de erori şi nenorociri. Astăzi, urmează să discute cu liderii politici ai ţării despre bugetul armatei, “cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru apărare”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15407&_PRID=lazi).

Are propuneri: “Mai mult, propun tuturor factorilor politici, atât de la guvernare, cât şi din opoziţie, să-şi asume clar menţinerea acestui minim obiectiv pentru cel puţin 10 ani”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15407&_PRID=lazi).

Ei bine, această discuţie va fi dusă mai departe, de acelaşi Iohannis, în întâlnirile cu preşedintele Comisiei Europene: “(…) alocarea suplimentară de 0,3% din PIB pentru Ministerul Apărării. Acest subiect se va afla, în curând, pe agenda discuţiilor la nivelul Uniunii Europene” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15396&_PRID=lazi).

No problemo! România se va face de râs! Klaus nu va afla de ce, decât după, dacă va afla! E un început “bun”, pentru primul Consiliu European la care va participa! Vom comenta împreună, când va veni sorocul!

Nu l-am prea văzut în cadrele postate pe site-ul Palais de lElysée, după participarea la marşul de la Paris. La cât de “important” este mesajul sec, pe care ni l-a transmis, până şi ăla citit, pe aeroport, aseară, la sosirea acasă, mă aşteptam să fie mai omniprezent în conştiinţa fotografică a francezilor! Ne-a spus cu cine a vorbit, cu “doamna cancelar Merkel, cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu premierul Olandei, cu preşedintele Ucrainei, cu premierul Israelului şi mulţi alţii.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15424&_PRID=lazi).

Presupun că domnul Cameron se încadrează perfect la “mulţi alţii”! Fiind pe Axa aia pe care zicea că a luat-o de la Băsescu. Sau nefiind pe nicio axă, decât pe cea a minimei bune creşteri protocolare, unde Iohannis nu poate pătrunde nici cu ordinul Procuraturii! Nu, că e genial Klaus! Nu explic nimic. Epoca în care scriam de ce nu are ce căuta doamna Carmen Iohannis în dreapta şoferului a trecut! E timpul să-l lăsăm pe Klaus să fie “puternic”! Pentru România! Şi milioanele de români care îl iubesc!

Înţeleg că este foarte criticat de foştii sau actualii ciraci ai lui Băsescu, de “imaculata” justiţiară Macovei şi de savantul “neprihănit” al luptei anticomuniste Tismăneanu! Nu ştiu ce le-a promis Iohannis, dar cred că sunt supăraţi mai ales pentru ce nu le-a promis, dar le oferă acum, spre stupefacţia tuturor celor care înţeleg ceva! Nu şi a presei române, care îl idolatrizează şi îi sfâşie în bucăţi pe “detractori”! E bine! Trăiască România!

Într-un fel, la început, mi-era milă de Iohannis. Garabet Ibrăileanu avea o vorbă, în Privind viaţa: “o nenorocire venită din propriile greşeli e tot atât de fatală ca şi una venită din senin, dar iluzia liberului arbitru ne face să suferim cu atrocitate de cea dintâi, pentru că ni se pare că am fi putut-o evita!” (Garabet Ibrăileanu, Privind viaţa…, Bucureşti, 2009, p. 28). M-am scuturat, însă, repede, de milă. Nu e cazul! Omul nu greşeşte! Şi e bine că nu greşeşte! N-are ce regreta! NICIODATĂ! Fie vorba între noi, cum ar putea greşi, la cât de încăpăţânat este, ceea ce reprezintă marca “inteligenţei” infinite şi rafinate, după cum zice şi cântecelul? Lasă, că e bine! Fiindcă, negreşind, nu are nevoie să mintă! Oare?

Mai ţineţi minte Mecanismul pentru Cooperare şi Verificare (MCV)? Jucăria aia convenită la Comisia Europeană şi despre care Iohannis ştie că s-ar fi stabilit în negocierile de aderare a României la UE (informaţie greşită, evident, dar pe care el o crede bună)! Şi care este folosită acum drept hârtie de turnesol de câtre Germania, pentru a ne da sau nu acordul pentru intrarea în spaţiul Schengen! Psst! Nu pot să vă spun nici ce înseamnă MCV, nici când s-a stabilit! Klaus are un fost comisar european în suită şi un ambasador all seasons la butonieră, aşa că ştie el mai bine să vă spună! Uite, ce frumos a zis în discursul, citit, bineînţeles, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe 6 ianuarie 2015:

Astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Gata cu Minciuna! De Astăzi, spunem numai Adevărul (adică, la Adevărul

Genial, nu? Aproape că nu mai contează cine l-a învăţat! Reaua aia de Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi, fără ruşine şi minimă adoraţie faţă de Geniul Interplanetar al iubirii noastre fără zăgăzuire, uite ce a putut spune (ascultă file audio* 15stanciu-2mcv trebuie mentinut fiindca nu s-au indeplinit obiectivele6jan):

“Din punctul meu de vedere, încă se impune menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru că sunt încă multe obiective care nu sunt finalizate”. (http://www.mediafax.ro/politic/livia-stanciu-se-impune-mentinerea-mcv-pentru-ca-sunt-inca-multe-obiective-nefinalizate-13751264).

Ruşine, doamna judecător! Adică, ce vreţi să spuneţi cu “sunt multe obiective care nu sunt finalizate”? Nu vă daţi seama că negaţi afirmaţia Iubitului Conducător care spune clar că “Astăzi (…), să se constate că acele condiţionalităţi (…) au fost îndeplinite”? Uf! Şi, totuşi! Cine este blasfematorul ăla de profesie, care a zis că Iohannis este încăpăţânat? Cine-i caută nod în papură? Iohannis e genial, domne’! Ştie că are dreptate! Dar nu vrea să o intimideze, în adoraţia ei măruntă, pe Livia Stanciu. Se repliază rapid, pregăteşte busuioc, prima întâi, de calitate, pentru dres, şi merge la lustragiii băsişti (altminteri, perfect respectabili, aşa, simpluţi, cum sunt ei) de la Adevărul, chiar a doua zi, pe 7 ianuarie, ca să ne dea lumină. Uite ce frumos a zis (ascultă file audio* 15johannis-adevarul-mcv-4in anii 2016-2017-56indeplinite azi7jan):

Iohannis: Să ajungem în acest punct, atunci când actualul Parlament şi actualul CSM îşi încheie mandatul. Păi, actualul Parlament îşi încheie mandatul la sfârşitul lui 2016 şi actualul CSM la începutul lui 2017. Deci, implicit, am dat un orizont de timp, care mi s-a părut rezonabil.

Jurnalist: Dar, consideraţi că azi suntem pregătiţi?

Iohannis: Azi nu suntem pregătiţi, nici nu m-am referit la astăzi!”

Sigur, Genialul a îngăimat ceva şi la CSM, cu privire la orizontul de timp 2016-2017 (“atunci când actualul CSM şi actualul Parlament îşi termină mandatele, să putem bifa împreună această reuşită”). (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Dar, a afirmat, fără putinţă de tăgadă, că: “Astăzi (…), să se constate că acele condiţionalităţi (…) au fost îndeplinite”! Păi, cum se potriveşte asta cu “Azi nu suntem pregătiţi, nici nu m-am referit la astăzi”?

Cum nu v-aţi referit la ASTĂZI, domnule Preşedinte? Cum, MINCIUNĂ ORDINARĂ? Sigur, ne minţea şi Băsescu, la fel, a doua zi! Dar, hăhăia, şi ce dacă, poporul îl iubea, Băse era cool! Genialul Klaus nu are stilul ăsta! Zice scurt şi fără să citească, de data asta: “Nici nu m-am referit”! Deşi, chiar aşa zisese, cu doar o zi înainte! Adică, te minte în faţă, cu zâmbetul metalic pe buze!

