Munca în echipă! Carlyle, Confucius, Seneca, Adler, Maritain, Iohannis și Românii!

Privind la ultimele evenimente internaționale, din care românii nu au înţeles nimic (sau cred că au înţeles totul), te întrebi, inevitabil, dacă nu dai frâu liber maliției, acolo unde s-ar cuveni să privești îngăduitor micile tribulații ale vieții! În definitiv, nu poţi fi deștept tot timpul. Ar fi plictisitor! Și, apoi, profund inutil! Unii cărturari au impresia că esența reprezentării corespunzătoare a interesului naţional stă în inteligenţa liderului. Care devine un erou prin ea însăși! Este, aici, o axiomă etică a puterii minții. Cică, inteligenţa ar fi direct proporțională cu noblețea sufletului. Ceva de genul: un lider inteligent nu s-ar ambiționa să se bată pentru niște case, dobândite de el prin acte false, doar pentru a încasa chirii exorbitante, pe seama unor amărâți, aruncați pe drumuri din casele cu pricina! Aţi recunoscut liderul? Dacă ar fi să-l cred pe Thomas Carlyle, liderul la care tocmai am făcut referire numai inteligent nu poate fi numit. Căci, iată cum vede Carlyle pe lider, în Eroii, Cultul Eroilor și Eroicul în Istorie (Institutul de Arte Grafice “Luceafărul”, București, 1921, p. 228):

“Omul de inteligenţă în vârful treburilor: aceasta este ținta tuturor constituțiilor și revoluțiilor, dacă au vreo țintă. Căci omul cu adevărată inteligenţă, cum afirm și cred pururea, este și omul cu inimă nobilă, omul adevărat drept, omenos și viteaz. Căpătați-l pe el drept Cârmuitor, aţi căpătat totul; nu aţi izbutit să-l căpătați, chiar de aţi avea Constituții din belșug ca murele și un Parlament în fiecare sat, nimic nu aţi căpătat încă”.

Portrait of Thomas Carlyle by Florence Carlyle

E drept, noi l-am căpătat pe Iohannis! Și ne-am căpătuit! Un om “Inteligent” și plin de “compasiune” pentru soarta celor necăjiți, ar zice unii “rezistenți” din Piaţa Victoriei! Într-un cuvânt, “omenos”! Care se potrivește “perfect” definiției lui Carlyle! Problema este că, ajuns aici, intru puternic în coliziune cu domnul Confucius! Mai ţineţi minte conferinţa de presă cu Trump, din 9 iunie 2017, de la Washington, despre care v-am scris și spus atâtea, în ultimele zile? În care vine un șmecher american și îi pune o întrebare Inteligentului din România despre plătitul, din urmă, al unei pretinse datorii către America? Ia să ne amintim (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press):

Q    Thank you.  Mr. President, if you could tell us — a couple weeks ago, President Trump was in Brussels at the NATO meeting, and not only was he encouraging NATO members to pay up the 2 percent required of GDP for national defense, but he also was saying that countries, including yours, who had not paid 2 percent in the past should make up for that difference.  Do you think that’s fair?

PRESIDENT IOHANNIS:  I was in Brussels, and I met President Trump and I listened to his speech and I liked it.  Because, you see, NATO is based on values, but it is ultimately a military alliance.  And you know, military spendings are complicated and you need a lot of money, because NATO is the strongest alliance the Earth ever saw and we want to keep it that way.

So we have to spend money for defense purposes.  And spending money means if you’re in an alliance, everybody has to spend money.  This is called burden-sharing.  And I fully agree, Mr. President, to that.”

Adică:

ÎNTREBARE: Mulţumesc. Domnul Președinte, dacă aţi putea să ne spuneţi – acum două săptămâni, Președintele Trump a fost la Bruxelles, la întâlnirea NATO și nu numai că i-a încurajat pe membrii NATO să plătească cei 2% solicitați din PNB, pentru apărare naţională, dar a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

PREȘEDINTELE IOHANNIS: Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut. Căci, vedeţi dumneavoastră, NATO se bazează pe valori, dar este, în cele din urmă, o alianță militară. Și, știţi, cheltuielile militare sunt complicate și ai nevoie de foarte mulţi bani, pentru că NATO este cea mai puternică alianță militară de când este Pământul și vrem s-o păstrăm așa.

Deci, trebuie să cheltuim bani pentru scopuri de apărare. Și, a cheltui bani înseamnă, dacă ești într-o alianță, că toată lumea trebuie să cheltuiască. Asta se cheamă să împarți povara. Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Pentru conformitate vezi intervalul dintre minutele 16:56 și 18:22.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

https://www.youtube.com/watch?v=IIVNh-X0M9Q

Nu intrăm în amănunte referitoare la ce este NATO și de ce o astfel de pretinsă datorie este un cretinism patentat, altminteri desființat big time de Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Washington (vezi http://www.thetimes.co.uk/article/germany-dismisses-white-houses-intimidating-300bn-bill-for-defence-dl7dk629k). Am explicat acest lucru de mai multe ori, public, după vizita lui Iohannis în SUA. Nici nu ne vom referi la limbajul de compunere de clasa a VI-a, la generală, practicat de “Eroul” ratat al lui Carlyle, ce-i drept, într-o limbă engleză netradusă pe site-ul oficial al Președinției române (oare de ce?)!

Pur și simplu, ne întrebăm cum de n-a înţeles Inteligentul că întrebarea șmenarului american se referea la toate ţările NATO, care nu mai plătiseră 2% pentru apărare și care, acum, conform filosofiei domnului Trump, ar fi trebuit să plătească din urmă? Că Inteligentul vrea să forțeze România la asemenea plată, de-a dreptul cretinoidă, este OK! Este o afacere personală între el și poporul român, care îl consideră “Erou” și este, probabil, dispus să plătească miliarde de dolari pomană Americii! Că așa vrea el, Iohannis! OK! Dar cum poate Inteligentul să vorbească în numele Germaniei și Franței, ţări NATO aflate în aceeași situaţie ca România? Căci, întrebarea șmecherului american se referea nu numai la România, ci la toţi aliații europeni ai SUA, care nu plătiseră 2% pentru apărare.

“(…) a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

Iar, Inteligentul răspunde în numele tuturor, căci nu individualizează răspunsul la România:

Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut (…) Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Afirmații făcute după ce Germania confirmase, în clar, că nu va plăti așa ceva! Ce nu a înţeles Inteligentul, aici? Capcana șmenarului american? Sau securiștii proști de la ambasada din Washington, pur și simplu, nu l-au pregătit pentru asta. Sau, omul “Omenos” și “Inteligent”, cum îl știm, prieten cu Carlyle, chiar vrea să ajute micuța Americă să se redreseze economic, sub administraţia Trump! Aici intervine Confucius, cu ale sale The Analects (Oxford University Press, 1993, Book 2, par. 17, p. 7):

“Maestrul a spus: Yu, să te învăţ despre a înţelege ceva? Când înțelegi ceva, să recunoști că înțelegi; dar când nu înțelegi ceva să recunoști că nu înțelegi – ei, asta înseamnă să înțelegi.”

Confucius

Tiii, ce simplu pare! Conform lui Confucius, Inteligentul lui Carlyle, care se întâmplă să nu înțeleagă ceva, ar trebui să vină în faţa lumii și să spună: “Vreţi să vedeţi un prost? Uitați-vă la mine!” Or, asta nu se poate! Nimeni nu ar face așa ceva, să fim serioși! Sau, poate, Confucius se referă la a recunoaște că nu ai înţeles doar faţă de tine însuți/însăți. Asta complică foarte chinezește lucrurile!

Cam aici se plasează dilema mea. Ce ţi-e și cu chinezii ăștia! Auzi, tu! Să recunoști că nu ai înţeles! Ca dovadă că înțelegi! Simplu, dar și complicat, în același timp!

Acum, cuiva, care nu înţelege prea bine întrebările din conferinţa de presă cu Trump, dar câștigă chirii exorbitante din case obținute cu acte false, am fi înclinați să-i alocăm măcar apelativul inteligenţei pecuniare, chiar dacă deposedată de componenta “omeniei” cu care asezona Carlyle inteligenţa! Căci, până la urmă, totul se reduce la vechea poveste cu banii! Că îi iei din chirii, pentru case obținute prin acte false, conform soluției date de instanța judecătorească sau îi dai din buzunarul românilor, pentru pretinse datorii la superputeri mondiale, tot despre bani vorbim! Numai că, acum, se bagă în discuţie Seneca, tocmai pentru a ne complica viaţa și mai tare. Căci, zice romanul în Dialogurile sale (Dialogues, Tome second, De la vie heureuse-De la brièveté de la vie, Paris, 1923, p. XXV-4):

“-Quelle différence y a-t-il entre moi le sot et toi le sage, si tous deux nous voulons posséder?

-Une très grande, car les richesses sont chez le sage en servitude, chez le sot au pouvoir…”

Adică:

“-Ce diferenţă este între mine prostul și tine înțeleptul, dacă amândoi vrem să ne îmbogățim?

-Una foarte mare, căci bogățiile sunt supuse înțeleptului, dar îl conduc pe prost…”

Seneca

Sau, dacă vreţi, aveţi aici transpunerea, în dialog, a proverbului latin Pecunia, si uti scis, ancilla est si nescis, domina, adică “Dacă știi să-ţi folosești banii, banii sunt sluga ta, dacă nu, îţi sunt stăpân”! Hm, să fie aici vreo legătură cu ideea exprimată, la un moment dat, de un “bogătaș” al ţării, cum că și-ar fi cumpărat mai multe case din meditații? Același om, ales în fruntea statului, fiind și cel care plimbă prin procese niște sărmani la bătrânețe, care nu vor să plece din casele ce li s-au luat prin acte false? (vezi https://media.stiripesurse.ro/other/201703/media-149036329078281300.pdf și http://www.stiripesurse.ro/de-ce-a-pierdut-klaus-iohannis-casa-din-sibiu_1187441.html).

Banii, stăpânii cui? Are Seneca o vorbă! Aceiași bani pe care Inteligentul lui Carlyle este gata să-i dea, aiurea, Americii! Sigur, nu banii lui, ci ai românilor! Ba, mai mult, ai germanilor și ai francezilor! El fiind liderul unei ţări membre a Uniunii Europene, de unde românii primesc bani tocmai din visteria germanilor și francezilor! Cum se mai închide cercul banilor lui Seneca, dom’le! Mai că îmi vine să nu înţeleg și să ies public să recunosc că nu înţeleg nimic, ca dovadă supremă a faptului că înţeleg, așa cum mă învață Confucius! Cum să faci ce a făcut Iohannis, promițând lui Trump că îi dai înapoi bani pe care nu îi datorezi? Cumva, Alfred Adler are o explicaţie (Cunoașterea Omului, Editura Știinţifică, București, 1991, p. 190):

“Un tip de om, la fel de puţin indicat pentru profesiunile care cer inițiativă, este acela dominat de un fel de slugărnicie și care nu se simte bine decât acolo unde are de dus la îndeplinire porunci”! OK, dar poruncile cui? Ale lui Trump? Deh, poate nu sunt chiar poruncile lui Trump! Când execuți, fără să clipești, poruncile Securităţii lui Ceaușescu, poate e bine să vezi mai întâi la cine se închină Coldea! Sau Maior!

Alfred Adler

Apropo, știţi de ce l-a invitat Macron pe Trump, la 14 iulie? Aţi urmărit, probabil, ceremoniile de la Paris!

FULL. President Trump to attend French National Day Parade with President Macron. 14 juillet 2017-2:14:44ore

https://www.youtube.com/watch?v=REJiqReYu2s

Nu vă voi prezenta întreaga mea teorie cu privire la mișcarea lui Macron. Doar un flavour. Trump a considerat invitația adresată de președintele francez ca fiind un fel de challenge. Într-un moment când el, Trump, a dinamitat singur toate punțile spre Europa! A vrut să fie brav! Nu a înţeles nimic și Confucius nu a apucat să-l învețe nimic! Macron l-a primit la Invalides. Nu la Versailles, la o expoziție despre Thomas Jefferson, cum l-a primit pe Putin, la o comemorare a lui Petru cel Mare! Trump a crezut că se va întâlni doar cu Macron și Brigitte! Ei bine, nu! S-a întâlnit direct cu Napoleon! O întâlnire pe care orice președinte american ar trebui să o evite, cu eleganță, în exercițiul oficial, pentru că o astfel de întâlnire este întotdeauna competitivă și mereu câștigă Napoleon! Adică, Franţa. Mai ales, la Invalides!

Emmanuel Macron accueille le président américain Donald Trump aux Invalides-28:23min

https://www.youtube.com/watch?v=U2J1i_klva8

În plus, ce ar trebui să fie scris pe prima pagină a agendei eterne a tuturor președinților americani? Niciodată, nu merge într-o vizită, pentru a participa la sărbătoarea naţională a altei ţări! Și, dacă, totuși, te prinde cutremurul în ţara aia și nu poţi pleca acasă în timp util, asigură-te că nu participi la ceremonialul de celebrare a zilei naționale în trei ţări de pe planeta asta: Franţa, Rusia și China! Mai ales, Franţa! Nu mă mir că Trump nu știe nici măcar atât! Cum nu mă miră efuziunea stângace cu care a copleșit-o pe Brigitte Macron, într-o îmbrățișare forțată, care a silit-o pe franțuzoaică să dea doi pași înapoi! Trump o îmbrăţisa, sperând că recuperează, astfel, în relaţia deteriorată cu Europa! Ghici ce? Pe Brigitte a speriat-o, iar Europa l-a văzut prost!

France: Trump pulls Brigitte Macron in for infamous tug-o-war handshake-0:36min

“Complimentul” cu iz de insultă prostească, adresat de bădăranul președinte al SUA doamnei Macron a oripilat întreaga Europă: “Vă ţineţi atât de bine (You’re in such good shape)”!

‘You’re in such good shape’: Trump to Brigitte Macron-0:35min

https://www.youtube.com/watch?v=EaqQ0uEhBsw

Adus ca elefantul în magazinul cu porțelanuri, Trump a făcut America, încă o dată, de râs! Stăpânul formal al lui Iohannis s-a dat în spectacol până la sfârșit. Puţini au observat iritarea americanului la sfârșitul trecerii în revistă a gărzii de onoare, la Invalides, când Macron l-a ocolit pur și simplu pentru a se întoarce, conform protocolului, cei doi plasându-se, câteva clipe, în direcții diferite, în plin ceremonial (vezi intervalul dintre minutele 8:54 și 9:05).

President Trump Arrives in France, Paris. Élysée Palace. July 13, 2017. Trump meets President Macron-15:37min

https://www.youtube.com/watch?v=45tMQAgK8f4

Și, dacă mai sunt unii care nu au înţeles de ce l-a invitat Macron pe Trump, la Paris, atenţie, de 14 iulie, vă mai dau un singur indiciu! Ei bine, concomitent cu prezența americanului în capitala eleganței, Macron a dat un interviu pentru Ouest France, 13 iulie 2017 (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2017-07-13.pdf):

Q – Qu’est-ce qu’apporte l’Europe ?

R – Nous sommes le seul espace géographique aujourd’hui qui ait la capacité de la puissance, défende les valeurs démocratiques et de liberté, soit en même temps un rapport à l’égalité et aux équilibres sociaux, et qui protège les biens communs de la planète, le climat, l’éducation pour tous.

Q – L’Europe peut-elle encore compter sur les États-Unis ?

R – Nous avons besoin des États-Unis d’Amérique (…) Nous avons des différends sur le commerce. Une tentation protectionniste renaît aux États-Unis. Je souhaite qu’on défende le libre et juste commerce. Le protectionnisme est une erreur, c’est le frère jumeau du nationalisme et cela conduit à la guerre.

Adică:

Întrebare: Ce aduce Europa?

Răspuns: Noi suntem atât singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii, cât și, în același timp, un raport al egalității și echilibrelor sociale și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul, educația pentru toţi.

Întrebare: Europa poate conta în continuare pe Statele Unite?