Sigur, apostolii noii religii iohanniste mă vor întreba unde-i nenorocirea? Pe bune? N-o vedeţi? Hai, să v-o arăt! Preşedintele Iohannis a dat un interviu în presa germană: “Klaus Iohannis a declarat Märkische Allgemeine Zeitung că va face eforturi pentru ca aderarea României la acest spaţiu să aibă loc anul acesta.” (http://www.mediafax.ro/politic/oficial-german-romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-13748621).

Schengen în 2015? Se ocupă Herr Iohannis! 

Poftim? Cum, Preşedintele României dă un interviu presei germane, care se adresează populaţiei Germaniei, nefavorabilă aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fără să se consulte cu cancelarul Merkel? Adică, el, etnic german şi nou ales Preşedinte al României, se adresează direct, prin intermediul presei germane, poporului german, informându-l despre intenţii pe care germanii nu le agreează? Şi, “ce dacă?”, or să zică apostolii iohannişti! “Foarte bine a făcut”, vor clama! Şi, de unde ştiu eu, Stan, că nu a vorbit cu Merkel? Păi, ştiu! Fiindcă, imediat, a apărut în presa germană, şi nu oriunde, în Der Spiegel, citat de Mediafax, pe 5 ianuarie, o reacţie extrem de dură a preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, creştin-democrat şi apropiat consilier al cancelarului Merkel: “Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (…) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015 (http://www.mediafax.ro/politic/oficial-german-romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-13748621).

Wolfgang-Bosbach

Wolfgang Bosbach

Ce se întâmplase? Intempestivul, aberantul şi stupidul interviu dat de Iohannis, doar pentru imaginea sa penibilă, a pus administraţia de la Berlin într-o situaţie dificilă faţă de propriul electorat. Reacţia lui Bosbach s-a adresat germanilor şi nu românilor, de aceea a venit din partea preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, şi nu a Comisiei de relaţii externe. Practic, Iohannis i-a obligat pe oficialii de la Berlin să închidă anul 2015 pentru aderarea României la Schengen! Asta, în condiţiile în care Germania nu zisese nimic despre 2015, până în prezent. Şi erau bune premise ca, în baza unui raport MCV mai bun, să putem obţine o aderare care să înceapă, în 2015, măcar cu frontierele aeriene şi maritime. S-a ales praful! 2015 devine imposibil, de vreme ce Germania a spus, deja, NU! Forţată de Iohannis!

Mai mult, situaţia creată de Klaus cel Înţelept va vulnerabiliza raportul MCV, care va arăta prost, ca să poată oferi argumente pentru decizia Germaniei! Mă veţi verifica în următoarele zile! Ia ziceţi! E suficient de mare nenorocirea asta, la numai câteva zile după preluarea mandatului de către Klaus cel Întreprinzător? Sunteţi mândri? Dar, staţi că nu e tot! Merkel a zis, chiar şi aşa, cu 2015 închis, că se va uita la raportul MCV: “Întrebată dacă va sprijini aderarea Bulgariei la Schengen, în martie 2015, Angela Merkel a declarat că Guvernul german aşteaptă raportul MCV, pentru a lua o decizie.” (vezi http://www.romanialibera.ro/politica/uniunea-europeana/wolfgang-bosbach–romania-nu-va-adera-la-schengen-in-2015-362838).

Şi, în condiţiile astea, dumneavoastră, ditamai Preşedintele României, după gafa monumentală din presa germană, mergeţi în CSM şi anunţaţi ritos că:

Astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite”. (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15406&_PRID=lazi).

Toate religiile reunite ale mapamondului nu au mai înregistrat asemenea demonstraţie de “inteligenţă” mistică, menită a mântui şi mirui, în acelaşi timp, sufletul magilor de la televiziunile iohanniste (cam toate)! Topite, evident, după ghiersul de aur, în cuvinte puţine şi citite, constant, după acelaşi petic de supremă învârtoşare a minţii Marelui Strateg!

Care Legionari? Că aveau toţi trei ani, pe vremea lor…pe urmă au crescut

Dar, cel mai tare mi-a plăcut cum a justificat Iohannis, tot la Adevărul, pe 7 ianuarie, decorarea lui Octav Bjoza cu cea mai înaltă distincţie a României. Domnul Bjoza precizase, încă din 2009, care e relaţia sa cu “morala” şi “credinţa” legionare.

Domnia sa a subliniat, cu multă sinceritate (ascultă file audio* 09bjoza-2morala si credinta invatate de la legionari7nov), cum l-au educat legionarii”, precizând că nu este legionar, dar asta doar pentru că este prea târziu” să mai fie! Aferim, bre!

“Nu sunt legionar, n-am fost şi-i prea târziu să mai devin. Dar, norocul meu a fost ca, la vârsta de 19 ani, să fiu educat în temniţele comuniste de unii dintre ei. Ne-au marcat tot restul vieţii!”

Ce să-i spui lui Iohannis, la aşa ceva? Să-i spui că educaţia antisemită şi crima pentru Căpitan erau baza educaţiei legionare? Să-i spui că cea mai teribilă formă de terorism continuă să fie incendierea sinagogilor, peste tot în lume, inclusiv în Franţa lui Hollande? Bjoza continuă cu mărturisirile (ascultă file audio* 09bjoza-2morala si credinta invatate de la legionari7nov_1):

“De la ei am învăţat, pentru totdeauna, că nimic, fiule, nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în ţară. Şi, mai e ceva, băiatule! Fără credinţă, nimic nu se va putea realiza! Tot ei mi-au atras atenţia că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de ţară şi au avut dreptate. Şi, din cauza asta, îi voi purta în mintea şi în sufletul meu câte zile voi avea!”

Ei, “fiule”, ce crezi că a invocat Iohannis, la Adevărul, pe 7 ianuarie 2015, ca să justifice decorarea domnului Bjoza, cel educat de legionari, în “morala” şi “credinţa” Căpitanului, după propriile confesiuni? Pentru a arunca în derizoriu acuzaţiile cu privire la afilierea lui Bjoza la crezul legionar! Nu o să-ţi vină să crezi, “băiatule” (ascultă file audio* 15johannis on bjoza-6acuzatii nefondate-7nu e legionar fiindca avea 3 pe vreme lor-discutie fortata7jan):

Acele acuzaţii nu mi se par fondate! Şi, cred că e foarte uşor de terminat discuţia. Cum poate cineva, care, pe vremea legionarilor, a avut trei ani, să fie considerat legionar? Nu, nu, lucrurile nu se leagă! În afara de asta, nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”.

Chiar aşa! “Cum poate cineva, care, pe vremea legionarilor, a avut trei ani, să fie considerat legionar?” Conform acestei viziuni, practic, mişcările neonaziste din Germania, ai căror membri, în majoritatea lor, nici nu erau născuţi pe vremea lui Hitler, nu există! Propagandă! Antisemitismul nu mai există, fiindcă îmi vine greu să cred că mai sunt prea mulţi oameni pe Terra care aveau mai mult de trei ani pe vremea lui Hitler! Şi, apoi, chiar “nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”, cum nu putem bănui de aşa ceva pe nimeni care recunoaşte că a primit “morala” şi “credinţa” prin educaţie legionară, chiar de la legionari! Pe care îi va purta “în minte şi în suflet” “câte zile” va avea! Categoric, “nu există niciun temei ca să îl bănuim pe domnul Bjoza de simpatii doctrinar legionare”!

Ce ar mai fi de adăugat, “fiule”? Să ai “noroc”, nu “ghinion”, ca la vârsta de 19 ani să fi fost educat de legionari, după filosofia lui Bjoza, cel decorat de Geniul Carpaţilor! Iar domnului Iohannis îi recomand să-şi ia consilieri pe fraţii Nicholas, căci are nevoie de consiliere în jocul de glezne! După cum a început, în curând, va dansa pe mese!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

România ca o Bacantă: Goală, Beată şi Fără Apărare! Şi Fără Schengen!

ponta-hollande2

Pe 11 martie 2013, am postat un text în Alerts, parafrazându-l pe Cornelius Ryan: “Schengen, ‘un pod prea îndepărtat’!” Am anunţat atunci o viitoare discuţie despre aderarea României la spaţiul Schengen! O Românie despuiată, violentată în fiecare zi de toţi tembelii neamului, pe care românii îi alimentează cu bani grei, pentru a-i reprezenta în lume, la toate eşaloanele puterii domestice! Violul e dulce şi paradisiac, în descărcarea lui inefabilă, ca o şoaptă pe buzele unui mort! La fel de inert ca poporul român, adunătură amorfă de conştiinţe primitive, picurate oniric în cea mai deprimantă mentalitate colectivă pe care a cunoscut-o Răsăritul Europei!

Aşa ne-a lăsat istoria! Cu blestemul mioritic de a alege mereu să fim furaţi înainte de a ne sinucide! Rătăciţi printre vilele şi maşinile luxoase ale celor pe care, imbecili cum ne-a lăsat Dumnezeu, îi alegem constant să ne conducă destinele spre sinecure pentru alţii şi averi imense, mereu ale celor mai proşti si mai nemernici dintre români! “Chestie electorală”, ar spune unii! Un fel de vilegiaturişti prin contracte cu statul, funcţii publice şi vile de lux! Ca în “Livada cu vişini” a lui Cehov: “Până acum, la ţară stăteau numai proprie­tarii şi ţăranii, dar acum s-au ivit şi vilegiaturişti. Toate oraşele, chiar şi cele mici, sunt înconjurate de vile. Şi am putea spune că, peste douăzeci de ani, vilele astea se vor în­mulţi foarte mult.” Direct proporţional cu prostia românilor! Atât a proprietarilor, vilegiaturiştilor, cât şi a celor care plătesc din buzunarul lor pentru opulenţa ilicită a celorlalţi! Presupuşi a conduce pentru binele public şi nu a fura din banii publici!

E bine! Şi sper să rămână aşa, măcar încă 1000 de ani! Timp suficient să dispărem din istorie, spre liniştea orizonturilor Schengen, de unde titanii occidentali ai Europei ne privesc cu scârbă şi dispreţ! Exact aşa cum merităm! Până una, alta, oferim Europei spectacolul grotesc al prostiei la vârf, pentru că atât putem!

Gard am pus la frontieră! Problema este cine îl păzeşte!

Sunt ţări în Uniunea Europeană, precum Germania, Olanda sau Finlanda, care condiţionează aderarea României la spaţiul Schengen de progresele înregistrate de ţara noastră în domeniul luptei anti-corupţie şi împotriva crimei organizate, ca şi al reformei justiţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit în 13 decembrie 2006 şi aplicat după 1 ianuarie 2007, pentru a urmări angajamentele României în domeniile respective, a fost considerat ca esenţial în a evalua calitatea României de potenţial membru al spaţiului Schengen.

Nu o dată, liderii români au invocat faptul că participarea la zona Schengen, care presupune “ermetizarea” frontierei externe a UE şi “permeabilizarea” frontierelor interne, ţine exclusiv de îndeplinirea condiţiilor tehnice ale supravegherii frontierei cu acele state care nu sunt membre UE. Comisia Europeană a confirmat şi ea că, din acest punct de vedere, România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen! Mecanismul de supraveghere, construit cu finanţare masivă din partea UE, conţine reţele sofisticate în cadrul Sistemului Informativ Schengen (SIS).

Este vorba aici de reţele naţionale (N-SIS) conectate la un sistem central (C-SIS), ce oferă posibilitatea accesării datelor consulare sau de identitate, tehnice sau complementare ale persoanelor, bunurilor sau resurselor de tot felul, la trecerea frontierei Schengen. Iniţial, exista şi un sistem suplimentar, celebrul SIRENE (Supplementary Information Request at the National Entry), care punea împreună resursele de poliţie, vamă şi justiţie din ţările grupului Schengen, tocmai în ideea securizării complete a frontierei externe. S-a transformat apoi în SISNET, un sistem îmbunătăţit, cu accesare mai dinamică a datelor referitoare la imigraţia în zona Schengen. Se adaugă extraordinarul profil din teren al supravegherii de frontieră, cu sisteme electronice computerizate şi forţe de intervenţie rapidă, pentru închiderea oricărei breşe în sistemul de securitate frontalieră.

Tentativa unora dintre ţările Schengen de a impune îndeplinirea unor progrese în cadrul MCV, ca o condiţie pentru aderarea la Schengen, a fost respinsă de liderii români, care au invocat constant îndeplinirea condiţiilor tehnice de aderare. Condiţii tehnice care n-ar avea nicio legătură cu MCV! Aşadar, România trebuia primită în Schengen! Este adevărat, atât preşedintele, cât şi premierul au fost obligaţi să admită, în faţa intransigenţei unora dintre partenerii din UE, că se poate face o oarecare corelare între MCV şi Schengen. Dar, la rigoare, au rămas ferm pe poziţia că îndeplinirea condiţiilor tehnice de aderare este suficientă, fiindcă aşa ar scrie în Tratatul de aderare. Acordurile şi Convenţia Schengen sunt incluse în acquis-ul comunitar încă de la Tratatul de la Amsterdam, din 1997. Traian Băsescu preciza, în discursul de la Întâlnirea Anuală cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România, din 21 ianuarie 2013:

“În acelaşi timp, crearea spaţiului european fără controale la frontiere – sau fără frontiere – nu este desăvârşită din raţiuni politice, pe care unele state membre continuă să le întrebuinţeze pentru blocarea accesului României şi Bulgariei în Zona Schengen. Mă adresez acum ambasadorilor statelor membre şi fac un nou apel – şi pe această cale – la guvernele dumneavoastră pentru a reveni la abordarea tehnică a acestui dosar: România a dovedit că îndeplineşte toate criteriile legate de obligaţia de apărare a frontierei Uniunii. România consideră că şi-a îndeplinit obligaţia din Tratatul de aderare.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14119&_PRID=lazi).

Sigur, Ponta l-a acuzat direct pe Băsescu în legătură cu faptul că preşedintele ar favoriza o cuplare a criteriilor MCV cu acele condiţii tehnice de aderare a României la Schengen! Condiţii tehnice considerate şi de Ponta ca fiind suficiente, chiar dacă a învăţat că decizia politică din Consiliu este hotărâtoare!

Comisia Europeană a spus şi ea, nu o dată, că România îndeplineşte condiţiile tehnice. Sigur, acum, să ne punem o întrebare simplă, înainte de a căuta, în Tratatul de aderare a României la UE, partea cu îndeplinirea condiţiilor tehnice, ca unic traseu de alăturare la zona Schengen, aşa cum susţin autorităţile române. Dacă România este o ţară coruptă până la epuizare, şi cam este, la ce îi folosesc sistemele de securitate sofisticate pentru securizarea frontierei externe? La ce îi serveşte vameşului român şi poliţistului de frontieră faptul că pot accesa, printr-un simplu click, datele comunitare despre maşini furate, dacă, la trecerea hoţului prin frontiera externă a UE, cu limuzina furată, se vor mulţumi să îndese mita în buzunar, fără a mai face arhi-necesarul click?