Răspuns: Avem nevoie de America (…) Avem diferende asupra comerțului. O tentație protecționistă renaște în Statele Unite. Sper că va fi apărat comerțul liber și corect. Protecționismul este o eroare, este fratele geamăn al naționalismului și asta conduce la război”.

Macron-Trump, Paris 14 iulie 2017

Nu cunosc, în istorie, alte asemenea elaborări despre America, din gura unui lider francez! Nici de Gaulle nu a spus vreodată că Europa este “singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii”, excluzând, astfel, Statele Unite din zona democrației și a libertăţii, ca putere mondială. Niciun lider democratic european, în pofida tuturor diferendelor comerciale pe care le-au cunoscut europenii și americanii, nu a văzut, public, în America o ţară naționalistă, care merge pe drumul războiului, prin practici protecționiste în comerțul global! Nu că Macron s-ar aștepta la vreo confruntare armată cu SUA, pe teme comerciale, dar anatomia regimului Trump, pe care o descrie atât de plastic, nu e mai puţin demolatoare ca un asalt al Gărzii Republicane! Vă daţi seama cum privește Macron pe acel european (ghici pe cine?), care întreține, slugarnic, fantasmagoriile lui Trump, cu privire la vreo inventată datorie pecuniară a Franței faţă de America, în NATO?

Europa se desprinde de America, așa cum a zis Merkel! Iar Macron a mers mai departe decât cancelarul! Și România este, totuși, în Europa! O Românie condusă de “inteligenţa” definită de Carlyle, “îmbogățită” de Seneca și “explicată” de Adler!

Apropo, credeţi că Iohannis l-a citit pe Jacques Maritain? Are filosoful francez un panseu care i se potrivește perfect “Inteligentului” lui Carlyle, în Du Régime Temporel et de la Liberté (Desclée de Brouwer, Paris, 1933, p.103):

“Aussi bien le principal, au point de vue de l’existence dans l’histoire, n’est-il pas de réussir (ce qui ne dure jamais), mais d’avoir été là (ce qui est ineffaçable).”

Adică:

“Tot așa, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este de a reuși (ceea ce nu dăinuie niciodată), ci de a fi acolo (ceea ce nu se poate șterge).”

Jacques Maritain

Iată de ce Iohannis este la Washington, Berlin sau Bruxelles! Putem noi șterge asta din istorie? Nici măcar din mintea și inima consumatorilor de presă securistă de la București, presă care îl ridică în slăvi, pentru că “a fost acolo”! Nu contează dacă și ce “a reușit”. Și nici dacă, așa cum ne învață Confucius, Iohannis nu l-a înţeles bine pe Maritain! Eu, unul, cred că nici nu l-a citit pe bietul Jacques cel evlavios! De altfel, Inteligent cum zice Carlyle și Priceput la Bani cum ni-l arată Seneca, Iohannis al nostru se plimba, odată, cică, pe o străduță mai dosnică din Londra, când ce să vezi…Dar, nu-i mai bine să-l lăsăm pe Dave Allen să vă povestească? Enjoy!

Dave Allen At Large – £10 Note Stuck Under Car Tyre-2:55min

Ponta, America And “When The Saints Go Marching In”!

ponta-biden

Cine ar fi crezut? Victoraş se uită la filme americane! Şi, culmea, reţine replicile personajelor din promo! Mai că nu îţi dai seama dacă a văzut filmul sau promo! Mă rog, are timp omul! Cică dumnealui conduce România! Recent, i-a făcut o confesiune lui Mihai Gâdea! O mărturisire despre filme americane şi filosofie antică! Nu tresăriţi! Era conştient doar de filmul american, fiindcă îl văzuse! Sau văzuse doar promo! Habar n-avea că situaţia are vreo legătură cu filosofia antică! A povestit la Sinteza zilei despre speranţă, pe 28 noiembrie 2013:

Ponta, Tucidides şi “The Hunger Games” – Paşaport pentru Speranţă!

“Este un film, acum, care face furori şi în America şi în Europa şi care are în promo un personaj, care spune: ‘Singurul sentiment mai puternic decât frica este speranţa’. Noi, de nouă ani, am cam trăit cu frică;  frica că (sic!) ce ne mai taie salariile sau pensiile; frica că (sic!) nu ne dau sau nu ne mai primesc în Europa; frică că (sic!) ne pierdem locurile de muncă. Cred că, după aceste trei zile, dincolo de acea mândrie şi încredere, a rămas o speranţă, că, da, putem să avem şi investiţii importante şi, dacă o să avem timp, vorbim despre ele…” (http://gov.ro/ro/stiri/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-sinteza-zilei-la-antena-3&page=1).

“FRICA CĂ”, de mai multe ori, ţine de profilul intelectual al omului şi nu ar trebui să mire pe nimeni pe acest blog! Nici măcar pe FSN-iştii lui tata-socru, dacă nimeresc aici din greşeală! Vă întrebaţi, probabil, în ce constau cele trei zile care au redat speranţa românilor. Ei bine, dealer-ul de speranţă al românilor era premierul chinez, paraşutat la Bucureşti spre deliciul comuniştilor reşapaţi, al revoluţionarilor estropiaţi, al şmenarilor refinanţaţi şi al oportuniştilor reaşezaţi în făgaşul firesc al fesenismului de operetă, cu care Ponta desenează arabescuri pe chipul desfigurat al României! Nici pe vremea lui Dej nu ne-am mai bucurat aşa de tare că au venit chinezii la noi! Americanii nici acum nu au ajuns în România mai consistent, pe plan economic! A, ba nu! A văzut Ponta un film! Sau un promo! American! Ăla cu speranţa!

Ştiţi care era filmul? “The Hunger Games” (Jocurile Foamei)! Acolo, President Snow spune: “Hope, it is the only thing stronger than fear” (sigurul lucru mai puternic decât frica este speranţa). Ponta a tradus aproape corect! Dar, a omis ceva! Mai nimic! Sau, aproape totul! Căci, Snow adăuga: “A little hope is effective, a lot of hope is dangerous”! Adică, “un pic de speranţă este utilă, dar multă speranţă este periculoasă”!

http://www.youtube.com/watch?v=jr17X7UsI_0

A, să nu uit! President Snow era, în film, un dictator nenorocit! Care-şi înfometa poporul! Îi amăgea pe oameni cu jocurile fatidice şi brutale, pentru a întreţine o minimă speranţă în condiţia umană! Nu prea mare! Doar atât cât să funcţionezi în formula de sclav, care livrează ce i se cere şi se supune! Căci, de îndată ce speranţa ar fi crescut, condiţia umană ar fi prevalat în faţa formulei de sclav şi dictatorul s-ar fi prăbuşit! Sau, cel puţin, aşa credea el. În lumea lui! În mod evident, nu-i cunoştea pe români! De aceea, spunea că prea multă speranţă este periculoasă!

Vă daţi seama ce a înţeles Ponta din filmul acela american sau din promo, mă rog, dacă a dat un astfel de citat? Sau să vă întreb altfel: de ce ar cita Ponta dintr-un dictator, fie el şi fictiv, pentru a vorbi de speranţă românilor minţiţi şi prostiţi de el însuşi, exact la fel cum îi prostea acel dictator pe supuşii săi? Nu credeţi că este riscant? S-ar putea găsi fie şi un singur om în România, unul, Stan, de pildă (până acum n-am mai observat pe nimeni), care să vadă că Ponta nu a înţeles nimic din filmul ăla şi să scrie asta pe blog! Sau pe perete, în Piaţa Universităţii (eu scriu pe blog, do not worry!).

Sau, să vă întreb altfel, altceva: dacă cineva ar fi prost bâtă, s-ar lăuda cu asta? Sigur, dacă şi-ar da seama că este prost, asta l-ar trece automat în categoria oamenilor inteligenţi, iar prostia lui ar fi deja de domeniul trecutului şi nu s-ar mai lăuda cu ea! Sigur, nu este vorba de Viorel în povestea asta! El dă citate “nimerite” din “autori consacraţi”, ceea ce defineşte perfect corect nivelul său de inteligenţă! Partea proastă este cu anticii! Oricât de paradoxal, problema cu speranţa a fost rezolvată de ei cu mult înainte ca Ponta să se fi îmbogăţit cultural cu filmul “The Hunger Games”!

Cu multe sute de ani înainte, un grec, cu numele Tucidides, a scris o lucrare, “Reflecţii cu privire la războiul peloponeziac”! Este o carte foarte importantă pentru istoria umanităţii! Fiindcă nu este doar o carte de istorie! E enorm mai mult decât atât! Ei bine, acolo, în capitolul V, unde este vorba despre cea mai faimoasă dezbatere din teoria relaţiilor internaţionale, cea cu privire la asediul cetăţii Melos, Tucidides ne scrie ceva despre speranţă:

“Dar, speranţa este, prin natura sa, o marfă foarte scumpă şi cei care riscă totul, mizând pe speranţă, descoperă asta doar atunci când sunt cu totul ruinaţi. Căci, speranţa nu îi părăseşte niciodată în perioada când s-ar fi putut salva luând măsurile necesare în acest sens”!

Ceea ce la noi s-ar traduce prin arhicunoscuta formulă: “speranţa moare ultima”. De regulă, cel care îşi permite luxul să achiziţioneze o marfă atât de scumpă, neavând resurse, moare înaintea ei! Tocmai de aceea este atât de scumpă! Fiindcă te salvează numai dacă ţi-o poţi permite. Altfel, murind atât de greu, sau, cum spune Tucidides, “nepărăsindu-te” niciodată, atunci când vei vedea că nu ţi-a fost de niciun folos, va fi prea târziu să mai poţi repara ceva. President Snow părea să-l fi citit pe Tucidides, pentru că, printre supuşii săi, erau câţiva eroi cu resurse imense, în sens de potenţial uman. Pentru aceştia, speranţa nu era o marfă chiar atât de scumpă! Şi-o puteau permite! Snow avea de ce să se teamă!. Sau, cum ar spune domnul Viorel: “FRICA CĂ…”

Minciuna o avea picioare scurte, dar aleargă “from sea to shining sea”?

Desigur, Ponta nu l-a citit pe Tucidides! Acum, să fim serioşi! Ce oţi fi vrând? Ca majoritatea electorilor din România să-şi aleagă vreun şef de guvern savant, când avea la îndemână un plagiator îmbâcsit de minciună, gata să peroreze, la nesfârşit, tromboane electorale tipic comuniste, pentru toate neamurile de idioţi din Republică? Electorii cu pricina au fost în stare să-l aleagă preşedinte pe Băsescu de o mie de ori, dacă punem la socoteală şi votul pentru a-l reînscăuna, de câte ori l-a suspendat Parlamentul. Abonaţi penibili la raţia de speranţă livrată cu dispreţ de Viorel, după modelul din filmele americane cu dictatori, amintite cu drag poporului, la Sinteza zilei, deşi povestitorul (era să scriu “dictatorul”, dar l-aş fi jignit pe Snow) nu înţelege nimic din ce istoriseşte!

Multă lume are impresia sau senzaţia că Ponta minte! Multă lume, în cap cu Traian Băsescu! N-ar fi o tragedie! Cine dracu’ nu minte? Problema este dacă se vede, căci Ponta este demnitar al statului! Dacă minciuna este curată şi dacă vibrează! Dacă e domestică sau internaţională! Dacă există proşti în ţară sau în afara ei, care s-o “cumpere”! Da, în România sunt mulţi! Fiindcă îl urăsc pe Băsescu! Şi îl iubesc pe Ponta în contrapondere! Ăstora, atâta vreme cât nu le spui în clar că le iei bani din buzunar şi strigi din toţi bojocii “Jos Băsescu”, le vei fi drag! Chiar dacă dărâmi inflaţia peste ei şi îi îngropi în taxe şi impozite noi, care pulverizează, de câteva ori, ce le-ai dat în plus la amărâtele alea de salarii şi pensii! Atâta vreme cât le dai un leu la salariu şi le iei trei înapoi, din taxe noi, dar nu le şi spui asta, te vor iubi! Le place, la nebunie, să-i minţi! Grobian, scârbos, abject! N-au nicio treabă cu cetatea Melos! Unii dintre ei au văzut “The Hunger Games” şi au râgâit satisfăcuţi la scenele violente sau de amor şi cam atât! Nu prea s-au prins că Snow este un dictator! Nici n-au observat că există un Snow în film! În definitiv, actriţa din rolul principal este prea sexy ca să te mai intereseze altceva, cu excepţia scenelor de luptă, evident! Într-un cuvânt, au înţeles din film cam ce a înţeles domnul Viorel din promo! Întrebarea este: câţi proşti sunt în afara ţării, ca să cumpere minciunile lui Ponta? De pildă, în America!

Pe 22 octombrie 2013, Viorel povestea pe B1 TV, în plină vizită în SUA, cum i-a aburit pe cei la American Chamber of Commerce (AmCham) (Camera Americană de Comerţ):

“Deci în mod sigur în noiembrie şi după aceea, anul viitor, la începutul anului o să avem un follow-up, o urmare economică a acestei vizite a mea, AMRO şi în general şi AmCham-ul vor organiza întâlniri cu oamenii de afaceri tocmai pentru a continua lucrurile pe care le-am discutat aici”! (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Sigur că a fost un follow-up, în noiembrie! Ponta a îngropat şi firmele americane în accize meşteşugite şi taxe pe burlane, stâlpi şi alte instalaţii speciale, “savant” zugrăvite de sfinx-ul bugetului Voinea, cel cu cimiliturile cu iz de enigmă, din manualul de economie livrat de Karl Marx prin harul nemuritorului Gherghina! Sigur, nicio problemă, să sufere americanii şi străinii, în general, ca să le fie bine românilor! Şi aşa au reclame pe stâlpii ăia nenorociţi, şi taxele cică nu se vor scurge în facturi (bineînţeles că se vor scurge), ne învaţă luminile economiei politice socialist-comunistoide, ca de-alde Voinea & company! A, l-am uitat pe Chiţoiu, liberalul anti-liberal, pus de Crin să se înfrăţească la greu cu Voinea!

Ce, stâlpii nu sunt impozitaţi şi în alte ţări din UE? Să plătească tot, că de-aia sunt străini şi chiar români, să plătească dacă au vrut în România! Încă o dată, nicio problemă! Dar, nu era mai frumos să le fi spus americanilor, încă din timpul vizitei în ţărişoara lor, domnul Viorel, că o să-i radeţi într-o lună, în România? Mai degrabă decât să le vorbiţi de stabilitatea sistemului fiscal carpato-danubiano-pontic? Că, uite, pe ăştia nu i-aţi prostit, ca pe imbecilii care vă “umflă” în sondajele de opinie din ţara românească. Uite, pe 8 noiembrie, americanii v-au transmis asta:

“Camera Americană de Comerţ din România (AmCham România) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noul val de taxe anunţat recent de guvernul român. Alături de creşterea taxării, deja aplicată fără consultarea prealabilă a comunităţii de afaceri, astfel de decizii nu conduc decât la creşterea fără precedent în ultimii 20 de ani a poverii fiscale pe umerii contribuabililor români (…) Scoatem în evidenţă, în mod special, consecinţele negative generate de propunerile pentru a mări accizele la produsele petroliere, schimbarea metodei de calcul a accizelor şi impunerea unei taxe noi pe valoarea contabilă a construcţiilor speciale. Departe de a reprezenta o soluţie sustenabilă pentru a asigura resursele bugetare, toate de mai sus vor conduce la o sporire a evaziunii fiscale, o pronunţată scădere a investiţiilor, un număr mai redus de locuri de muncă şi o serie de dificultăţi în economie.” (http://www.amcham.ro/index.html/articles?articleID=1724).

De ce le-aţi vândut braşoave în America, domnul Viorel? Cică v-a făcut Băsescu mincinos, Viorele! Da, Băsescu, preşedintele ăla, de care ziceţi dumneavoastră că are “faţă de mincinos”, remember?