La ce ne serveşte platforma digitală super-performantă, pentru a verifica încărcătura de contrabandă a camioanelor care trec prin vamă, de vreme ce băieţii şi fetele de acolo s-ar face că nu observă? Într-o frază simplă, România poate fi mama sofisticărelii în materie de protecţie a frontierei Schengen, spre Moldova şi Ucraina, de pildă! Dar sistemul de securizare a frontierei nu ar avea nicio valoare, dacă materialul uman e mioritic, cum îl ştim! Tocmai de aceea, spre neştiinţa crasă a autorităţilor române, Tratatul de aderare a ţării la UE nu spune nicăieri că simpla îndeplinire a condiţiilor tehnice, de securizare a frontierei, duce România în Schengen!

Germanii nu ne vor în Schengen! Dar diplomaţii noştri “ştie” carte?

Tratatul precizează foarte clar că decizia de aderare este politică şi aparţine Consiliului! Aşadar, nu este prerogativă administrativă a Comisiei Europene, care trebuie doar să constate îndeplinirea condiţiilor tehnice, ca o simplă precondiţie. În Protocolul cu privire la condiţiile şi aranjamentele pentru admiterea Republicii Bulgaria şi a României în UE, parte din Tratatul de aderare, se precizează că acquis-ul Schengen se va aplica în ţările menţionate “doar după o decizie europeană a Consiliului” (shall only apply in each of those States pursuant to a European decision of the Council), sigur, după verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice.

Mai mult, ţările comunitare sunt obligate, în baza legislaţiei secundare a UE, să fie vigilente cu privire la primirea unei ţări ca România în spaţiul Schengen. Astfel, la paragraful 5 al Deciziei Consiliului, din 20 mai 1999 (1999/436/EC), se precizează foarte clar că “(…) deciziile care constituie acquis-ul Schengen nu afectează exercitarea responsabilităţilor care revin statelor membre, în concordanţă cu articolul 64 TEC (Tratatul cu privire la Comunitatea Europeană-n.n.) şi articolul 33 TEU (Tratatul cu privire la Uniunea Europeană-n.n.) în ceea ce priveşte menţinerea legii şi ordinii, ca şi apărarea securităţii interne”. (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31999D0436:EN:NOT).

Este vorba de Decizia cu privire la baza legală pentru fiecare dintre prevederile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen, în conformitate cu prevederile relevante ale Tratatului pentru întemeierea Comunităţii Europene şi ale Tratatului Uniunii Europene. Articolele menţionate din TEC şi TEU permit tocmai măsurile individuale luate de state pentru a se proteja. Or, principala măsură de protecţie, în condiţiile în care sistemul Schengen reprezintă acquis-ul comunitar, este să întârzii aderarea la Schengen a ţării care nu oferă suficiente garanţii de protecţie a ordinii de drept, în interiorul spaţiului Schengen. Ceea ce se coroborează cu dimensiunea politică a aderării la Schengen, aşa cum precizează şi Tratatul de aderare la UE, şi nu cu cea tehnică!

Cum se face că autorităţile româneşti nu cunosc aceste normative comunitare şi perorează stupid, înţelegând anapoda lumina verde dată de Comisie pentru aderarea la Schengen? Cum că ar fi suficientă îndeplinirea condiţiilor tehnice de aderare! Care condiţii ar fi evidenţiate ca atare şi de Tratatul de aderare a Românie la UE şi ar fi suficiente! Ceea ce este fals, prosteşte, şi, inevitabil, dovadă de incompetenţă crasă! Se poate observa uşor că orice ţară Schengen şi UE poate conexa MCV la condiţionalitatea aderării la Schengen, pentru o ţară ca România, dacă aplică formularea din  decizia din 1999 a Consiliului: “(…) deciziile care constituie acquis-ul Schengen nu afectează exercitarea responsabilităţilor care revin statelor membre, în concordanţă cu articolul 64 TEC (Tratatul cu privire la Comunitatea Europeană-n.n.) şi articolul 33 TEU (Tratatul cu privire la Uniunea Europeană-n.n.) în ceea ce priveşte menţinerea legii şi ordinii, ca şi apărarea securităţii interne.” Or, performanţa în aplicarea legii, aşa cum spune textul Deciziei, este exact subiectul de verificare şi control al MCV!

În martie 2013, a izbucnit un scandal spectaculos, din care poporul năucit de declaraţiile stupide ale lui Ponta, cu privire la noua dimensiune internaţională a României, a aflat scurt că nu mai intrăm în Schengen! Fiindcă nu vrea Germania! Oficialii guvernului Ponta, în cap cu acest domn, de un infantilism politic fără egal, exponent al tuturor suferinţelor umanităţii de dinainte de Noe (după Noe a fost doar potopul de la Galaţi, în care Ponta nu a avut arca la el), au aflat subit, stupefiaţi, că germanii nu ne vor în sistem! Potop de înjurături şi imprecaţii, evident, toate ambalate în limbaj diplomatic!

Ditamai ministrul de externe al României, un oarecare domn Titus Corlăţean, a replicat, pe 4 martie 2013, ministrului de interne german, care nu ne prea vedea in Schengen, cu deja proverbialele cuvinte: “În primul rând, nu mă surprinde poziţia ministrului de Interne al Germaniei. Nu aş spune al Germaniei, ci o parte a guvernului creştin-democrat, din PPE (Partidul Popular European-n.n.), din care face parte şi PDL” (http://www.mediafax.ro/politic/stroe-ministrul-de-interne-al-germaniei-a-pierdut-ocazia-sa-taca-a-depasit-limita-legitimei-aparari-10630714).

Acum, să te referi tu la un membru al guvernului german, care se exprimă în descărcarea atribuţiilor sale instituţionale, ca la o “parte” din guvern, tu fiind, la rândul tău, membru în echipa guvernamentală a României şi chiar ministru de externe, arată exact natura legumicolă a cortexului politic, cu care te-a dotat bătrâna şi neconsolata natură de pe groapa Roşiei Montane! Noroc că Ponta, al cărui indice de inteligenţă este sub limita de viteză în localitate, prevăzută de noul cod rutier al “gigantului” liberal Stroe, s-a grăbit, încă de pe 3 martie 2013, să-l declare pe Corlăţean credibil şi reprezentativ pentru tot guvernul României! Evident, fiindcă era membru al guvernului! Lucru ce nu i se recunoştea bietului ministru german! “Ministrul de Externe, domnul Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci a vorbit în numele Guvernului, de fiecare dată când a vorbit despre Schengen!” (http://www.antena3.ro/politica/ponta-titus-corlatean-nu-a-vorbit-in-nume-personal-ci-in-numele-guvernului-pe-tema-schengen-205349.html).

“Cu Hollande mă cunosc dinainte”, să dea Dumnezeu să piardă Merkel alegerile!

Sigur, dacă prostia ar fi poliglotă, germanii ar fi simţit şi ei gustul apei de Dâmboviţa! Cum nu este, nefericitul Ponta a rămas să se îmbete singur cu apa rece a propriilor neîmpliniri metafizice, exercitându-şi până la şoc anafilactic proverbiala impotenţă intelectuală: “Vreau să întăresc faptul că Guvernul a făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca decizia de săptămâna viitoare să fie o decizie pozitivă şi eu încă am speranţe în acest sens” (http://www.antena3.ro/politica/ponta-titus-corlatean-nu-a-vorbit-in-nume-personal-ci-in-numele-guvernului-pe-tema-schengen-205349.html). Speranţele sale s-au topit, ca o lumânare de spermanţet, în textul Concluziilor Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7-8 martie 2013, când România a primit Nimic în materie de Schengen, de la Uniunea Europeană:

“The Council reverted to the issue of the Schengen accession of Romania and Bulgaria, as requested by the European Council in December 2012. It recalled the outcome of the European Council meeting in December 2012 as well as all relevant conclusions of previous European Councils and of the JHA Council. The Council decided to address this issue again by the end of 2013 with a view to considering the way  forward on the basis of a two step approach”. (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/135901.pdf).

Aşadar:

“Consiliul a revenit la problema aderării la Schengen a României şi Bulgariei, conform solicitării convenite la Consiliul European din decembrie 2012. A reamintit soluţia adoptată la reuniunea Consiliului European din decembrie 2012, ca şi toate concluziile relevante ale Consiliilor Europene şi Consiliilor Justiţie şi Afaceri Interne precedente. Consiliul a hotărât să se ocupe de această problemă din nou, la sfârşitul anului 2013, în scopul găsirii unei soluţii, pe baza unei abordări duale” (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/135901.pdf).

Pe 14 iunie 2013, am postat textul “’Băştinaşii’ României! Adică, VOI, Iubitorilor de USL!” Am arătat, încă de atunci, dezastrul diplomatic reliefat de vizita în Germania a lui Ponta! Vizită prezentată de toate media din România ca un mare succes! Vă daţi seama ce popor suntem? Vizita lui Ponta ar fi trebuit să aibă pe agendă, ca cel mai important punct, aderarea României la Schengen! Germanii nici nu au vrut să audă! Iată cum descrie Ponta, pe 16 iunie 2013, plin de nonşalanţă şi inconştienţă, marea sa ispravă de a ajunge la Berlin ca să discute Nimic cu Merkel, după ce Germania ne trimisese la plimbare în chestiunea aderării la Schengen:

Realizator: S-a făcut corelarea între raportul prost MCV pentru România, rapoartele precedente şi neaderarea României la spaţiul Schengen.
Victor Ponta: E o legătură pe care eu am considerat-o, şi nu doar eu, şi preşedintele Barroso, şi cred că 25 de ţări din 27, mă rog nu toate sunt în Schengen – vorbesc de cei care fac parte din Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne-n.n.), au considerat o alăturare anormală, pentru că nu e aşa ceva prevăzut în tratat. Pe de altă parte însă, Germania şi Olanda au spus pentru a da o decizie politică pentru Schengen, noi ţinem cont şi de raportul MCV.
Realizator: Ce v-a spus Angela Merkel de raportul MCV?
Victor Ponta: N-am discutat acest lucru.
Realizator: Absolut deloc? E greu de crezut.
Victor Ponta: Totuşi nu mă credeţi
Realizator: Pot să înţeleg că nu vreţi să vorbiţi despre acest subiect
Victor Ponta: Cred că faceţi bine dacă
Realizator: … dar e greu de crezut.
Victor Ponta: O să discutăm în toamnă, atunci când putem să avem o imagine mai completă (…)” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-vreau-sa-redeschid-romania-pentru-investi-ii-asa-cum-a-fost-ea-deschisa-in-urma-cu-10-ani-doresc-ca-conving-investitorii__l1a120276.html).

Sigur că da, discutăm în toamnă! Că, în vară, doamna Merkel nu a avut timp! Şi, când colo, ce să vezi? Doamna Merkel a avut şi alegeri între timp! Şi le-a şi câştigat! Acum, câtă prostie pe milimetru pătrat de neuron, şi ăla stingher şi exilat în austeritatea minţii de cumpănă de fântână, să acumulezi, ca să faci declaraţii de tipul a ceea ce urmează? Din funcţia de cap al guvernului român, pe 16 august 2012, cu un an înaintea alegerilor din Germania:

“Liderii SPD (Partidul Social Democrat German-n.n.) mi-au spus: ‘domne, în Germania, principalele mijloace de presă au fost foarte critice cu România; noi suntem într-o bătălie cumplită la (…) alegeri’. Şi sunt convins şi îmi doresc foarte tare să câştige alegerile, adică să piardă doamna Merkel şi CDU (creştin-democraţia din Germania-n.n.)!” (ascultă file audio* 12ponta-12mutat congres SE la bruxelles-sa piarda merkel alegerile31aug).

Aţi recunoscut interpretul? Îşi imaginează cineva că doamna Merkel a discutat ceva serios cu Ponta, în vizita căznită diplomatic, după strădanii penibile şi „seculare”, a acestuia la Berlin, din iunie 2013? Dumneavoastră aţi fi discutat serios cu un asemenea “titan” al gândirii? Merkel a fost nevoită să accepte că este reprezentantul a 20 de milioane de cetăţeni europeni! Ce să facă? Sunt şi românii pe hartă, undeva în Europa comunitară! De altfel, Ponta cel firoscos este incapabil să înţeleagă ceva din dimensiunea gestiunii relaţiilor internaţionale, mai ales când vorbim de o ţară de importanţa Germaniei! Are doar uşoare tresăriri de luciditate, înecate imediat în noaptea minţii!

Iată-l în puţinele sale clipe raţional moderate de creier, pe 5 septembrie 2012: „(…) am spus că nu doamna cancelar Merkel votează în România. În mod sigur, nu a fost deloc cea mai inspirată frază a mea din politică şi am regretat-o imediat.” (http://www.realitatea.net/ponta-relatiile-intre-germania-si-romania-nu-pot-fi-stricate-nici-de-oameni-politici-ca-mine_1002527.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb). După cum vedeţi, nu apucase să regrete fraza în care spera ca Merkel să piardă alegerile în Germania! Nu-i nimic, are tot timpul de acum încolo, spre gloria susţinătorilor FSN-işti, în frunte cu tata-socru!

O să-mi spuneţi: „stai, domne’, omul este socialist, are dreptul să ţină cu ai lui în Germania, nu?” O, da! Corect! Mai ales cu socialiştii din Franţa! Ponta e frate cu socialiştii din Europa! Sau aşa crede el! Uite cum zicea, deunăzi, despre preşedintele francez Hollande, pe 3 martie 2013, cu doar câteva zile înainte să ne cadă ghilotina UE pe gât, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, din 7-8 martie 2013: „Cu domnul Hollande mă cunosc dinainte de a fi preşedinte şi am o relaţie, să zic, un pic mai personală!” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-interviurile-lui-ion-cristoiu-la-b1-tv__l1a119554.html).

Cică nu îndeplinim condiţiile! Ce „ipocriţi”, francezii ăştia!

Păi, cum aşa? Nu ne-om avea bine cu creştin-democraţii din Germania, care tocmai au câştigat alegerile zdrobitor, propulsând-o pe Merkel spre al treilea mandat de cancelar, dar ne avem cu socialiştii francezi ai lui Hollande! Acum, în decembrie 2013, obţinem Schengen precis, măcar pe frontiera aeriană şi maritimă, urmând ca frontiera terestră să se adauge mai târziu! Hai, domne, că a explicat foarte clar premierul francez Jean-Marc Ayrault, în Adunarea Naţională de la Paris, pe 1 octombrie 2013:

„Les États membres de l’espace Schengen doivent assurer aux autres États membres que les frontières extérieures de l’Union seront bien contrôlées, que l’on empêchera l’immigration clandestine et que l’on fera en sorte, aux frontières de l’Union européenne, de lutter fermement contre la criminalité et le trafic d’êtres humains. Lorsque les conditions ne sont pas entièrement réunies, comme j’en ai d’ailleurs discuté à deux reprises avec mon homologue Victor Ponta, Premier ministre roumain, il n’est pas possible de répondre favorablement à une demande d’intégration. La Roumanie et la Bulgarie ont encore des progrès à réaliser en matière de police, de justice, de contrôle des frontières.” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-10-02.pdf).