Victor Ponta: Nu, nu, haideţi să fim sinceri. Dacă nu era nimic, nu îl vedeaţi pe preşedinte în fiecare seară, tunând şi fulgerând pe la televizor. Toată lumea cred că a fost, a devenit atentă în momentul în care l-a văzut pe preşedinte atât de speriat. Deja cred că românii ştiu când Traian Băsescu minte cu adevărat. L-au învăţat, că minciunile sunt atât de vechi şi de… şi toată lumea l-a văzut că minte. Avea faţa lui tipică de mincinos, când vine şi ne minte cu ceva.
Realizator: Cum este faţa tipică a lui Traian Băsescu de mincinos?
Victor Ponta: Uitaţi, cum l-au văzut toţi românii, cu adevărat, după 2009, e adevărat.” (http://gov.ro/ro/stiri/premierul-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-newsline-la-postul-romania-tv&page=1).

Ştiţi cum e cu “faţa de mincinos”? Una e să îl acuzi pe preşedinte că e mincinos sau minte (şi, slavă Domnului, minte vârtos) şi alta este să spui despre el că are FAŢĂ DE MINCINOS! Ştiţi, domnul Viorel, că, în ţara aia cu numele de America, de unde v-a venit filmul ăla cu dictatori din care citaţi, deşi nu aţi înţeles nimic din el, treaba asta cu “FAŢĂ DE” s-ar putea încadra, cu un mic efort, la “hate speech”? Nu vă supăraţi că nu vă traduc termenul, că v-am văzut minţind pe mai multe reţele străine, cu mult sârg, chiar şi în limba engleză, folosind cuvinte a căror semnificaţie vă scapă! Pentru un personaj cu intelectul dumneavoastră, venind din România, este de înţeles. Pentru un personaj cu intelectul dumneavoastră chiar ar fi riscant să vă traduc ce înseamnă “hate speech”, fiindcă am o vagă bănuială că nu aţi înţelege din prima! Şi timpul meu este groaznic de limitat!

Stabilitatea şi predictibilitatea comuniştilor din FSN-ul pontist: State of the Art

Având în vedere că acest blog este accesat de oameni foarte inteligenţi, cu mici excepţii (nu mă gândeam la dumneavoastră, domnul Viorel, fiindcă nu vă încadraţi la nicio excepţie), rămâne aşa: nu o să vă spun ce este aia “hate speech”! Dar mă întreb ce FAŢĂ aţi avut, când le-aţi spus americanilor de la AMRO (reprezentanţi ai Motorola, HP, ExxonMobil, Chevron, IBM şi alţii), pe 21 octombrie, în plină vizită în SUA, următoarele:

“Sunt foarte recunoscător tuturor celor care aţi investit deja în România, dar am venit aici pentru a încuraja stabilitatea şi predictibilitatea. Cred că este ceea ce orice om de afaceri vrea să audă de la o ţară, stabilitatea şi predictibilitatea sunt aici şi pretutindeni, cuvinte-cheie. Cred că este momentul potrivit să rostesc aceste cuvinte, dar şi să asigur şi să dovedesc că acestea sunt o realitate în ceea ce priveşte România.” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-avut-intalniri-cu-reprezentantii-companiilor-motorola-hp-exxonmobil-chevron-ibm-precum-si-cu-executivul-amro__l1a121354.html).

Şi aţi adăugat că “viitorul ţării (al României-nota mea) depinde de aceste două cuvinte: stabilitate şi predictibilitate.” Şi le-aţi promis că sunteţi “cel mai pro-business social –democrat din Europa, acest lucru înseamnă foarte mult în Europa”! Şi i-aţi chemat, cu ce FAŢĂ, “ca toate companiile mari americane să vină să investească în România, suntem membri al Uniunii Europene, ce conferă siguranţă reglementărilor noastre”! (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-avut-intalniri-cu-reprezentantii-companiilor-motorola-hp-exxonmobil-chevron-ibm-precum-si-cu-executivul-amro__l1a121354.html).

Domnule premier cu FAŢĂ (după cum vedeţi, mă feresc să vă spun în FAŢĂ, ce părere am de FAŢA dumneavoastră, puţin protocol, ce naiba!), cum aţi putut să le vorbiţi firmelor americane de stabilitate şi predictibilitate, ca numai după câteva zile să veniţi cu noi reglementări fiscale, care aruncă în aer orice plan de afaceri şi investiţii străine în România? Nu o spun eu, o spune Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC), pe 11 noiembrie, care tocmai asta remarcă: lipsa de predictibilitate în mediul de afaceri din ţară, ca urmare a măsurilor luate de guvern. Măsuri ce creează o situaţie ce “va conduce, în mod cert, la menţinerea opiniei conform căreia mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate atât de necesară proceselor de planificare investiţională pe termen mediu şi lung, generând, mai departe, o reconsiderare a poziţiei pe piaţa autohtonă din partea investitorilor, în sensul redirecţionării investiţiilor prezente şi viitoare în jurisdicţii care oferă o anumită stabilitate fiscală, cel puţin pe termen scurt si mediu”! (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-16001941-consiliul-investitorilor-straini-acuza-dur-guvernul-ameninta-mutarea-investitiilor-alte-tari-noile-impozite-taxe-vor-sufoca-firmele.htm).

FIC preciza, fără ezitare, că “absenţa totală a procesului consultativ şi posibila implementare, în forma actuală, a impozitului pe construcţii speciale vor genera un efect de bumerang cu impact devastator asupra credibilităţii procesului politic decizional”! FIC reuneşte 119 companii multinaţionale cu un total de 2/3 din valoarea investiţiilor străine directe din România! Eh, minţeau şi ei, ca să-şi salveze profiturile, nu-i aşa, Viorele?

Că ei minţeau, poate înţeleg, în realitate le e foarte bine, ca şi tuturor românilor din Republică, mai ales angajaţilor la aceste corporaţii private, dintre care unii vor rămâne pe drumuri! No problemo! Dar ce ne facem, Viorele, că minciunile dumneavoastră, atât de lustruite, date cu ceară şi scârţ de economistul intergalactic Voinea, despre  predictibilitate şi stabilitate, pe care le-aţi spus în FAŢĂ, americanilor, chiar la ei acasă, nu au fost cumpărate de nimeni! Apropo, ştiţi cum i se mai spunea lui Nicolae Milescu Spătarul, predecesorul dumneavoastră în materie de descoperit China, că tot vorbim de FAŢĂ? O să fiţi uluit, apropo de particularităţile FEŢEI! Daţi “Nicolae Milescu Spătarul” pe Google sau “Goagl”, cum vă vine mai bine, că e din partidul dumneavoastră, şi aflaţi (nu, nu Nicolae Milescu Spătarul este din partidul dumneavoastră, mă scuzaţi, ci “Goagl”, că ajunge un descoperitor de China la una bucată formaţiune politică din România)!

Pe de altă parte, proştii care vă votează nu au de unde să ştie despre îngrijorările Europei civilizate, aia despre care spuneţi dumneavoastră că face afaceri, în draci, cu chinezii (de ce n-am face şi noi?)! Pentru că nu le-aţi spus aceloraşi proşti că Europa civilizată s-a înzestrat cu mecanisme pentru a se feri şi pentru a bloca evaziunea fiscală promovată de firmele chinezeşti, pe piaţa europeană, firme ce deţin “titlul mondial” în materie! Americanii s-au stricat de râs urmărind desantul chinezesc la Bucureşti, după ce impotenţa în materie de colectare la buget a determinat guvernul Viorel să arunce în aer predictibilitatea fiscală dinamitând cu noi taxe investiţiile occidentale în România, sub promisiunea acoperirii acestui risc cu ipoteticele investiţii chinezeşti, recunoscute, peste tot în lume, ca fiind mama evaziunii fiscale. Şi asta, sub o ploaie de minciuni de cea mai abjectă conformaţie! Mai că îmi vine să zic că domnul Viorel este un om cu două FEŢE! Dar, el, săracul, să fim serioşi, vorba Spătarului Milescu, nu are decât una! Şi aia…de mare… om de stat, evident!

Ponta şi acordurile secrete cu America – 14 Puncte…de sudură pe cortex!

Foarte mulţi dintre obişnuiţii acestui blog mi-au solicitat o evaluare cu privire la vizita domnului Ponta în Statele Unite. Am întârziat din motive obiective, dar întârzierea are şi părţile ei bune. Mai întâi, am răspuns, deja, în Comentarii, pe multe pagini, la o serie de întrebări legate de această vizită. Acum pot folosi părţi din textele pe care le-am postat pentru redactarea studiului de faţă. Aşa că am o parte din text pregătit. Apoi, putem corobora datele vizitei cu evenimentele care au urmat, cum am făcut, deja, în prima parte a acestui studiu. Foarte importantă este şi conexarea vizitei, ca atare, cu nivelul de cunoaştere al premierului în ceea ce priveşte universul de discurs american! Cultura politică a domnului Viorel este o ruşine naţională! Nu că Băsescu ar fi mai breaz! Dar Băsescu a compensat altfel! Prin slugărnicie! Şi Ponta ar vrea să fie slugarnic, dar, după vara lui 2012, când a vrut să-l dea jos pe omul americanilor la Bucureşti, Băsescu, slugărnicia sa miroase suspect la Washington DC! Ponta este compromis în ochii Americii şi s-a întors din America şi mai compromis! I-am văzut pe ciracii săi din presă şi PSD încercând să acrediteze ideea că vizita a fost de succes! A fost penibilă! Din primul moment!

Pe 18 octombrie 2013, Ponta a anunţat detaliile vizitei sale oficiale în SUA, într-o conferinţă de presă, la guvern. E greu de găsit un moment, în scurta sa istorie de băiat mare, fără pantaloni scurţi, în care să fi aglutinat mai multe tâmpenii, pe milimetru pătrat de sinapsă funcţională (şi, credeţi-mă, din afirmaţiile sale rezultă că spaţiul este foarte îngust acolo). Dorind să explice de ce nu este primit de Obama, măcar pe uşa din dos, cum a fost primit Băsescu, în 2011, Ponta a dat o explicaţie de un funambulesc desăvârşit, care arată nu numai nivelul său intelectual, dar şi al ministrului de externe care l-a consiliat cu privire la politica americană:

Reporter: Dacă luaţi în calcul şi o eventuală întrevedere, chiar şi de cinci minute, cu preşedintele Obama şi dacă s-au făcut astfel de demersuri pe plan oficial să aveţi o asemenea întâlnire cu preşedintele american?
Victor Ponta: Nu. Nivelul de întâlnire este între şef de stat, preşedinte-preşedinte. După cum ştiţi foarte bine, Statele Unite ale Americii nu au prim-ministru, însă de relaţia şi de parteneriatul special cu România, în mod special, vicepreşedintele Joe Biden a fost întotdeauna cel care a răspuns în cadrul administraţiei americane şi aşa este şi normal”. (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-obiectivele-vizitei-in-sua-sunt-reafirmarea-parteneriatului-strategic-la-nivel-politic-si-militar-si-perspectivele-de__l1a121346.html).

Bietul Guevarist Ponta nu ştia că protocolul de întâlniri la Casa Albă permite întrevederi ale preşedintelui cu şefii de guvern, ba unele astfel de întrevederi se bucură de interesul masiv al presei americane. Nici nu mă obosesc să vă dau exemple, sunt nenumărate, unele chiar în preajma vizitei domnului Viorel în SUA. Orice accesare a site-ului oficial al Casei Albe oferă o confirmare extrem de relevantă, în orice perioadă istorică. Dar nefericitul ales al poporului român era mult mai mult decât atât! În aceeaşi conferinţă de presă, a informat poporul român că va încheia acorduri secrete cu partea americană, despre care atât românii, cât şi, inevitabil, americanii, nu vor afla niciodată nimic:

Victor Ponta: Avem deja un nivel de cooperare extrem de avansată, atât în ceea ce priveşte, cum menţionam, scutul antirachetă, avioanele multirol pe care ştiţi foarte bine că urmează să le achiziţionăm în baza contractului semnat anul acesta, de asemenea acordul de colaborare privind utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu din Constanţa. Orice alte acorduri ulterioare care nu sunt sub imperiul confidenţialităţii vi le voi comunica.” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-obiectivele-vizitei-in-sua-sunt-reafirmarea-parteneriatului-strategic-la-nivel-politic-si-militar-si-perspectivele-de__l1a121346.html).

Nu, nu cred că aţi înţeles exact! Electorii români, care votează USL, abia ieşiţi din Comuna Primitivă, în materie de exerciţiu civic, nu au nicio apăsare că domnul Viorel ar vinde Marea Neagră americanilor prin tratate secrete! Sau că ar juca Sfinxul din Bucegi la baccarat, în Vegas, prin nu ştiu ce acord secret cu Planeta Giganţilor! Problema este că povestea cu “imperiul confidenţialităţii” a spus-o şi pentru electoratul american, care a aflat de la domnul Viorel că administraţia de la Washington este pe cale să încheie unele acorduri secrete cu Bucureştiul, de care opinia publică americană nu este presupusă a afla!

Sigur, aici se impun câteva precizări! Dacă eşti alesul neamului, plus premier, şi mergi pentru întâlniri oficiale în SUA, never ever nu spune poporului american, fie şi de la Bucureşti, că oricum te aude, că eşti pe cale să închei acorduri secrete cu guvernul lui. Vei crea probleme Washington-ului, care va trebui să explice, în anumite cercuri de presă sau politice, că ori eşti beat, ori ai probleme cu capul, ori eşti român, adică din ţara aia, unde singurul interlocutor al Americii este Băsescu.

Nimeni nu i-a povestit ”nedospitului” domn Viorel că Primul Război Mondial s-a încheiat pe baza unui program politic adus în istorie de preşedintele SUA, Woodrow Wilson. Programul s-a numit “Woodrow Wilson’s Fourteen Points” (Cele 14 Puncte ale lui Woodrow Wilson). Ei bine, la primul punct era enunţat următorul principiu: “No more secret agreements”! Adică: “Gata cu acordurile secrete”! Sigur, nu suntem naivi! Cine ştie câte acorduri secrete o mai fi făcut America de atunci încoace şi cu cine? Dar niciun lider american nu a ieşit public să anunţe electoratul din SUA că “orice alte acorduri ulterioare care nu sunt sub imperiul confidenţialităţii vi le voi comunica”! Este valabil şi pentru toţii liderii politici străini ever, care au călcat pe solul Americii pentru a dezvolta relaţiile dintre ţările lor şi Statele Unite! Fiindcă niciun lider american nu şi-a pierdut minţile în exerciţiul funcţiunii! Şi nici unul străin!

Ei bine, am o întrebare! Credeţi că pe domnul Viorel l-au informat americanii că vor încheia vreun acord secret cu România, prin el, adică prin Viorel, însărcinându-l pe acesta să povestească popoarelor român şi american, cu privire la pleaşca tratatului secret cu ţara Mioriţei? Evident că nu! Atunci de ce-i anunţă pe americani că vor fi şi acorduri secrete pe acolo? Acestea sunt numai două din gafele memorabile făcute de Ponta în conferinţa de presă din 18 octombrie 2013, când a anunţat vizita în SUA. Au fost mult mai multe, în chiar acea conferinţă de presă. Am ales să nu mă refer la toate! Am şi eu nervii mei!

Ponta-Biden: „Hold me tender, hold me tight, never let me go”!

Dar cea mai spectaculoasă tâmpenie inginerită de domnul Viorel în America este legată de întâlnirea cu vice-preşedintele american Joseph Biden, din 22 octombrie 2013. Practic, vizita în SUA se întâmpla pe fondul gafelor în cascadă ale administraţiei Ponta, care a trecut la înlocuirea unor procurori din structurile de conducere ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fără consultarea şefului DNA, după ce tocmai le prelungise provizoriu mandatul, la expirarea celui regulamentar. Ca, apoi, să revină cu privire la înlocuitorii acestora şi să-i schimbe, ca urmare a protestelor interne şi internaţionale, inclusiv ale Statelor Unite. Această revenire, prin decizii ale ministrului justiţiei, şi reacţiile publice ale lui Ponta, care s-a amestecat direct în scandalul instituţional, prin caracterizări publice la adresa procurorilor în cauză, au trimis un mesaj foarte prost la Washington, în ajunul vizitei! Dacă mai era nevoie de un astfel de mesaj.