Adică:

„Statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să dea asigurări celorlalte state membre că frontierele exterioare ale Uniunii vor fi bine controlate şi că imigraţia clandestină va fi împiedicată şi că se va acţiona astfel încât lupta împotriva criminalităţii şi traficului de persoane la frontierele Uniunii Europene să fie fermă. Atâta vreme cât condiţiile nu sunt în întregime întrunite, aşa cum i-am spus, de altfel, în două rânduri, omologului meu Victor Ponta, prim-ministru român, nu se poate răspunde favorabil cererii de integrare. România şi Bulgaria mai au de realizat progrese în materie de poliţie, justiţie şi controlul frontierelor.”

Aşa cum se vede în clar, conform acestor declaraţii, francezii nu ne vor susţine pentru aderarea la spaţiul Schengen, în decembrie, aşa cum se aşteptau de-alde Ponta-Corlăţean! Aşa cum preciza şi ministrul de externe francez, Laurent Fabius, conform publicaţiei Le Monde, din 30 septembrie 2013, „pour le moment, il me semble que les conditions ne sont pas remplies (pe moment, mi se pare că nu sunt îndeplinite condiţiile)” (http://www.lemonde.fr/societe/article/2013/09/30/paris-oppose-a-l-entree-de-la-roumanie-et-la-bulgarie-dans-l-espace-schengen_3486989_3224.html). Fabius adaugă: „S’il n’y a pas un changement de conditions, nous n’y sommes pas favorables (dacă nu va exista o schimbare de condiţii, nu suntem favorabili).

„Penetrabilitatea” frontierelor externe ale României şi Bulgariei spre Ucraina şi Turcia este principala îngrijorare exprimată a lui Fabius! În subsidiar, fără a fi nevoie să o exprime, îngrijorarea cu privire la miile de cetăţeni români, traşi la xerox din Moldova, este marea apăsare a francezilor, cum ne-a arătat, fără sfială socialistă, Sarkozy, la vremea lui!

Culmea frăţiei socialiste, frère Ponta devine subit arogant şi îi acuză pe francezi de aceeaşi meteahnă! Vezi, Doamne, s-a schimbat Franţa! Aşa ştie Ponta, că, până deunăzi, francezii ne erau favorabili pentru aderarea la Schengen! Şi, când colo, ce să vezi? Deodată, ne-au abandonat! Cum zicea „genialul doctor” Victor Viorel Ponta, pe 28 septembrie 2013: „Acum sunt alegeri în Franţa, s-au terminat cele din Germania. Există o mare ipocrizie şi demagogie din partea unor politicieni din aceste ţări (…)” (http://www.antena3.ro/politica/ponta-despre-schengen-mare-ipocrizie-din-partea-unor-politicieni-europeni-cand-o-sa-rezolvam-problema-romilor-o-sa-fie-cu-melcii-229237.html).

Profitând de scandalul provocat de declaraţiile unor guvernamentali francezi, cu privire la cetăţenii români de etnie romă, aflaţi în Hexagon, Ponta se plânge că oficialii francezi ar bloca accesul României în Schengen invocând chestiunea senzitivă a taberelor ilegale de romi proveniţi din România! Îi acuză pe francezi de ipocrizie şi demagogie: „Demagogia şi ipocrizia prezente în campaniile electorale sunt peste tot, nu doar în România.” (http://www.antena3.ro/politica/ponta-despre-schengen-mare-ipocrizie-din-partea-unor-politicieni-europeni-cand-o-sa-rezolvam-problema-romilor-o-sa-fie-cu-melcii-229237.html).

Dincolo de păcatele vizibile ale unor politicieni francezi, în ceea ce priveşte tratamentul aplicat cetăţenilor români de etnie romă, în Hexagon, atitudinea stupidă a lui Ponta l-a obligat pe premierul francez să riposteze, pe 1 octombrie 2013: „Romii nu au a face cu Schengen (…) Ei beneficiază de libera circulaţie în Europa, la fel ca voi şi ca mine (…)” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-10-02.pdf).

Mai mult, super ministrul nostru de externe, „magistralul” Corlăţean, îi insultă la greu, nici măcar diplomatic, pe francezi, conform Hotnews, pe 1 octombrie 2013: „Am transmis colegilor francezi faptul că ceea ce am stabilit prin canale diplomatice rămâne valabil. Un astfel de parteneriat strategic se susţine pe reciprocitate. Dacă nu există reciprocitate, e bine să primim pe canale oficiale şi nu prin presă această concluzie” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15712138-tituts-corlatean-mesaj-catre-franta-parteneriatul-strategic-sustine-prin-reciprocitate-daca-aceasta-nu-exista-aflam-prin-canale-oficiale-nu-prin-intermediul-presei.htm).

Cum s-au sucit francezii ăştia! Până ieri, ne susţineau pe noi contra germanilor!

Vezi, Doamne, s-ar fi sucit francezii care, iniţial, şi-ar fi asumat, ba la Paris, ba la Bucureşti, să ne susţină pentru aderarea la Schengen, iar acum ne-au abandonat, deodată, ca pe nişte orfeline oropsite! Asta este melodia cântată pe toate vocile de corul vânătorilor de muşte bete din guvernul român! Peste tot, sunt invocate “poziţiile” liber asumate de oficialii francezi de a ne duce în Schengen şi care “poziţii” s-ar fi modificat radical, acum, în preziua alegerilor din Hexagon! La acest moment, poziţia franceză este categorică spre NU! Iată şi punctul de vedere al ministrului francez pentru afaceri europene, Thierry Repentin, din 2 octombrie 2013:

“Aşteptăm un raport de la Comisia Europeană, aşa numitul Mecanism de Verificare  (Mecanismul de Cooperare şi Verificare-MCV-n.n.) ca să ştim care sunt eforturile făcute de cele două ţări pentru securizarea frontierelor. Speram că va fi un raport pozitiv, dar se pare că nu va fi un raport pozitiv. Nu Franţa va fi împotriva aderării, pentru că aderarea la spaţiul Schengen trebuie aprobată, în unanimitate, de cele 28 de ţări. Azi, credem că cele două ţări mai trebuie să facă eforturi.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15712138-tituts-corlatean-mesaj-catre-franta-parteneriatul-strategic-sustine-prin-reciprocitate-daca-aceasta-nu-exista-aflam-prin-canale-oficiale-nu-prin-intermediul-presei.htm).

Dar, oare, s-a schimbat poziţia Franţei legată de susţinerea României pentru aderarea la Schengen, cum clamează, pe toate diapazoanele, neputincioşii guvernamentali români? Deodată, a abandonat România? Au înnebunit subit francezii? Hai să vedem, logic, mai întâi despre ce este vorba! Pe 3 martie 2013, ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich, declara tranşant:

“Dacă România şi Bulgaria se bazează pe un vot favorabil, atunci îi anunţ că acesta va pica în urma veto-ului german. Ipoteza aderării parţiale, pe cale aeriană şi maritimă, nu mai este la ordinea zilei. Extinderea Spaţiului Schengen va fi acceptată de cetăţenii noştri doar dacă toate premisele de bază vor fi îndeplinite. Momentan nu este cazul.” (http://jurnalul.ro/stiri/observator/ministrul-de-interne-al-germaniei-vom-bloca-aderarea-romaniei-la-spatiul-schengen-638189.html).