Trebuie spus de la început că, în ciuda suspiciunilor Administraţiei de la Washington, vizita lui Ponta a fost foarte bine pregătită de misiunea diplomatică a României din capitala americană, primirea la Biden a premierului român fiind punctul culminant. În revanşă, este pentru prima oară, în istoria relaţiilor diplomatice americano-române, când o delegaţie oficială, la nivel înalt, din România, din care face parte şi ministrul de externe, se deplasează în SUA pe relaţia bilaterală, iar şeful diplomaţiei române nu are nicio întrevedere la Departamentul de Stat! Dezinteresul părţii americane faţă de domnul Corlăţean este fără precedent în istoria diplomatică a SUA! În ceea ce-l priveşte pe premierul român, este evident, acum, după citirea documentelor publice ale vizitei, că vice-preşedintele american a dorit să-i dea un mesaj de avertizare cu privire la îndepărtarea guvernului Ponta de valorile democratice ale statului de drept. Iată partea finală a comunicatului oficial de la Casa Albă (el însuşi în foarte puţine cuvinte), foarte scurt:

“The White House

Office of the Press Secretary

For Immediate Release

October 22, 2013

Readout of Vice President Biden’s Meeting with Prime Minister Victor Ponta of Romania

(…) The Vice President underscored that Romania’s success as a democratic partner with strong rule of law is vital to nourishing a healthy business climate and remains profoundly in our shared interest.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2013/10/22/readout-vice-president-biden-s-meeting-prime-minister-victor-ponta-roman).

Adică:

“(…) Vice-preşedintele a scos în evidenţă că succesul României, ca un partener democratic, cu un stat de drept puternic, este vital pentru a stimula un climat de afaceri sănătos şi continuă să fie în interesul nostru comun.”

Să zăbovim o clipă asupra acestui text! România se consideră un stat democratic! Mai mult, criteriile politice adoptate de Consiliul European la Copenhaga, în 1993, eliminatorii pentru orice ţară candidat la aderarea la Uniunea Europeană, impun respectarea cu stricteţe a drepturilor omului şi a principiilor statului de drept, fără de care nicio ţară nu se poate alătura UE! Or, România este membru UE, aşadar este presupusă a fi îndeplinit criteriile de la Copenhaga! România este şi aliat al SUA, în NATO!

Unde aţi mai pomenit ca America să “scoată în evidenţă” nevoia existenţei unui “stat de drept puternic” pentru stimularea unui “climat de afaceri sănătos”, în cazul unei ţări aliat NATO şi membru al Uniunii Europene? Căci, după toate regulile logicii semantice, în relaţiile politice, când precizezi o nevoie, înseamnă că nu este satisfăcută! Or, cum să nu fie satisfăcută nevoia statului de drept într-o ţară membru UE şi NATO? Altfel, dacă ar fi satisfăcută, de ce ai mai preciza-o?

Practic, Biden îi atrage atenţia lui Ponta că România se îndepărtează de statul de drept sub mandatul său, ceea ce va avea un efect negativ asupra investiţiilor americane în România. Ştiu, puţinii FSN-işti (din partidul domnului Viorel, unde este membru şi tata-socru), care se aventurează pe acest blog, vor protesta cu indignare! În sinea lor! Cică nu e aşa! E drept, mesajul american este învelit în mătasea protocolară a demersului diplomatic! Cuvintele sunt meşteşugit alese pentru a nu ofensa poporul român prieten. Textul e conceput pentru a sugera, nu pentru a vitupera! Dar, nu este mai puţin elocvent. Şi avem o probă infailibilă că mesajul lui Biden este cel menţionat de mine!

Fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gitenstein, extrem de activ în timpul suspendării preşedintelui Băsescu, din vara lui 2012, a criticat în termeni duri acţiunea USL de înlăturare a preşedintelui prin proceduri la limita Constituţiei! Liderii USL, care doreau să păstreze o relaţie relativ bună cu SUA, dar nu puteau accepta criticile lui Gitenstein, au inventat bizareria cum că ambasadorul american exprima o poziţie personală, nu a ţării pe care o reprezenta. Adică, vezi Doamne, Gitenstein se reprezenta pe sine şi nu America în criticile aduse USL şi liderilor săi!

Ce să spui la aşa tâmpenie? Să le explici lui Viorel, Crin and company, că fiecare zbatere de pleoapă a ambasadorului era “redactată” în birourile de la Departamentul de Stat? Inutil! Dacă citeşti, însă, atent comunicatul lui Biden de pe site-ul Casei Albe şi îl pui alături de unul din cele mai dure texte ale lui Gitenstein, rostite la adresa USL, în vara lui 2012, vei rămâne uluit de similitudine. Iată, bunăoară, un pasaj dintr-un discurs al lui Gitenstein din epoca criticilor dure, pe care le aducea guvernului Ponta:

“Ambassador’s Remarks
Ambassador Mark H. Gitenstein’s Remarks on the Occasion of the 236th celebration of the Declaration of Independence
July 4, 2012

In the end no economy can flourish and no democracy will survive unless there is unwavering commitment to the rule of law and respect for democratic institutions” (http://romania.usembassy.gov/policy/remarks/amb-07042012.html).

Adică:

În cele din urmă, nicio economie nu poate să înflorească şi nicio democraţie nu va supravieţui, dacă nu există un angajament de neclintit faţă de statul de drept şi respectarea instituţiilor democratice”.

Comparaţi cu pasajul din Biden, din octombrie 2013:

Vice-preşedintele a scos în evidenţă că succesul României ca un partener democratic, cu un stat de drept puternic, este vital pentru a stimula un climat de afaceri sănătos şi continuă să fie în interesul nostru comun.”

Absolut identic mesajul! Este evident că este scris de aceeaşi mână, în sens de aceeaşi concepţie politică. Numai că, în textul lui Gitenstein, se mai precizau, fără ezitare şi fără ocolişuri diplomatice, următoarele:

For the dangers of abuse of power, whether at the national or local level are ever-present. And it is the people of the nation who suffer when these institutions are jeopardized. When institutions are weak or manipulated, when rule of law is trivialized – those are the nations that fail. For Romania, the strength of these institutions will decide whether you prosper and whether your children will decide to live here.” (http://romania.usembassy.gov/policy/remarks/amb-07042012.html).

Traducere:

Căci, pericolele abuzului de putere, fie ele la nivel naţional sau local, sunt mereu prezente. Şi oamenii naţiunii sunt cei care suferă atunci când aceste instituţii sunt puse în pericol. Când instituţiile sunt slabe sau manipulate, când statul de drept este trivializat, acele naţiuni eşuează. În cazul României, tăria acestor instituţii va decide dacă prosperaţi şi dacă vă vor rămâne copiii în ţară”.

Cu neamurile proaste la Casa Albă

În felul acesta, mesajul lui Biden devine şi mai clar! Americanii nu uitaseră isprăvile guvernului Ponta din vara trecută, aşa cum dorea să ne facă să credem domnul Viorel! Să fim bine înţeleşi! Noi nu discutăm aici dacă americanii au sau nu au dreptate! Discutăm despre ce i-a spus Biden lui Ponta, în limbaj diplomatic, precaut şi respectuos faţă de România şi poporul român! Biden putea să bată câmpii cu multă graţie! Pe noi ne interesează, aici, ce a transmis, nu dacă are dreptate! Oricum, mesajul lui rimează perfect cu cele spuse liderilor USL de Gitenstein, în plin iulie al suspendării lui Băsescu!

De altfel, pasajul din comunicatul lui Biden era dur şi aşa, fără a-l asocia cu declaraţiile lui Gitenstein, pentru conformitate. Aşa cum am precizat, nu veţi găsi, ever, un comunicat al Administraţiei Obama, care să avertizeze un stat aliat din NATO, membru UE, cu privire la faptul că „success as a democratic partner with strong rule of law is vital to nourishing a healthy business climate”!

Cum adică? (fictiv): „Dacă vrei să ai succes ca partener democratic al nostru, ai nevoie de un stat de drept puternic, fiindcă e vital pentru climatul economic sănătos”? Adică, în prezent, nu ai „stat de drept puternic”? Trebuie să faci rost de el? Avertisment dur, îmbrăcat în mănuşa de catifea a preocupărilor economice, de tipul (fictiv): „La voi, cu presiunea politică asupra justiţiei şi statului de drept, e dezastru! Tocmai când astea începeau să fie independente! Eu zic să vă potoliţi, fiindcă treaba asta vă afectează, inclusiv economic, şi investiţiile noastre la voi s-ar putea să meargă prost!”

Ei bine, Ponta s-a aşteptat la acest tip de mesaj. Dincolo de fanfaronade şi zbateri sterile, pentru a ocupa canalele de comunicare în masă cu minciuni şi mistificări. Şi şi-a luat măsuri ca mesajul lui Biden să nu ajungă la publicul românesc (interesul presei americane pentru vizita sa în SUA a fost zero, aşa că publicul american nu a contat), dar, mai ales, să nu ajungă la Băsescu! Adică şi-a creat condiţii ca să nu se afle nimic din ce i-a spus Biden, în întrevederea directă, rămânând să interpreteze doar el textul comunicatului oficial de pe site-ul Casei Albe! Cum a făcut asta? Încălcând protocolul de la Casa Albă! Ponta a făcut în aşa fel ca întâlnirea cu Biden să fie, de fapt, o întâlnire nu SUA-România, ci o întâlnire SUA-PSD, prin excluderea din delegaţie, în pofida protocolului, a şefului misiunii diplomatice româneşti de la Washington! Ca să nu se afle ce s-a discutat acolo! Enormă gafă diplomatică, sesizată imediat, cu îngrijorare, de americani!

Victor Ponta: Am fost însoţit de ministrul de externe, domnul Corlăţean, şi de doi dintre consilierii mei pe politică externă. Din partea americană a fost însărcinatul cu afaceri (al Ambasadei SUA la Bucureşti – n. red.), domnul Duane Butcher şi, de asemenea, chief of staff (Bruce Reed – n.red.) şi responsabilul pentru Europa de Est.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-dupa-o-intalnire-la-nivel-politic-inalt-nu-doar-cu-america-urmeaza-un-follow-up__l1a121363.html).

Aşadar, în ordinea de precădere diplomatică, şeful misiunii diplomatice româneşti la Washington nu are voie să lipsească din delegaţie (dar a lipsit). Şi e logic să fie aşa, fiindcă e principalul gestionar al relaţiei bilaterale şi cunoscător perfect al interlocutorilor americani, el având şi clearance total în raport cu sistemul de securitate american. Oricine este însoţit de şeful misiunii diplomatice este recunoscut ca atare, de la aeroport, până în Biroul Oval! În oglindă, şeful misiunii diplomatice americane la Bucureşti a făcut parte din delegaţia americană. Priviţi atent poza de mai jos, de pe site-ul oficial al guvernului român, şi îl veţi observa pe Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri american la Bucureşti, stând chiar lângă Biden, în ordinea de precădere diplomatică. Omologul său lipseşte din delegaţia României (omologul său era însărcinatul cu afaceri român, la momentul vizitei, România neavând încă un ambasador la post).

ponta-biden-poza

Înţeleg că domnul Corlăţean nu ştie protocolul, fiindcă este înnebunit să apară în poză cât mai aproape de Ponta şi Biden. Dar, să scoţi din delegaţie pe şeful misiunii diplomatice a României la Washington, în favoarea consilierilor de politică externă ai lui Ponta? Credeţi că Biden nu avea consilieri de politică externă? I-aţi văzut înlocuindu-l pe şeful misiuni diplomatice americane la Bucureşti? Ştiţi ce mesaj a dat România cu figura asta? Fiindcă Biden şi băieţii de la Departamentul de Stat ştiu exact ce înseamnă să scoţi din delegaţie pe şeful misiunii diplomatice, la o asemenea întâlnire. Ponta şi Corlăţean au vrut să menţină întâlnirea Biden-premierul României la nivelul unei întâlniri SUA-PSD!

Excluderea diplomatului român, care era obligat, prin funcţie şi job description, să informeze atât Centrala MAE (chiar dacă ministrul român de externe a fost şi el la întâlnirea cu Biden), cât şi pe preşedintele României, cu privire la datele întâlnirii şi mesajul american către Ponta, avea să trezească, inevitabil, by the book, suspiciuni suplimentare părţii americane. Este evident că eliminarea şefului misiunii diplomatice din delegaţie a avut drept scop ţinerea sub obroc a mesajului lui Biden, pe care Ponta l-a dorit a fi cunoscut doar de ciracii săi PSD-işti, cu care a mers la întâlnire. Ponta a considerat că orice i-ar spune americanul, dacă nu “răsuflă” nimic dinspre membrii delegaţiei române (ciracii lui sunt de încredere), el va putea minţi fără restricţii cu privire la mesajul primit, în aşa fel încât să-i fie bine, mai ales dacă mesajul ar fi fost nefavorabil! Simplu!

Suspiciunile americane au fost confirmate de ieşirile publice imediate ale lui Ponta, chiar pe solul american, la televiziunile româneşti controlate de PSD şi nu numai, după întâlnirea cu Biden, când a explicat mesajul direct al vice-preşedintelui american printr-o răstălmăcire grosolană, Practic, Biden a avut confirmarea că Ponta minte pentru opinia publică din România. Mesajul oficial al Casei Albe, postat pe site-ul instituţiei, era redactat în termeni diplomatici, prin care americanii au manifestat maxim respect pentru ţara noastră, insatisfacţia părţii americane faţă de prestaţia premierului român fiind sugerată cu multă eleganţă protocolară.

Faptul că Ponta nu s-a putut abţine şi a trecut la “explicarea” publică a mesajului american, printr-o răstălmăcire neruşinată, a obligat partea americană să-l contacteze imediat pe Băsescu. Preşedintele român era, evident, la curent cu insatisfacţia părţii americane faţă de prestaţia lui Ponta (încă din vara lui 2012), iar “explicaţiile” publice ale premierului cu privire la mesajul american erau atât de grosolane şi atât de mincinoase, încât americanii au simţit nevoia să informeze direct pe preşedinte despre cele discutate la Casa Albă! Mai ales că acel canal diplomatic de informare, pentru partea română, singurul din care Băsescu putea afla ce s-a întâmplat la Casa Albă, fusese tăiat de Ponta.

Când traducerea o face domnul Viorel! Sorry, Mr. Biden, your micro is mute!

Iată cum a explicat Ponta, pe Antena 3, mesajul oficial al lui Biden, postat pe site-ul Casei Albe:

“Emitent: Guvernul României – Biroul de presă
Data: 24.10.2013
Tema: Vizita premierului Victor Ponta în Statele Unite ale Americii

(…) A spus un singur lucru pe care îl consider corect şi legitim. În contextul în care vorbeam de companiile americane, a zis: ‘companiile americane vin să investească într-o ţară dacă sunt sigure că atât Guvernul, pe de o parte, dar şi justiţia, mai ales – the rule of law – justiţia le garantează protecţia investiţiilor lor. Or, mi se pare absolut legitim să ştie o companie americană, când vine, că respectă legile, că îşi ia toate autorizaţiile şi că nu se trezeşte că vine cineva şi îi dă foc la maşini sau îi intră pe proprietate, sau vine statul român şi îi confiscă toate bunurile, sau îi anulează licenţa. Din acest punct de vedere, opinia exprimată de vicepreşedintele Biden eu o consider extrem de importantă pentru noi, în ansamblu, nu doar în relaţia cu companiile americane. Până la urmă, şi o firmă românească vrea să ştie: ‘domnule, dacă sunt corect şi respect toate legile, nu mă trezesc că mă dă vreun escroc în judecată şi pierd procesul şi îmi ia firma’. Este o chestiune care arată, de fapt, ce se aşteaptă de la un sistem de justiţie independent şi performant: să protejeze firmele şi companiile care acţionează cinstit şi, evident, să îi pedepsească pe cei care, într-o formă sau alta, încalcă legea.” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-vorbit-despre-intrevederea-de-la-washington-cu-vicepre-edintele-joe-biden-cooperarea-economica-i-in-domeniul__l1a121376.html).

Adică, niciun avertisment, nicio o referire la condiţionalitatea dintre statul de drept şi mediul de afaceri, în sensul că lucrurile n-ar merge bine în România! Doar aşa, ideea că, dacă vin americanii cu o afacere legală în ţara noastră, statul de drept să le-o apere de infractori! Cât de puerilă, ca să nu scriu neghioabă, poate să fie o astfel de interpretare forţată a mesajului lui Biden, din comunicatul oficial? Cât de prost trebuie să fiu, ca român, ca să „cumpăr” asemenea imbecilitate?

Ponta a mers şi mai departe povestind despre sensul comunicatului lui Biden pe România TV:

Emitent: Guvernul României – Biroul de presă

Data: 22.10.2013

Tema: Vizita premierului Victor Ponta în Statele Unite ale Americii

Victor Ponta: Pe ei îi interesează o protecţie din partea guvernului şi, după aceea, din partea justiţiei a intereselor legitime ale companiilor americane. Adică dacă guvernul decide şi dacă, apoi, cu atât mai mult, un judecător spune: ‘domnule, ăsta este terenul vostru pe care l-aţi obţinut legal, aveţi toate avizele’, nu înţeleg că nu pot să-şi desfăşoare activitatea sau că cineva vine şi le dă foc la maşini, aia nu înţeleg. Şi aici, mesajul a fost pe bună dreptate foarte clar: ‘este important, uite, vin companii, vrem să investim mai mult, asiguraţi-ne că nu păţim ca în cine ştie ce ţări din lume şi trebuie să fugim cu elicopterul de acolo’”. (http://www.gov.ro/victor-ponta-dupa-o-intalnire-la-nivel-politic-inalt-nu-doar-cu-america-urmeaza-un-follow-up__l1a121363.html).

Minciunile grosiere şi profund nejustificate, pe care acest “om de stat” (Ponta), născut politic din cea mai autentică tradiţie a minciunii de tip comunist, le-a livrat românilor, cu privire la vizita sa în SUA, i-au anulat şi bruma de acceptabilitate pe care o avea în ochii americanilor! Să fim bine înţeleşi! America respectă România şi voinţa românilor la urne. America va lucra cu plagiatorul penibil (declarat, ca atare, de Universitatea Bucureşti, unde eu sunt profesor, nu de mine), dar România va pierde enorm în relaţia cu SUA, în fiecare secundă în care acest om se va afla într-o funcţie de reprezentare în stat. România va pierde enorm, nu numai în raport cu SUA, ci cu întreaga comunitate occidentală, care îl dispreţuieşte profund pe acest discipol al lui Iliescu şi tot ce reprezintă el!

Acesta este sensul reacţiei americane, fără precedent în istoria relaţiilor diplomatice ale Statelor Unite. Americanii au înţeles perfect jocul lui Ponta! Convorbirea telefonică cu Băsescu a fost inevitabilă, pentru a-l informa exact pe preşedintele român despre nuanţele şi mesajul lui Biden către Ponta. Prestaţia premierului ne-a acoperit pe toţi de ruşine. Nu îmi amintesc caz similar, în istoria SUA, în care, după întâlnirea la nivel înalt între un demnitar al Administraţiei, de nivelul vice-preşedintelui, şi un şef de guvern dintr-o ţară aliată, vice-preşedintele să simtă nevoia de consultări politice, pe telefon, cu şeful statului din ţara de unde venea şeful de guvern! Culmea, în chiar timpul în care premierul cu pricina se afla încă pe solul american!

Ceea ce demonstrează că Administraţia americană nu a avut de discutat cu Băsescu probleme ale relaţiei bilaterale, aşa cum a apărut în comunicatul oficial de la Cotroceni, care anunţa formal convorbirea telefonică. Fiindcă orice temă din acea relaţie bilaterală putea să fie abordată mai bine cu premierul român, încă la faţa locului (în Washington), decât cu preşedintele, prin telefon! Este clar că Administraţia a avut de transmis preşedintelui Băsescu un mesaj care nu era şi pentru urechile domnului Viorel!

Comunicat de presă
(24 octombrie 2013)

Departamentul de Comunicare Publică
24 Octombrie 2013

Ref.: Convorbire telefonică între preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi vicepreşedintele SUA, domnul Joseph Biden

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii (SUA), domnul Joseph Biden, au avut în cursul serii de joi, 24 octombrie a.c., o convorbire telefonică. Aceasta s-a desfăşurat la cererea vicepreşedintelui SUA, domnul Joseph Biden.

Domnul vicepreşedinte Joseph Biden şi-a exprimat recunoştinţa faţă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, pentru modul în care ţara noastră se implică în proiectele politice şi militare care privesc securitatea internaţională, precum şi pentru participarea trupelor româneşti în misiunile militare din Afganistan (…)” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14600&_PRID=lazi).

Care Crin preşedinte în 2014? Care majoritate USL? PSD rules!

Ar mai fi un mic capitol de tratat din miraculoasa călătorie a domnului Viorel în ţara lui Thomas Jefferson. Liberalii continuă să ezite în a se desprinde de devălmăşia periculoasă cu FSN-ul triumfător al socrului Ilie Sârbu! Câteva detalii ale periplului pontist poate îi vor ajuta să înţeleagă mai bine ce soartă au în afacerea murdară cu PSD-ul lui Ponta. După întâlnirea cu Biden, Viorel a dat un interviu imediat la B1 TV, pe 22 octombrie 2013! Ce credeţi că a povestit, printre altele, referindu-se şi la întrevederea cu Biden?

„Emitent: Guvernul României – Biroul de presă

Data: 22.10.2013

Tema: Vizita premierului Victor Ponta în Statele Unite ale Americii

Perioada de post-tranziţie de la comunism spre o ţară europeană şi democratică din punctul meu de vedere va fi decembrie 2014, atunci când, indiferent dacă va fi Crin Antonescu sau altcineva, ştiu şi eu, ca şi dumneavoastră, toţi candidaţii posibili… eu, ca prim ministru, în mod sigur toţi facem parte dintr-o generaţie care, spre deosebire de domnul Băsescu, de ceilalţi preşedinţi nu s-a format înainte de 89, ci s-a format după 89, ori e un moment, e dacă vreţi aşa, o bornă istorică extrem de importantă.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Cum adică, „indiferent dacă va fi Crin Antonescu sau altcineva” preşedinte în decembrie 2014? Dacă asta spune Ponta presei, imediat după ce s-a întâlnit cu Biden, oare ce i-a spus lui Biden despre candidatura USL la prezidenţialele din România? Ni-l aducem aminte pe Năstase, la întrevederea din 2004 cu preşedintele Bush, la Casa Albă, când promitea că „intenţionează” să câştige alegerile din România pentru preşedinte, conform relatărilor lui Bush însuşi! Aşa se face! De la Ponta ce aflăm despre candidatul USL, Crin Antonescu? Ceva de genul „indiferent dacă va fi Crin Antonescu sau altcineva”? OK, am înţeles! Voi, liberalilor, ce aţi înţeles?

Aş mai avea ceva de sugerat aici! Mai întâi, că Ponta pare a le fi spus americanilor că nu mai mizează pe o majoritate cu PNL-ul, aşa cum rezultă din interviul pentru B1 TV, din 22 octombrie:

Mădălina Puşcalău: Nu, nu vă doriţi, dar în acest moment aşa arată matematic lucrurile, în Parlament PSD are majoritate fără PNL, că v-aţi dorit, că nu, cred că e destul de clar că v-aţi dorit, cumva, o chestiune de protecţie în faţa unei eventuale crize în USL.
Victor Ponta: Nu, s-a întâmplat.
Mădălina Puşcalău: Aşa? Prin minune au venit valuri, valuri, parlamentarii din alte zări.
Victor Ponta: S-a întâmplat pentru că eu îmi doresc să continui să guvernez până în 2016 într-o majoritate a USL. Însă, cu cât această majoritate este mai puternică şi mai solidă, cu atât mai bine pentru guvernul pe care îl conduc şi, în orice situaţie şi în orice variantă, prima mea prioritate va fi aceea de a avea o stabilitate guvernamentală; apropo, că vorbeam în America şi vorbeam cu investitorii de stabilitate, eu ce să zic, dom’ne, staţi aşa, că eu depind de un vot, s-ar putea mâine să pice guvernul? Cine credeţi că are încredere într-o ţară în care în orice zi se poate produce ceva? Tocmai, eu am garantat şi că nu mai avem crize constituţionale şi îl lăsăm pe domnul Băsescu să îşi termine mandatul liniştit, cum doreşte domnia sa, dar şi că o să am un guvern care rezistă şi când apar momente dificile.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Cum adică „staţi aşa, că eu depind de un vot, s-ar putea mâine să pice guvernul”? Păi, împreună cu liberalii, PSD controlează, practic, lejer Parlamentul! Aaa, abia fără susţinerea liberală se justifică îngrijorarea că guvernul Ponta s-ar putea să cadă la un vot, de unde şi grija pentru a-şi spori racolările de parlamentari din celelalte partide, pentru a nu fi puşi în dificultate de despărţirea inevitabilă de liberali! În mod evident, Ponta preconizează o astfel de despărţire. De vreme ce vorbeşte răspicat de ea, în America, deşi, niciodată, nu s-a exprimat atât de clar în România! Tot pe 22 octombrie, după întâlnirea cu Biden, Ponta mai precizează câteva lucruri extrem de grave, în legătură cu Partidul Naţional Liberal. În primul rând, că sunt nestatornici şi opuşi investiţiilor străine, cu trimitere directă la Comisia Roşia Montană:

În comisie, pe bună dreptate, s-a format cumva o comisie împotriva colegilor de la liberali care erau prea radicali, după ce susţinuseră proiectul, acum erau cu totul împotrivă, mâine vor fi iar pentru şi tot aşa.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Liberalii? Nişte radicali! Nişte anti-Americani!

Plecând de la această afirmaţie profund denigratoare la adresa liberalilor, domnul Viorel i-a acuzat direct de “populism”, acuzaţie penibil escamotată atunci când reporterul i-a atras atenţia asupra ei:

Victor Ponta: Tocmai de aceea au fost necesare cele 30 de zile, pentru ca în cadrul comisiei să se discute nu la modul populist sau cum s-ar da bine la televizor sau cum o să se bucure manifestanţii din stradă.
Mădălina Puşcalău: Aşa fac liberalii?
Victor Ponta: Nu, oricine poate să aibă această …
Mădălina Puşcalău: Păi da, dar e o deducţie logică, din moment ce ei se opun şi vorbesc pe tonul celor din piaţă.
Victor Ponta: Eu nu am vrut să spun chestia asta, eu vorbesc de faptul că aşa cum guvernul şi-a asumat şi îmi asum în continuare toate criticile, toate supărările – au fost şi aici, la Washington trei doamne care protestau.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Trebuie să recunoaştem că, pentru unul care s-a opus proiectului Roşia Montană, doar pentru că era susţinut de Băsescu, făcând campanie electorală în acest sens şi care a îmbrăţişat total proiectul după ce a câştigat campania electorală, este uşor abject să acuzi pe altul de inconsecvenţă! (ascultă file audio* 13ponta-rosia montana-basescu11sep)

Dar, una este să acuzi, în America, pe liberali, că sunt populişti şi inconsecvenţi şi alta este să-i acuzi că sunt anti-americani! Cu trimitere directă la o presupusă opoziţie faţă de explorările Chevron din România, cu privire la gazele de şist. Sigur, treaba se face atent, precaut, pe secvenţă, ca la Comintern, dar eficient şi cu mesaj puternic. Hai să vă învăţ:

Mădălina Puşcalău: Da, în România oamenii aşteaptă să afle care e povestea aceasta cu Chevron şi chiar astăzi citeam un articol foarte interesant despre ceea ce se întâmplă în acest moment în Pungeşti, unde se foloseşte tehnologie convenţională, iar explorările de acolo nu vizează nici un fel de tehnologie neconvenţională, ceea ce e spaima oamenilor de acolo cu forările acelea prin fractură hidraulică.
Victor Ponta: Eu cred că există mai multe categorii, există categoria celor raţionali, dar neinformaţi . Şi acolo este categoric obligaţia guvernului, obligaţia companiei, pentru că nu doar, haideţi să mai stabilim acest lucru, nu doar Chevron are licenţe de explorare. Mai sunt şi alte companii….
Mădălina Puşcalău: Câte sunt? Sunt vreo 10, e corect ce spune presa?
Victor Ponta: Nu ştiu, vă spune Agenţia Naţională. Dar ştiu sigur că am aprobat în şedinţa de guvern şi alte licenţe de explorare, nu doar pentru Chevron. Dă bine la Chevron, că acum am văzut că e bine să fii antiamerican, dar mi se pare o prostie, sunt şi alte companii care nu sunt americane, dar care au licenţă de explorare. Doi, noi am spus tot timpul că cel puţin cei 4-5 ani în fază de explorare nu se foloseşte tehnologie de fracturare. Apropo, tehnologie care e deja folosită de 30 de ani în România de către alte companii.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Aşadar, este bine să fii antiamerican, adică să te opui explorării şi exploatării gazelor de şist de către compania americană Chevron! Dar, cine se opune în România explorărilor Chevron, în condiţiile în care şi firme din alte ţări decât America dispun de licenţe pentru explorare/exploatare? Ne spune domnul Viorel:

Victor Ponta: Deci această parte importantă de oameni raţionali, dar neinformaţi, aceştia sunt responsabilitatea în primul rând a guvernului şi a fiecăreia dintre companii. De exemplu, la Oradea, este o altă companie, NIS, care aparţine Gazprom, care face explorări. Ştiţi că şi în Oradea erau nişte senatori liberali care luptau foarte tare cu …, deci nu are legătură cu Chevron, deci e treaba în primul rând a guvernului şi după aceea a companiilor de a explica că cel puţin în faza de explorare nu se foloseşte nici o tehnică de fracţionare. Şi există o parte un pic mai redusă, a celor radicali, fie din pur şi simplu concepţia lor anti, în general antiexplorări şi anti folosire a tuturor lucrurilor care poluează, că şi centrala nucleară şi maşinile care merg pe stradă poluează, şi a celor care au alte interese care reprezintă şi în media şi în opinia publică să nu producem noi românii ca să importăm gaze. Ei, pe această ultimă cale a celor radicali sunt convins că oricâte argumente raţionale, oricâte lucruri pe care le-aţi spus dumneavoastră, le spun şi eu, tot nu o să îi convingem, că ei nu vor să audă. Dar e important ca acea mare categorie a oamenilor raţionali, dar care nu sunt informaţi, să fie informaţi.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Aşadar, nişte „senatori liberali”, de la Oradea, luptau cu explorarea de către Chevron a gazelor de şist, dar, culmea, chiar la Oradea existau explorări Gazprom, care, pare a rezulta, nu îi prea deranjau pe aceiaşi „senatori liberali”! Observaţi, vă rog, că domnul Viorel repetă povestea cu „radicalii”, de data asta opuşi explorării gazelor de şist! Se referise la „radicali” şi mai înainte, atunci când povestea că aceştia se opuneau exploatării minereurilor aurifere de la Roşia Montană şi când îi identificase pe aceşti „radicali”, foarte clar, ca fiind liberali:

În comisie, pe bună dreptate, s-a format cumva o comisie împotriva colegilor de la liberali care erau prea radicali, după ce susţinuseră proiectul, acum erau cu totul împotrivă, mâine vor fi iar pentru şi tot aşa.” (http://www.gov.ro/victor-ponta-in-mod-sigur-vor-urma-intalniri-cu-oamenii-de-afaceri-americani-pentru-a-continua-lucrurile-pe-care-le-am-discutat-in-cursul__l1a121365.html).