Şi adăuga, cu acelaşi prilej:

România şi Bulgaria trebuie să acţioneze cu mai multă fermitate împotriva corupţiei. Cei care îşi obţin viza prin dare de mită pot ajunge fără alte controale până în Germania. Trebuie împiedicaţi eficient acei oameni care abuzează de dreptul de liberă mişcare şi vin aici doar ca să colecteze ajutorul social. O astfel de faptă ar trebui pedepsită prin interdicţia de a mai intra în ţara noastră. Pentru asta voi milita la Bruxelles. Nu putem accepta ca, la un moment dat, oamenii din întreaga Europă să pornească după deviza: în Germania se încasează cel mai mare ajutor social.” (http://jurnalul.ro/stiri/observator/ministrul-de-interne-al-germaniei-vom-bloca-aderarea-romaniei-la-spatiul-schengen-638189.html).

Să lămurim un lucru important! În toată perioada care a urmat acestui anunţ, ca şi înainte, Germania a afirmat, clar şi pe faţă, că susţine aderarea României la spaţiul Schengen! Sigur, România nu îndeplineşte condiţiile acum! În acest an! Dar, susţinerea Germaniei este totală! Firesc să fie aşa! Veto-ul german vizează momentul, vizează “acum”, nu vizează “dacă”! E normal să fie aşa, fiindcă aderarea la Schengen este o obligaţie a României, asumată prin Tratatul de aderare, la fel de valabilă pentru România, cât şi pentru ansamblul ţărilor comunitare! Încă o dată, poziţia Germaniei este aceasta: Da pentru România în Schengen, dar nu acum!

Crede cineva că Franţa ar fi putut să iasă din poziţia comună franco-germană, pentru a susţine o aderare a României la Schengen, fie ea şi în varianta restrânsă, maritimă şi aeriană, în acest an, aşa cum au crezut diplomaţii lui Corlăţean? În pofida poziţiei germane? Niciodată! Aici intervin competenţele tehnice ale diplomaţiei domnilor Ponta-Corlăţean! Ale corpului diplomatic românesc ever, această maşinărie stupidă cu rude şi acoliţi politici, securişti proşti şi securişti şmecheri, sinecurişti abili şi sinecurişti inerţi, care a fost agregată din impostură, incompetenţă şi carierism ieftin, sub obroc politic şi înalt patronaj securistic. Inevitabil, vă voi învăţa nişte coduri diplomatice, pe care băieţii lui Corlăţean, cu el în frunte, nu le cunosc.

Pe 21 februarie 2013, Victor Viorel Ponta (cum îi zice Băsescu) se afla la Paris, unde a ieşit într-o conferinţă de presă cu premierul francez Jean-Marc Ayrault! Atenţie, eram la câteva zile de Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, din 7-8 martie 2013, când nici măcar nu s-a mai putut discuta aderarea la Schengen a României, subiectul fiind amânat pentru iarnă, ca urmare a opoziţiei Germaniei, dar şi a altor ţări (nu s-a ajuns la o dispută în jurul mesei). Ce ar fi trebuit să spună Ayrault, în conferinţa de presă, ca să dea un mesaj clar de susţinere pentru România „ACUM”, adică pentru o decizie favorabilă pe 7-8 martie 2013? În condiţiile în care Germania anunţase că se opune! Simplu! Premierul francez trebuia să anunţe că Franţa susţine România pentru o decizie de aderare la spaţiul Schengen, în două trepte, ce trebuia adoptată în 7 martie, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne! Iată ce a declarat premierul francez, chiar lângă Ponta:

Am abordat problema aderării României şi Bulgariei, ţări partenere, la Spaţiul Schengen. Poziţia Franţei este cunoscută, noi susţinem aderarea, conform calendarului ce va fi convenit cu partenerii europeni, la reuniunea Consiliului miniştrilor de justiţie şi de interne din luna martie.” (http://www.gov.ro/vizita-primului-ministru-victor-ponta-in-republica-franceza__l1a119506.html).

Wow! Cum, Ponta şi Corlăţean au înţeles din asta că Franţa ne susţine pentru Schengen Acum? În acest an? Cum, adică, „noi susţinem aderarea, conform calendarului ce va fi convenit cu partenerii europeni, la reuniunea Consiliului? Ce spune aici Ayrault? (fictiv) „Noi vă susţinem, dragi români, pentru orice se va decide în Consiliu, în ceea ce vă priveşte! Aşadar, dacă se va decide că mergeţi în Schengen acum, vă susţinem, dacă vă amână, susţinem amânarea!”

Cum, Franţa susţine ce vor partenerii, nu ce vrea ea? Păi, se ştie că, în Consiliu, o singură ţară poate bloca decizia! Or, Germania anunţase veto pentru aderarea României la Schengen! Automat, pe veto-ul german, decizia Consiliului nu putea fi decât negativă pentru România! Or, Franţa zice (fictiv) „noi susţinem ce iese din Consiliu!” Păi, logic, dacă susţine ce iese din Consiliu, iar din Consiliu va ieşi, inevitabil, ceva conform veto-ului german, rezultă cu necesitate că Franţa nu susţine România pentru Schengen Acum, ci susţine Germania pentru amânare, până la îndeplinirea condiţiilor de către România! Unde este ipocrizia franceză? Ce s-a schimbat din poziţia Franţei, faţă de 21 februarie 2013?

Când comunicarea este „în două adrese”, iar schimbarea nu-i schimbare!

Cât de mare este incompetenţa ambasadorului român la Paris şi a personalului din Centrala MAE, care au descifrat cum că poziţia franceză este de susţinere pentru România, în pofida poziţiei Germaniei? Să vedem mai departe! Pe 11 iulie 2013, Ayrault vine la Bucureşti. Se întâlneşte cu Băsescu şi cu Ponta! Nu ştim ce a discutat cu Ponta despre Schengen! Dar ştim ce a discutat pe această temă cu Băsescu, pe baza comunicatului de presă de la Cotroceni! Atenţie:

Domnul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, în cadrul întrevederii, despre aderarea României la spaţiul Schengen şi a afirmat că ţara noastră, deşi îndeplineşte toate criteriile tehnice impuse, nu a primit, încă, o decizie favorabilă de aderare. În acest context, prim-ministrul Republicii Franceze, domnul Jean-Marc Ayrault, a spus că Franţa a fost şi este şi în prezent un susţinător al demersului de aderare a României la spaţiul Schengen, dovadă fiind şi propunerea franco-germană privind aderarea în etape, prima etapă cuprinzând frontierele aeriene.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14415&_PRID=lazi).

Comment? Aşadar, francezul şi-a prezentat susţinerea pentru România într-o formulă de tip “propunerea franco-germană”? Când noi ştim care e poziţia Germaniei? Ei bine, ce aveţi în faţă este o declaraţie publică în “două adrese”, cum se spune în jargonul de specialitate al unei ştiinţe diplomatice profund necunoscute nefericiţilor din diplomaţia română! Ayrault nu avea nevoie să-i spună lui Băsescu despre varianta franco-germană a propunerii pentru Schengen în două etape, prima cuprinzând frontierele aeriene! Fiindcă, această formulă era convenită şi cunoscută cu mult înainte şi nu era la ordinea zilei! Subiectul fierbinte era nu în câte etape intră România în Schengen, ci când intră în prima etapă!

Ayrault trebuia să spună clar: (fictiv) “Da, suntem pentru o decizie favorabilă aderării României la Schengen, cu frontierele aeriene, în decembrie acest an”! Ayrault nu spune asta. Se eschivează! În diplomaţie, asta înseamnă NU! Asta este prima adresă! Adică, ne transmite nouă mesajul! Dar, de ce se referea, în eschivă diplomatică, la o propunere germano-franceză, care nu avea legătură cu subiectul imediat? Fiindcă, exasperat de prostia Guvernului Ponta şi a diplomaţilor săi, care trâmbiţau pe la toate colţurile Europei că Franţa ne susţine pentru aderare acum la Schengen, Ayrault a simţit nevoia să dea un mesaj în clar germanilor! Chiar de la Bucureşti, risipind, pe această cale, unele suspiciuni, care s-ar fi putut ivi în Cancelaria de la Berlin, ca urmare a asigurărilor date de români, că Franţa ne susţine în pofida Germaniei!

Practic, Berlinul putea suspecta Parisul că ar ieşi din poziţia comună franco-germană, cu privire la aderarea României la Schengen! Atunci, Ayrault s-a asigurat că transmite public, chiar de la “sursă”, pentru cunoştinţa tuturor (cei vizaţi fiind germanii, de unde trimiterea la “propunerea franco-germană”, care are simplul rol de captare a atenţiei, nu de a aduce în discuţie un subiect atât de banal şi cunoscut), că poziţia franceză rămâne în paradigma convenită cu Berlinul! Adică, Da României, pentru Schengen, dar Nu Acum, nu în acest an! Asta era a doua adresă! Pentru Germania! Ce a înţeles diplomaţia română din asta? Iată interviul lui Ponta din El Mundo, din 23 iulie 2013:

Reporter: Există noi evoluţii pozitive în ceea ce priveşte intrarea României în spaţiul Schengen?
Victor Ponta: Semnalele venite de la partenerii României sunt tot mai pozitive şi avem încredere că, în perioada ce vine, ne vom atinge acest obiectiv (Franţa e ultima ţară care a anunţat, din nou, susţinerea ei puternică pentru acest obiectiv).” (http://www.gov.ro/interviu-acordat-de-primul-ministru-victor-ponta-publica-iei-spaniole-el-mundo__l1a120615.html).

Şi aşa au ţinut-o, langa, până acum câteva zile, când, exasperaţi de atâta prostie, francezii au lăsat diplomaţia la o parte şi au trecut la limbajul comun: (fictiv) “NU, tembelilor, nu vă susţinem pentru Acum, mai aveţi până acolo!”

Cum să interpretezi evaluarea ambasadorului român la Paris, Bogdan Mazuru, atenţie, fost ambasador la Washington şi NATO, care descoperă subit că s-a schimbat poziţia franceză? Şi, culmea, “schimbarea” asta l-a luat pe nepregătite! Poziţie care, aşa cum v-am arătat, şi vă voi mai arăta, nu se schimbase deloc! Minunea se petrece printr-o intervenţie halucinantă pe telefon, într-o emisiune de la Realitatea TV, pe 29 septembrie 2013! Cruciţi-vă:

“Nu ne aşteptam, nu ne aşteptam, pentru că, în iulie, atunci când a fost la Bucureşti, premierul Ayrault a fost destul de clar, chiar foarte clar, atunci când a susţinut ideea aderării României la spaţiul Schengen, sigur, în… sunt (sic!) două etape; începând chiar de anul trecut se profilase această soluţie şi recunosc că nu mă aşteptam la această schimbare de opinie din partea Franţei!” (ascultă file audio* 13bogdan mazuru-2nu se astepta ca franta sa zica nu romaniei-schengen29sep).

Ei, imaginaţi-vă următorul lucru! Dacă tu, ca stat, ai un ambasador într-o ţară, îl ai acolo ca să-ţi spună când se schimbă poziţia ţării unde este acreditat (de regulă, înainte de schimbare), tocmai ca să nu te surprindă când se întâmplă! Sau ca să nu afli din ziare! Ce faci, dacă un astfel de ambasador nu este capabil să sesizeze aceste schimbări şi le afli de la televizor? La ce este bun acolo? Ce faci cu el? De ce dai bani pe un astfel de ambasador? Mai bine cumperi Le Monde şi afli de acolo! Oricum, e mai ieftin decât te costă un ambasador la post! Ce faci, aşadar? Fireşte, îl retragi şi numeşti unul competent!

Dar, ce te faci dacă ambasadorul nu-şi dă seama de schimbare, care, de fapt, nu este schimbare, dar el are impresia că poziţia s-a schimbat? Ce faci cu ăsta? Vă spun eu! Îl ţii la post în continuare, dacă eşti România! Ca să vadă toţi care este nivelul nostru! Şi, ca să vedeţi ce schimbătoare este Franţa, iată ce poziţie avea cu privire la aderarea României la Schengen, înainte de venirea socialiştilor la putere! Sarkozy, pe 20 noiembrie 2010:

“Cela veut donc dire que leur problème frontalier doit être a priori, et avant leur entrée dans Schengen, réglé. Est-ce que je me fais comprendre ?” (http://www.ambafrance-ca.org/IMG/pdf/president-10064_Lisbonne2010.pdf).

Adică:

“Asta vrea să spună că problema lor de frontieră trebuie reglată a priori şi înainte de intrarea lor în Schengen. Mă fac înţeles?”

Nu, Monsieur Sarkozy, nu vă înţelege nimeni la Bucureşti! Nici pe dumneavoastră, nici pe Monsieur Hollande! Noroc că vă înţelegeţi între voi, prin Hexagon, cu privire la România! Atât putem noi! Nu v-a înţeles nimeni nici cu Politica Agricolă Comună, când Ponta a înţeles că ne susţineţi pe noi, România, şi nu Franţa! Cât de (fill in the blanks) să fii ca să înţelegi aşa? Am scris despre asta pe 17 aprilie 2013, pe acest blog, cu titlul “Astăzi, despre Trădare! Sau Prostie! Sau Geniu! Your choice, Români! Pardon, votre choix!

Nu există nicio şansă pentru România! Eu nu spun, de pildă, că nu există oameni valoroşi în serviciul diplomatic român! Din păcate, cei cu adevărat valoroşi se numără pe degetele de la o mână! Şi dumneavoastră nu vedeţi câte degete am arătat, atunci când am scris aceste rânduri. Nu vă aşteptaţi ca oameni de asemenea valoare să fie numiţi în vreun post de conducere în Centrala MAE sau ca ambasadori pentru România! Şi, oricum, cu lideri ca Ponta sau Băsescu, expertiza lor s-ar irosi în ridicol! România nu are această şansă!

E drept, Ministerul de Externe este în faza de selecţie a unor diplomaţi noi, de mare calibru, capabili să-i înlocuiască pe domnul Mazuru sau pe ambasadorii din capitale importante ale lumii! Îi puteţi urmări pe noii diplomaţi ai MAE, în filmuleţul de mai jos, pregătindu-şi instrumentele diplomatice cu care vor pleca la cucerirea spaţiului Schengen! Cum? Ce pile au avut ca să ajungă în MAE, în poziţii atât de importante? Ei, asta-i! Sunt susţinuţi de liberali sau pesedişti, care-i problema dacă sunt buni? Aveţi încredere în ei! Fiţi mândri că îi aveţi să vă reprezinte! Cheers!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!