Vă daţi seama ce i-a spus Ponta lui Biden, înconjurat exclusiv de ciracii săi din PSD, cu privire la liberali, dacă toate astea i-au scăpat public, în presă, după întâlnirea cu vice-preşedintele american? Sincer, le plâng de milă liberalilor, dar vorba lui Tucidides: „speranţa e o marfă scumpă”! Iar liberalii sunt vestiţi pentru resurse, cred că-şi pot permite o speranţă mică, anemică, acolo, măcar cât permitea President Snow, băieţilor şi fetelor din “The Hunger Games”!

Eu cred sincer că Ponta a dorit să prindă vreun sfânt de picior, atunci când a trecut Atlanticul. El ar fi vrut pe Dumnezeu, dar ştiţi vorba aceea: „până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii”! Ceva, ceva a prins, dar nu sunt sigur că de picior! Oricum, a dorit şi el să fie în marea armată a sfinţilor, „in that number”, cum se cântă prin State. Surprinzător este că americanii, recunoscuţi pentru o oarecare superficialitate culturală (nu întotdeauna pe drept cuvânt atribuită) au reuşit până şi ei să-şi modifice „armata sfinţilor” după tipicul şi rafinamentul european. Uite, de pildă, Louis Armstrong şi Danny Kaye au modificat textul din „When The Saints Are Marching In” încă din 1959, când domnul Viorel nici nu era născut! Şi au introdus „in that number” pe Brahms, Chopin, Mozart, Ravel, Mahler, Wagner, Berlioz, Haydn, Rimsky-Korsakov, Bizet, Offenbach, Massenet şi mulţi alţi europeni de geniu, de care Viorel nu a auzit în viaţa lui! Căci, dacă ar fi auzit, poate n-ar fi citat din President Snow, afişând o cultură frivolă, din filme americane! Poate ne-ar fi plimbat prin Walhala, cu citate din Siegfried Idyll. Sau măcar din Louis Armstrong, care este parte din marea cultură americană! Mă gândesc că măcar asta să reparăm, dacă urmăriţi filmuleţul de mai jos! Enjoy and Merry Christmas!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

 

Clarificări şi Explicaţii cu privire la Criza Siriană

base-bashar 2

În ultimele zile, o foarte complexă dezbatere cu privire la situaţia din Siria s-a dezvoltat pe acest blog. Unele dintre comentarii au fost ample şi au solicitat răspunsuri elaborate. Acestea pot fi accesate atât în Comentariile din secţiunea unor postări, de pe pagina principală, cât şi pe pagina Analytical, respectiv în Comentariile la pagina Analytical. Între timp, evenimentele s-au precipitat devenind inevitabilă o intervenţie americană în Siria.

Numeroşi cititori mi-au solicitat să transfer o parte din analizele din secţiunile menţionate în principala pagină a blog-ului, pentru o mai bună vizibilitate şi lesnicioasă accesare de către cei interesaţi! Ca urmare a interesului din ce în ce mai mare al cititorilor acestui blog, am decis să transfer în prima pagina analizele cele mai importante dedicate crizei siriene.

Aceste analize au menirea de a oferi, tuturor celor care accesează blog-ul, cea mai bună şi documentată evaluare, cu privire la dinamica evenimentelor legate de internaţionalizarea crizei siriene şi de inevitabila intervenţie americană! Analizele vor fi prezentate cu mici modificări faţă de forma iniţială, dar menţinând conţinutul axat pe dialogul cu cititorii blog-ului, aşa cum s-a desfăşurat acesta.

“Agresorii” Americani şi Ruşii cei “Răi”

Text postat pe 6 septembrie 2013 în Analytical. Răspuns la un comentariu al domnului Alex, (Submitted on 2013/09/05 at 10:03 am | In reply to Valentin Stan.), în secţiunea pentru comentariile la Analytical. Pentru o mai bună înţelegere a răspunsului, postez imediat înaintea textului meu comentariul şi întrebarea domnului Alex.

[Dle Stan, intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos? Mâine, poimâine, te pomeneşti că Rusia sau China sau o altă mare putere inventează un context şi un pretext de a efectua bombardamente într-un alt stat.

Puterea serviciilor secrete ruseşti nu trebuie subestimată. Să luăm, de exemplu, Republica Moldova, care cică ar trebui sa semneze (sper că ăsta e termenul) un acord de asociere, la Vilnius, în noiembrie. Se promovează nişte proteste “contra guvernării corupte”, se instigă lumea la violenţă, se face să se pară aşa încât poliţia trage în manifestanţi şi, de aici până la “trebuie să intervenim să stopăm acest guvern, care îşi ucide propriul popor” nu e decât un pas.

Guvernarea aşa-zis democratică pică şi la putere vin unii fideli intereselor ruse.
Vi se pare prea SF un asemenea scenariu?
Mai ales că aşa-zişii “comunişti” au anunţat o “revoluţie” în toamna.

În general, credeţi că presiunile Rusiei asupra RM se vor intensifica până la summit-ul de la Vilnius?
Mulţumesc]

Ce este mai periculos decât periculosul?

Domnul Alex, ce v-aţi face fără mine? Aţi ridicat o problemă de mare semnificaţie pentru zilele noastre, concentrată, pe bună dreptate, în întrebarea: “Intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos?” Ba da! Foarte periculos! Dumneavoastră mergeţi chiar mai departe! Daţi şi răspunsul ipotetic! O intervenţie rusă! Unde? Păi, în Moldova! Hai, să le luăm la rând! Întrebare, ipoteză, răspuns!

Da, orice intervenţie, fără autorizare expresă din partea Consiliului de Securitate al ONU, poate fi un precedent periculos! Personal, sunt pentru ca astfel de intervenţii să fie bazate ori pe invocarea articolului 51 din Cartă (răspuns la un atac direct), ori pe o rezoluţie a Consiliului de Securitate! ORI DE CÂTE ORI SE POATE! E, într-adevăr, periculos să avem intervenţii care nu se încadrează în acest tipar! Dar, întrebarea de “Catch 22” este alta: “Poate fi ceva mai periculos decât o intervenţie fără autorizarea Consiliului de Securitate?” Răspuns corect: “Da! Câteodată, este mult mai periculos să nu intervii!!!” Şi, acum, să vă spun o poveste!

A fost odată ca niciodată un băiat! Îl chema Pol Pot! Era liderul kmerilor roşii în Cambodia (numele în engleză)! După unele estimări, este pe locul 3, după Stalin şi Hitler, în ierarhia  criminalilor mondiali! A omorât, scurt, aşa, cam între 1 şi 3 milioane de oameni din propriul popor, adică, undeva la 25% din populaţia de vreo 8 milioane, cu totul, a Cambodiei! Nu intrăm în amănunte! În anii ’70 ai secolului trecut, când a fost liderul naţiunii sale. Dacă v-aţi fi plimbat, atunci, prin ţara lui, v-aţi fi “întâlnit”, pe aici, pe acolo, cu “frumoase” piramide alcătuite din mii de capete tăiate, ca pe vremea lui Genghis Han! O “minunăţie”!

Băiatul a fost răsturnat de la putere, în 1979, de un atac armat al Vietnamului comunist, cu care avea diverse chestiuni de împărţit, iar comuniştii de la Hanoi se cam săturaseră de el! Nu a existat nicio rezoluţie a Consiliului de Securitate, care să autorizeze intervenţia Vietnamului! Sigur, Vietnamul a invocat dreptul la autoapărare, că nu-i durea gura, dar nu au raportat cine ştie ce la Consiliul de Securitate, care, oricum, nu prea avea cum să reacţioneze, fiind blocat pe considerentele de divizare politică ale războiului rece!

Ia, ziceţi, a fost bine să acţioneze Vietnamul (altminteri, o dictatură comunistă) pentru a răsturna de la putere pe unul dintre cei mai mari criminali din istoria tuturor timpurilor? Eu cred că da (domnul Ion spunea că îi “divinizez” pe americani, aici sunt căzut în „admiraţie” faţa de vietnamezi)! Sau trebuia să mai omoare şi restul de 6 milioane, din poporul său şi, abia apoi, SUA, China şi URSS să fi discutat serios un proiect de rezoluţie? Sigur, vietnamezii nu l-au înlăturat pe Pol Pot fiindcă mureau, neapărat, de grija victimelor sale! Aveau alte scopuri. Dar milioane de oameni au supravieţuit terorii, fiindcă Vietnamul a intervenit! Sigur, nu poţi să opreşti mereu dictatorii să omoare! Câteodată, îi opresc alţi dictatori! Câteodată, în funcţie de interesul tău naţional de securitate şi dacă ai mijloace, îi opreşti tu! Fără aprobare de la ONU! Altădată, sub pretext umanitar, fără voie de la Consiliul de Securitate, unele state chiar declanşează agresiunea împotriva altor state! A, agresiunea! Ăsta e un subiect! Ia să vedem! Că nu se mai poate cu “agresorii” ăştia americani!

America? Nişte “AGRESORI”!

La 14 decembrie 1974, Adunarea Generală a ONU (AGONU) a adoptat rezoluţia 3314 prin care definea agresiunea! Dominată de ţările lumii a treia şi în luptă cu “imperialismul” american, care tot “agresa” în dreapta şi în stânga (aşa am învăţat eu la facultate, în Epoca de Aur), Adunarea Generală a ONU, ale cărei rezoluţii, atenţie, nu sunt obligatorii pentru statele membre, cum sunt rezoluţiile Consiliului de Securitate, a dat această definiţie! Sigur, rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii, dar pot asista la codificarea dreptului internaţional cutumiar, dacă sunt adoptate în unanimitate sau cu mare majoritate de voturi şi prevederile lor devin principii în practica statelor, după adoptare. Mai mult, sunt rezoluţii ale AGONU, care conţin instrumente juridice internaţionale (convenţii, tratate), care au fost negociate sub egida ONU. Acestea nu sunt obligatorii, prin faptul că sunt conţinute în rezoluţiile AGONU, dar, îndată ce sunt semnate şi ratificate de state, ele se transformă în instrumente obligatorii juridic pentru semnatari.

Adunarea Generală, prin definirea agresiunii, intra în coliziune cu prerogativele Consiliului de Securitate, singurul abilitat, prin Carta ONU, să stabilească cine este agresor pe Terra (articolul 39 din Cartă)! Dar, AGONU avea treabă, că erau “imperialiştii” agresivi şi Adunarea Generală trebuia să-i oprească! Că ăia interveneau  peste tot, fără rezoluţii ale Consiliul de Securitate! Buuuuun! Ia să vedem ce zicea rezoluţia 3314 despre agresiune, printre altele! Conform Anexei, definiţia agresiunii include şi “blocada porturilor sau coastelor unui stat de către forţele armate ale altui stat”! Tare, nu? O să ziceţi: “Bine şi ce-i cu asta”?

Păi, în 1962, sovieticii plantaseră în Cuba instalaţii pentru lansarea rachetelor cu încărcătură nucleară spre SUA! Ceea ce nu era agresiune, nu-i aşa? Un stat independent, URSS, a pus şi el nişte rachete în Cuba, alt stat independent, care şi-a dat aprobarea pentru asta! What the heck! Ei bine, SUA au blocat Cuba, exact cum zice rezoluţia Adunării Generale ONU! Adică, iată, AGRESIUNE! Jos America! Nişte bandiţi, “imperialiştii” ăştia! Auzi, tu, să blocheze coastele Cubei, stat independent şi suveran, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate!

Înţeleg că SUA ar fi trebuit, dacă merg pe raţionamentul dumneavoastră, să ceară rezoluţie de la Consiliul de Securitate, ca să oprească livrările sovietice de armament nuclear către Cuba, nu-i aşa? Ceea ce sovieticii lui Hruşciov s-ar fi grăbit să aprobe cu amândouă mâinile, nu-i aşa? Domnul Alex, să vă spun un secret, că tot zice domnul Ion că îi “divinizez” pe americani! V-aţi pus, vreodată, următoarea întrebare? „Ce aţi fi dumneavoastră şi România, şi Europa şi planeta, dacă, de la începutul secolului trecut, cea mai mare putere militară a lumii nu ar fi fost America, ci, să zicem, Rusia sovietică a lui Stalin sau Hruşciov? Ştiţi ce ar fi astăzi România sau Europa? Dar, cum ar fi să fie Iranul cea mai mare putere militară a lumii? Sau China, aşa deschisă cum e ea la toate modelele economice? Cum ar fi fost ca puterea americană să fi dispărut într-un nor nuclear sovietic, în anii ’60 ai secolului trecut?

Să  lămurim clar un lucru! Putem să îi criticăm cât vrem pe americani, câteodată cu temei! Atâta vreme cât vor deţine puterea în lume, democraţia va avea o şansă! Dar ca puterea lor să dea această şansă democraţiei, s-ar putea să trebuiască să oprească, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate, prin forţă, Iranul să deţină arma nucleară, fiindcă Rusia nu va permite o rezoluţie în acest sens!

S-ar putea să trebuiască să oprească Siria în a deţine arme chimice, pe care le poate livra unor reţele teroriste transnaţionale, pentru a le folosi direct împotriva Americii şi a aliaţilor săi! Apropo, ce credeţi că poate opri, astăzi, China să domine politic şi militar întreaga Asie? Planeta Giganţilor? Imperiul klingonian? De ce credeţi că armata roşie a lui Stalin nu a ajuns la Dublin în şapte zile de la căderea Berlinului? I-au oprit romulanii? Nu, prietene Alex! Aşa hulită cum e, aşa criticată şi “încărcată” cu toate relele, democraţia americană ne permite, în fiecare zi, să o înjurăm aici şi la ea acasă şi să ne trăim viaţa asta amărâtă, aşa cum am ales noi trimiţându-l pe Băsescu sau pe Ponta să ne conducă!

Nu întotdeauna poţi să mergi să aperi vieţile oamenilor sau democraţia aia strâmbă, în lume, sub egida unei rezoluţii a Consiliului de Securitate! Fiindcă nu o să vrea China sau Rusia! Ce faci atunci, dacă e vital să nu scapi din mână balanţa puterii în lume? Atâta vreme cât puterea mondială este deţinută de o democraţie, lumea are o şansă! Din momentul în care balanţa va înclina spre dictatorii criminali ai aceleiaşi lumi, să vă temeţi, domnule Alex!

Ruşii “tremură” de emoţie că semnează Moldova „Nimic” cu Uniunea Europeană

Şi acum Rusia şi Moldova! Am o veste proastă pentru dumneavoastră! Aţi aflat de la Băsescu şi din presă cum vin moldovenii la noi sau încearcă să meargă în UE, la muncă! Aşa este! Dar ştiţi câţi dintre moldoveni sunt la muncă în Rusia? Ia faceţi o investigaţie! O să fiţi uluit! Vorbiţi de Moldova şi UE! Aţi întrebat câţi moldoveni vor o integrare cu Rusia şi câţi cu UE, dincolo de faptul că foarte mulţi dintre ei ar dori un paşaport de UE? Unii ar dori un paşaport de UE, deşi muncesc în Rusia şi nu sunt dispuşi să-şi încerce norocul în spaţiul comunitar.

Îmi spuneţi că Rusia vrea să împiedice vax-ul de la Vilnius, prin care Moldova va încheia „nimic” cu UE! Hai, nu mă înnebuniţi! De ce ar avea nevoie Moscova să strice jucăria de la Vilnius? Dacă, mâine, Rusia opreşte importul de vin din Moldova, economia Moldovei s-a prăbuşit instantaneu! Dacă le opreşte gazul, nu mai pâlpâie o luminiţă în toată republica! Dumneavoastră vorbiţi de guvernarea “aşa-zis democratică” din Moldova? Bine scris “aşa-zis”! Guvernarea aia lipită de toate compromisurile posibile cu comuniştii lui Voronin şi avidă de putere nedemocratică, pe mâna şmecherilor şi securiştilor proşti de la Bucureşti, ghidonaţi de Traian Băsescu?

Credeţi că Rusia, cu trupe în Transnistria şi toate pârghiile economice în mână, se sinchiseşte de România şi bufeurile comice ale penibilului de la Cotroceni sau de Uniunea Europeană, când este vorba de Moldova? Domnul Alex, aveţi o părere foarte proastă despre serviciile secrete ruseşti! Astea au cu totul alte treburi decât să lucreze, zi şi noapte, la menţinerea Moldovei în sfera de influenţă rusească! De treaba asta se poate ocupa uşor Gazpromul sau serviciile economice de la Moscova, dacă ruşii ar avea asemenea apăsări! Până una, alta, ruşii au un mare conducător! V-aţi uitat atent la Băsescu?

A, să nu uit! Un sfat de la un om bătrân şi foarte priceput în domeniul ăsta (scuzaţi exerciţiul de auto-admiraţie, dar sunt prea bătrân ca să mă mai îmbolnăvesc de falsă modestie)! Prietene Alex, dumneavoastră şi cu mine nu vom trăi să vedem Moldova în UE! Habar n-am dacă moldovenii vor dori în 10, 20, 30 de ani să intre în UE! Dar ştiu ce vor dori comunitarii! Nein, Verbotten, if you know what I mean, cum ar zice comisarul Şoric! Aşa că relax şi daţi acatiste la biserică să poată interveni SUA, atât cât pot şi cât vor, pentru a opri dictatorii planetei să ajungă la butoanele puterii mondiale! Sigur, ca nişte „imperialişti” ce sunt, că de-aia şi putem să-i înjurăm în voie! Şi să ne îmbrăcăm în blugi şi să vrem să emigrăm în SUA, de-ai dracu’ ce sunt ei! Nu am auzit de niciun român că vrea să emigreze în Iran! Sau în China! Că în Siria avem mulţi cetăţeni, vreo 10.000, femei şi copiii lor! No comment!

Credeţi-mă, v-aţi înţelege uşor mai greu cu Ali Khamenei sau cu Assad, decât cu Obama! Şi să vă mai spun un mare secret! Cam cinic, dar benefic pentru libertate, în general! E bine să ne bazăm, cât de mult se poate, pe Consiliul de Securitate! Dar, când libertatea României va fi în pericol, iar Consiliul de Securitate va fi paralizat, la cine veţi face apel? Veţi aştepta o rezoluţie? Nu credeţi că v-ar fi mai bine dacă domnul Khamenei ar fi conştient de puterea americană şi foarte pătruns de faptul că acea putere îl va lovi, devastator şi fără ezitare, îndată ce va trece linia roşie a armelor de distrugere în masă?

Dar sutele de mii de evrei români din Israel înseamnă ceva pentru România cea atât de preocupată de cei 10.000 de români din Siria?

Apropo, Băsescu v-a spus de cei 10.000 de români din Siria! Or fi 14.000? Preocupare legitimă a oricărui stat faţă de cetăţenii săi. Ştiţi câţi evrei români sunt în Israel? Parte a statului Israel? Sigur, mulţi nu mai sunt cetăţeni români, dar au fost, ei sau părinţii lor! Oameni care, în ciuda vicisitudinilor, vorbesc româneşte, iubesc România şi păstrează amintirea locurilor de baştină, fiind cel mai puternic segment de cultură românească din lume, în afara frontierelor româneşti, dacă excludem Republica Moldova! Peste 300.000! Toţi, sub spectrul atacului chimic din partea lui Assad! Nu credeţi că o politică deşteaptă din partea României, ca să nu zic altceva, ar fi să ne preocupăm mai mult şi de soarta acestor sute de mii de evrei români din Israel, decât să ne îngrijorăm exclusiv de cei 10.000 de români din Siria (de care trebuie, evident, să avem primordial grijă, ca cetăţeni români)? Sau câteva mii, din orice altă ţară arabă?

Rachetele Scud ale lui Saddam au căzut, în anii ’90, în Israel, iar Israelul nu a ripostat, pentru a menţine integritatea coaliţiei internaţionale, care a alungat, sub conducerea SUA, Irakul din Kuweit. Am fost noi suficient de conştienţi că, printre evreii care au suferit atunci, încă o dată în istorie, erau, poate, şi oameni care au văzut lumina zilei sub cerul României? Şi care, acum, sunt din nou în pericol, pentru că bravul Consiliu de Securitate este total blocat! Ce recomandaţi, domnul Alex? Să le spunem evreilor: “scuzaţi, muriţi un pic, nu avem rezoluţie”? Păi, Israelul nu va alege să moară! Va lovi devastator Siria! Paradoxal, Assad se va bucura, pentru că orice conflict al unei ţări arabe cu Israelul este de natură să dezintegreze alianţa SUA cu ţările arabe din Orientul Mijlociu! Assad ar neutraliza, în felul ăsta, şi coaliţia din Siria, care luptă împotriva dictaturii sale! Ar ieşi jumulit din confruntarea cu Israelul, ar pierde ceva din capabilităţile sale militare, inclusiv arme chimice, dar s-ar salva politic şi ar fi eroul Orientului arab în lupta împotriva „sionismului”!

Doriţi ca SUA să asiste inerte şi liniştite la acest deznodământ, doar pentru că ruşii şi chinezii spun Niet în Consiliul de Securitate? Sorry, Sir! Aiasta nu se poate! Iar în ceea ce priveşte Rusia lui Putin, nu vă luaţi după disensiunile pe tema Siriei, developate în exces de presa mondială şi înţelese total prost de “pasdaran”-ul de la Cotroceni, Traian Băsescu! Ruşii sunt în aceeaşi ambarcaţiune cu americanii pe teme mult mai importante ca Siria, ca să permită, de dragul lui Assad, deteriorarea relaţiei cu SUA! Ca să conchid: Periculos, domnul Alex, curat periculos!

În ceea ce-l priveşte pe Assad, acesta este uşor răcit! Pentru guturaiul său de sezon există o reţetă infailibilă. Medicamente compensate de mare eficienţă! Găsiţi reţeta şi medicamentele în filmuleţul de mai jos!

Trăiască Parteneriatul Strategic cu China! Şi cu proştii din România!

ponta-corlatean3

Mă întreb câţi proşti sunt simpatizanţi USL în România? Cred că, practic, toţi! Naţia prolifică a proştilor a inundat România cu bătăi sacadate de stropi, ca o ploaie năvalnică de vară. Plouă cu grindină USL prin acoperişul găurit al patriei! Nicio umbrelă nu te salvează! L-aţi văzut pe ministrul Remus Pricopie aseară, pe 8 iulie 2013, la Realitatea TV, în problema abuzurilor fără seamăn ale autorităţilor, la liceul Bolintineanu? Magistral! Nu simt nevoia să scot un sunet sau să scriu un cuvânt! Faptul că, după prestaţia sa de aseară, USL-iştii nu s-au sinucis în masă, în România, dovedeşte peremptoriu că au atins imunitatea epidemiologică totală împotriva tuturor remediilor! Epidemia de prostie a biruit! Niciun ser nu îi mai face bine, de vreme ce anticorpul Pricopie s-a dovedit neputincios! Cum, să-l asculţi pe acest agramat de geniu, ministru al educaţiei, preţ de 30 de secunde, şi să fii USL-ist în continuare? E o explicaţie!

Ce, Obama nu se vede cu chinezii?

Zilele astea, aproape că am ajuns băsist ascultându-l pe Ponta! Băiat citit, a găsit el undeva, în mapa pusă de Corlăţean sub combinezonul său de activist FSN, că cea mai mare putere din lume e China! Mă rog, “este una din marile puteri, dacă nu cea mai mare!” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

Ştiţi că au scris unii câştigători ai premiului Nobel pentru economie că gata, SUA sunt pe sponci, i-a depăşit piaţa chineză pe americani, China e cel mai mare creditor al Americii? Inevitabil, a lăsat America în urmă pe toate planurile! Pst! Vă mai zic eu una: vin din urmă, tare, Brazilia, India, Papua Noua Guinee şi Tasmania! Deja, SUA sunt undeva pe locurile 25-26! Chestie de ştiinţă, bre! A calculat Ponta cu beţigaşele chinezeşti şi a văzut, în premoniţia fesenistă, care îi animă brand-ul guevarist, “în curând probabil că va fi prima”! Prima economie, bre! China! A lumii! (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html). Nu-i de şagă!

Ponta a zis profeticele cuvinte în emisiunea Sinteza zilei a pro-americanului Gâdea, care cred că a plecat foarte deprimat acasă aflând că premiile date de americani Antenelor vor fi sponsorizate de chinezi! Sau sunt deja? Asta ar explica multe! De pildă, ar explica pioşenia moderatorului la afirmaţia plină de har buddhist a iniţiatului Pontist, cum că DA, vrem Parteneriat Strategic cu China! Iată celebrul schimb de replici, care e deja obiect de patrimoniu UNESCO, alături de soldaţii de teracotă şi Marele Zid Chinezesc (am uitat de steagul românesc din Guinnes Book):

Mihai Gâdea: Poate România să aibă un parteneriat strategic cu SUA şi în acelaşi timp să aibă un parteneriat cu China?
Victor Ponta: Bineînţeles. Păi aia încercam să vă spun. Cu cine credeţi că s-a văzut în primul rând preşedintele Chinei? Cu Barack Obama s-a văzut, bineînţeles. Asta credeţi că îi apără Traian Băsescu pe americani sau ce? Mă rog, e aberant.” (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html).

Băsescu spusese, citat în aceeaşi emisiune, că nu merge Parteneriatul Strategic, pe care îl avem cu SUA, cu cel pe care îl vom avea cu China! Şi am aflat că, ce? I-a zis-o Ponta scurt! Ce, Obama nu s-a întâlnit cu şeful Chinei? O, ba da! Geniale cuvinte ale lui Ponta, sorbite cu nesaţ de moderatorul topit de admiraţie faţă de măreţul conducător! Ponta, nu Mao!

Pst! Ţineţi secret! Nu-i spuneţi lui Ponta! SUA nu prea au parteneriat strategic cu China! De întâlnit, se întâlnesc, mai ales că unii din China fură secrete militare americane, aşa că e de vorbit, slavă Domnului! Pst! Luaţi-o şi pe asta! Ţările NATO nu prea au Parteneriat Strategic cu China! Pst! Ştiţi de ce? Fiindcă orice oligofren, care are o facultate la bază şi s-a întâlnit vreodată cu conceptul de Parteneriat Strategic şi s-a dus să-l întrebe pe vânzătorul de pop-corn din colţ ce-i aia, a aflat că este vorba de o relaţie bilaterală, pe multiple planuri, inclusiv cooperarea în domeniul securităţii naţionale (e drept, doar în unele cazuri, când e pe bune parteneriatul)! Tare? De-aia, nicio ţară NATO, care, altminteri, poate fi foarte cooperantă, economic, cu marea putere chineză, nu prea are un Parteneriat Strategic cu China, pe bune!

„Bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii”! Nashpa!

De ce zic “nu prea are”? Fiindcă, de pildă, Danemarca (ţară NATO şi UE) zice că are Parteneriat Strategic cu China! Nu-i credeţi, nu au nimic dincolo de relaţia economică, deşi îi zic pompos Parteneriat Strategic! Adică, nimic pe securitate naţională! Şi, apoi, relaţia de securitate dintre Danemarca şi SUA este atât de puternică (mai tare decât va avea, vreodată, Ponta o relaţie cu propriii ochelari de cal), încât statul danez a refuzat să facă parte din Uniunea Europei Occidentale, în epoca de glorie a acestei organizaţii, tocmai pentru a privilegia relaţia de securitate cu America!

Pst! Nici măcar Sinteza zilei nu are Parteneriat Strategic cu China! Sau are? Poate, cu  Ponta şi, aşa, prin derivaţie, cu China! Ahaaaa! Hai, măi că am plâns! La emisiunea lui Răducu Tudor, din aceeaşi zi, ştiţi ce generic au pus? Plâng şi acum, când scriu printre hohote şi sughiţuri! “Băsescu batjocoreşte diplomaţia lui Ponta”! Hai, dar cum poţi să batjocoreşti, măi, Băsescu, diplomaţia lui Ponta? Acest partener strategic al Împărăţiei Celeste cu Nasturi Până-n Gât! E posibil? E ca şi acum ai încerca să batjocoreşti galaxia Andromeda! Sau piramida de la Machu Picchu! Aşa ceva, cum zic colegii de la Antena 3! Căci, Băsescu s-a plâns, dom’le, că Ponta, Corlăţean şi oastea lor de mirmidoni diplomatici mioritici au mers în China fără mandat! Şi, să te ţii! Explicaţii la Gâdea, în emisiune, date de Ponta:

Mihai Gâdea: A zis că dumneavoastră trebuia să cereţi mandat de la domnul..
Victor Ponta: Nu trebuia şi nici nu o să îi cer de acum încolo. O să merg peste două săptămâni în Spania, o să merg în toamnă în alte ţări europene!” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-sinteza-zilei-la-antena-3-partea-intai__l1a120462.html).

Dar şi mai tare decât miticul (cu accent pe “mi”, nu pe “ti”) Ponta, cel plin de mister pontic şi euxin, în acelaşi timp, a fost trâmbiţaşul apostolului Pavel! Heruvimul devenirii noastre întru pioasă diplomaţie, Titus ot Corlăţean! Poate nu ştiţi, dar Titus s-a întâlnit, la sfârşitul lunii aprilie, cu Alianţa Familiilor din România şi le-a citit din Pavel, spre pilduitoare luare aminte şi îndreptare a păcatelor:

“(…) Bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate ca să facă lucruri neîngăduite!” (vezi http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15087700-jesus-ministru-externe.htm).

Eheeee! Titus luptă cu “lucrurile neîngăduite”! În câte ţări democratice din lume credeţi că un astfel de băiat ar fi membru în guvern? Sigur, alături de alt PSD-ist, care a negat Holocaustul? Ei nu sunt niciodată singuri! Se au pe ei înşişi! Şi poporul îi iubeşte aşa! Cum să nu lupte Titus cu mandatul (“lucru neîngăduit”), pe care ar fi trebuit să îl dea preşedintele premierului, în orice negociere internaţională? Că aşa se fac Parteneriatele Strategice, prin negocieri! Emisarul apostolului Pavel pe pământ i-a explicat lui Răducu Tudor, cel cu ochi mari şi umezi, după Evanghelia lui Băsescu (se întoarce, curând, Bogdan Teodorescu şi mai scapă şi Corlăţean de ritul păgân al adulării de la Antena 3) că nu e nevoie de niciun mandat de la Băsescu pentru a face, ei, Marele Parteneriat Strategic cu China!

FESENISM fără mandat, fiindcă proştii „a” votat!

Aşa grăit-a acest Zarathustra al ritului creştin ortodox de Dâmboviţa şi Medgidia, pe 7 iulie 2013, cocoţat pe altarul fumegând de tămâie, de la Punctul de Întâlnire: “Ar fi absurd să credem că primul-ministru şi guvernul nu au posibilitatea de a realiza acţiuni de politică externă, de a se deplasa, decât dacă li se aprobă de cineva, în mod special. De altfel, şi Constituţia spune foarte clar, ‘guvernul realizează programul de politică internă şi politică externă, program de guvernare’, care, apropo, este aprobat de parlament.” (auzi file audio* 13corlatean-ponta nu are nevoie de mandat7jul).

Corlăţean citează articolul 102 din Constituţie (şi, evident, foloseşte în exces particula “decât”, emblema de onoare a tuturor USL-iştilor iubitori de ţară şi limbă română), care specifică: “Guvernul, potrivit programului său de guvernare, acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.” Titus merge mai departe şi dezvoltă ideea: “Consiliul European şi a spus-o şi Curtea Constituţională, aşa cum a spus-o, merge preşedintele; Consiliul Uniunii Europene, Consilii ministeriale sectoriale sunt ale guvernului. Acele mandate le decide guvernul! Aşa s-a întâmplat în toate celelalte guvernări. Nu putem să intrăm într-o logică, în care tot ce mişcă în ţara asta trebuie aprobat, semnat şi direcţionat de o singură persoană!” (auzi file audio* 13corlatean-0guvern are mandat la consiliou si basescu la ec7jul). Fraze eliptice, uşor scoase din limbajul biblic al apostolilor!

Vă aduceţi aminte toamna şi iarna lui 2011, când aceşti USL-işti îl criticau dur pe Băsescu pentru că, vezi Doamne, angajase România în fel de fel de acţiuni politice, pentru acorduri multilaterale, în Consiliul European, fără mandat? Băsescu, atunci, nu avea mandat, ziceau USL-iştii! Ponta, acum, nu mai are nevoie de el! De mandat! Aha! Mai nou, acum, fiecare are România lui! Băsescu pe a lui, în Consiliile Europene! Ponta pe a lui, în Consilii, în China şi pe Planeta Giganţilor! Super! Noroc cu Adrian Năstase, care a anticipat că cei doi balerini pe sârmă, Ponta şi Băsescu, vor juca la cacialma România proştilor şi a tranşat scurt problema în favoarea lui Băsescu! Cum? PRIN LEGE! Legea 590 din 2003 privind tratatele. Şi unde scrie negru pe alb, la articolul 3, aliniatul 1:

“Art. 3 (1) Pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel de stat, Ministerul Afacerilor Externe, singur sau, după caz, împreună cu ministerul sau autoritatea administraţiei publice centrale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în competenţele căruia sau căreia se află domeniul principal reglementat prin tratat, elaborează un memorandum, care va fi avizat de către toate ministerele în competenţele cărora se află din punct de vedere substanţial celelalte domenii reglementate prin tratat şi însuşit de către Guvernul României prin semnătura primului-ministru, după care va fi înaintat spre aprobare Preşedintelui României”!

La articolul 2, aliniatul 1, se precizează: “România, Guvernul României, precum şi ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, pentru care această atribuţie este expres prevăzută de legislaţia în vigoare, pot încheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvernamental, respectiv tratate la nivel departamental.”

Ho, că Ponta nu a vorbit serios! Ce vă veni?

Oare, în ce categorie intră un Tratat de Parteneriat Strategic? Păi, ia să vedem! Pe 18 aprilie 2011, Băsescu a semnat, în Azerbaidjan, planul comun de acţiuni pentru Parteneriatul Strategic România-Azerbaidjan! Aşadar, până şi cu o ţară ca Azerbaidjan, care nu e europeană, nu face parte din NATO sau UE, care nu e “prima putere a lumii” şi cu care s-a semnat doar un plan comun pentru Parteneriat Strategic, cel care a semnat documentul este preşedintele României! Ce înţeleg din asta toţi proştii României, inclusiv oştile de proşti din USL?

Că, dacă vorbim de Parteneriate Strategice, nu poţi să mergi tu, prim-ministru, şi să le propui ălora, fără să te consulţi, măcar, cu cel de la capătul demersului tău, ăla care semnează, în cele din urmă, conform Constituţiei, tratatul! Sau ce o fi acordul ăla! Unde mai pui că la articolul 3, aliniatul 2, din legea 590, scrie: “În cazul tratatelor la nivel de stat pentru care este necesară aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, aprobarea Preşedintelui României se va acorda după îndeplinirea procedurilor specifice prevăzute de legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi de reglementările acestuia.”

A, staţi aşa! Poate, Ponta se referă la o abureală de tip “hai să-i prostim pe proşti” (cum se zice la Antena 3), când propune Parteneriat Strategic cu China! Şi îşi bate joc de chinezi, cum îşi bate joc de proştii care l-au votat şi care îl iubesc încă! Atunci e OK! Nu are nevoie de mandat de la nimeni! Primiţi scuzele mele, domnule Ponta, credeam că vorbiţi serios! Nu mă băgaţi în seamă, mă prind greu! Are dreptate emulul apostolului Pavel, Titus! Vorba lui Zgonea, o altă minte ro-bustă a fesenismului de tip PSD-ist, care era coleg cu Mihai Viteazul, dacă nu ştiaţi! Nu fesenismul, domne’, Zgonea era coleg cu Mihai Viteazul, după propriile mărturisiri publice! Ale lui Zgonea, nu ale lui Mihai Viteazul! Hai, că am început să vorbesc ca Remus şi Titus! Lipseşte Romulus, dar o veni şi el, şontâc, şontâc, din urmă, în guvern! Măi, ăştia doi vorbesc latineşte, de-aia le scârţâie limba română în gură!

Aşadar, din nou, aprobare de la preşedinte! Acum, dacă vrei să faci un fel de Parteneriat Strategic, cu precădere, într-un domeniu economic, cum este cel al energiei, de pildă, aşa cum are România cu Azerbaidjan, OK, poţi gestiona asta la nivel guvernamental! Dar, tot trebuie să-i dai amploare, să o ridici în rang şi să o treci la semnat, pe documentul bilateral, prin mâna preşedintelui (articolul 91, aliniatul 1 din Constituţie: “Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege”).

Orice fel de Parteneriat Strategic cu China trebuie să aibă acest rang superior, dacă nu e o abureală de tip Ponta Plus! Cum? Fără să-i spui lui Băsescu? Fără să iei în considerare dinamica relaţiilor sino-americane? S-au consultat diplomaţii români cu Washington-ul, înainte să lanseze aberaţia cu Parteneriatul Strategic cu China? Sigur, sigur, ştiu, România este ţară independentă, nu-i spune nimeni ce să facă, bravo, bravo! Mă laşi? Evident, se poartă şi Parteneriate Strategice de doi lei, cu titulatură pompoasă şi care nu au nicio valoare! Aşa ceva intenţionează să facă Ponta cu China? Că, atunci, chiar că nu are nevoie de Băsescu! Dar, dacă vrea o treabă serioasă, cum îl ocoleşte pe Băsescu? Cum îi ocoleşte pe americani? Mai ales că, din discursul lui Ponta, pare o afacere serioasă:

Victor Ponta: Noi am propus, în cursul întâlnirilor şi cu preşedintele şi cu primul-ministru, ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic. Sunt câteva ţări cu care avem un parteneriat strategic şi ne-am dori – anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică, care este cea de substanţă, dar şi culturală, educaţie şi alte domenii. Staţi un pic, ca să nu fie neclar răspunsul meu. Şi preşedintele şi primul-ministru au spus că apreciază foarte mult această propunere, că o văd cu ochi foarte buni şi că, evident, intrăm în procedura de analiză, o procedură diplomatică standard pentru a o finaliza.” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

Fraţi chinezi! Hai, şi-om mere în Schengen!

Puteţi să-mi spuneţi şi mie ce este aia “colaborare politică” într-un Parteneriat Strategic cu China? Ne coordonăm cu ei în Consiliul de Securitate al ONU împotriva iniţiativelor americane? Cred că sunt cel puţin câteva întrebări de pus de către Departamentul de Stat, la acest moment! Eu, ca vechi trădător de ţară, vândut intereselor străine, îmi permit să am asemenea reflecţii abominabile pentru patriotul Crin Antonescu cel Temătoriu de Departamentul de Stat! Şi, atenţie! Ca să le dea lovitura de graţie şi germanilor, care ne tot blochează accesul în spaţiul Schengen, Ponta face Chinei cea mai cuceritoare ofertă, din istoria zbuciumată a Uniunii Europene:

“Mai e ceva, însă, ce România trebuie să facă: în urmă cu o lună şi jumătate, două luni, am flexibilizat şi eficientizat foarte mult regimul de vize pentru oamenii de afaceri din China. Când vine vorba însă de vizele turistice obişnuite, încă suntem un pic între ciocan şi nicovală, în sensul în care trebuie să avem standarde foarte înalte şi stricte pentru a putea fi primiţi în Schengen. Deci, odată cu soluţionarea accesului României în Schengen, putem să facem paşii următori pentru facilitarea regimului de vize în ansamblu.” (vezi http://www.gov.ro/victor-ponta-am-propus-ridicarea-relatiei-dintre-romania-si-china-la-nivelul-cel-mai-inalt-pe-care-romania-il-are-acela-de-parteneriat-strategic__l1a120380.html).

What? Adică, aoleu muică, europenilor, băgaţi pe băieţii mioritici în Schengen, că avem standarde, am îndeplinit toate condiţiile şi îndată ce ne băgaţi, băgaţi în UE şi un miliard de turişti chinezi! Minim! Băi, USL-iştilor, mai aveţi pompa de aspirare pe creier? Atunci, aspiraţi! Des şi sacadat! Să spui aşa ceva! Fie şi la Beijing, după întrevederea cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping! Tare! Mai puteţi? Atunci, luaţi-o şi pe asta de la Ponta: “(…) eu vă spun foarte direct faptul că sunt foarte mulţi preşedinţi şi prim-miniştri care îşi doresc să fie primiţi la Beijing la acest nivel. Se aşteaptă un an, doi ani, se pregătesc vizitele. Faptul că România a fost băgată peste rând e un semn extraordinar de bun şi ar trebui să nu dezamăgim acest tratament preferenţial pe care l-am avut”! (vezi http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/207470-INTERVIU-Ponta-Am-deschis-usi-pentru-economia-romaneasca-trebuie-sa-cooperam-cu-Vestul-cu-Estul-cu-economiile-in-dezvoltare.html).

Ne-au băgat peste rând, frate! La preşedintele Chinei! Dumneavoastră vă daţi seama că băieţii ăştia de la USL, care vor să dea vize la chinezi, după ce ne bagă nemţii în Schengen, chiar cred ce spun? Vă daţi seama cine conduce ţara? Cum s-or fi tăvălit chinezii pe jos de râs cu ăştia în preajmă, “băgaţi peste rând”! Sincer, îl înţeleg pe Ponta! E într-o situaţie dificilă cu indicele de inteligenţă! Şi, dacă îl mai bagi şi peste rând la cinema, să vadă filmuleţul de mai jos, e clar că vrea Parteneriat Strategic cu China! Ar fi putut Corlăţean să-i spună, măcar, că filmul e film şi atât! Dar, ocupat cu apostolul Pavel, l-a lăsat pe Ponta cu ochii zgâiţi pe ecran de era să iasă ditamai Parteneriatul Strategic cu China! Uitaţi-vă şi dumneavoastră la filmuleţ!

În plus, ce te faci cu babele din USL! Că trebuie să le explici că Parteneriatul Strategic cu China nu înseamnă ruperea de SUA! Grea viaţă pentru Ponta! Uite-aici!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Text pentru oameni inteligenţi! Nerecomandat USL-iştilor şi celor recent veniţi din China la recepţia de ziua naţională a Americii!

ponta-china si americanii-ok

Astăzi nu aveam de gând să postez nimic pe acest blog! În niciun caz un text atât de scurt. Pur şi simplu am clacat! Nu m-am putut abţine! Îmbătrânesc alert şi fără scăpare! Are şi prostia o limită! Nu, nu a mea! V-aţi bucurat degeaba! A mea este nelimitată! Am văzut mulţi proşti la viaţa mea! Unii extrem de autentici! Ocazional, am văzut proşti în funcţii de stat, în multe ţări ale lumii! Câteodată, în democraţii consolidate şi niciodată la asemenea nivel şi, absolut niciodată, atât de proşti ca în România! Nimeni, în România, nu observă asta! Haide, o să ziceţi! Ba, se vede! Zău?

Doi, Doamne’ şi amândoi!

Am urmărit pe 3 iulie imaginile de la recepţia oferită de Chargé d’Affaires-ul american Duane C. Butcher, cu ocazia zilei naţionale a Statelor Unite (care se celebrează oficial, în SUA, pe 4 iulie)! Pe Antena 3, în timpul emisiunii Sandrei Stoicescu, cred! Care, apropo, nu a observat nimic! E dreptul ei! Am admirat prezenţa la recepţie, concomitent, a celor doi co-penibili naţionali, Crin Antonescu şi Victor Ponta, în ordinea de precădere diplomatică.

Nicio problemă, din lipsă de limbă engleză, ordinea de precădere s-a inversat, aşa că ditamai însărcinatul cu afaceri american s-a pozat şi s-a salutat cu premierul român Ponta, ca şi cum acesta ar fi fost primul în ordinea de precădere diplomatică, deşi preşedintele Senatului (viitorul preşedinte al României, cică) ar fi fost îndreptăţit la aceste onoruri. Logic, discursul din partea României a fost rostit, în engleză, de Ponta! Să fii numărul doi în stat şi să te prezinţi la recepţii diplomatice, în absenţa numărului unu (Traian Băsescu, preşedintele României nu a participat), alături de numărul NU CONTEAZĂ CARE (după tine, în orice caz) şi să faci pasul înapoi, doar pentru că habar n-ai să vorbeşti engleză? Când puteai să bălmăjeşti ceva, în română, că atâta poţi? OK! Cred că băieţii de pe Potomac au râs cu flori de cireşi pe pleoape de atâta prostie! Dar, hold your horses! The best is still to come!

Ca o floricică de stepă chineză sau kalmucă, la alegere, Victoraşul cel călătorit pe unde şi-o fi înţărcat Anticristul iapa pur-sânge, luându-şi moaca de Marco Polo pe gulerul imaculat al cămăşii, a ieşit la declaraţii cu americanul. În engleză, bineînţeles! Şi zise, la început, printre altele, după traducerea auzită pe Antena 3, care o fi fost peste tot aceeaşi, nu ştiu: “Tocmai am aterizat dintr-o vizită într-o ţară mare şi un bun prieten al României; îmi doream foarte mult să reuşesc să ajung aici, în după-amiaza asta, la timp pentru a-mi exprima sentimentele care ne animă faţă de un alt mare prieten şi partener, Statele Unite ale Americii”! (auzi file audio* 13ponta-vine din china-3jul). Avem şi textul oficial, de pe site-ul guvernului român: „Tocmai m-am întors dintr-o vizită într-o ţară extraordinară, un bun prieten al României, dar eram foarte hotărât să ajung în această după-amiază aici pentru a-mi exprima cele mai călduroase sentimente ale noastre în legătură cu o altă ţară extraordinară, o democraţie adevărată, un bun prieten al nostru, Statele Unite ale Americii!” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-festivitatea-sarbatoririi-zilei-americii__l1a120448.html).

Acum, dragi observatori oneşti, dacă eşti premierul României şi mergi la ziua naţională a Burundi, niciodată nu vei spune că mergi acolo dând fuga să nu întârzii venind de la o plimbare în Botswana! Şi nici nu vorbeşti, la ziua naţională a Burundi, despre prietenia României cu alte ţări, cum ar fi Botswana, punând cele două ţări pe acelaşi plan! Fie şi pentru simplul motiv că nu se face! NU SE FACE! Plus, că s-ar putea să nu ştii exact în ce relaţii este Burundi cu Botswana şi gafa poate fi de proporţii!

America şi China, cealaltă democraţie adevărată

Cum să spui, atunci, la ziua naţională a Americii că tu eşti prieten bun cu China şi America este “alt mare prieten”? Pardon, conform site-ului guvernamental, America este „o altă ţară extraordinară, o democraţie adevărată, un bun prieten al nostru”! America este alături de China „extraordinară”? Şi, tot aşa, „democraţie adevărată”? Că este tot „bun prieten al nostru”, nu mai încape vorbă, de vreme ce ai zis-o în clar chiar la început! Că tocmai ai venit de acolo, din China, cealaltă „democraţie adevărată”, că voiai să ajungi şi la chermeza americanilor, e limpede ca lumina zilei!

Şi ştiţi ce i-a zis, pe final, Ponta lui Butcher? Americanul spusese, amabil, câteva cuvinte, în româneşte, la sfârşitul discursului său. Ponta îi dă o replică, pe finalul propriului discurs: “Sper că engleza mea nu a fost mai rea decât româna ta, Duane!” (auzi file audio* 13ponta-engleza mea3jul). Avem şi textul oficial, de pe site-ul guvernului român: „sper că limba engleză pe care am folosit-o nu a fost mai proastă decât limba română pe care aţi folosit-o dvs!” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-festivitatea-sarbatoririi-zilei-americii__l1a120448.html).

Regula No. 1, în manualul proştilor, care învaţă diplomaţie! Nescrisă, de-aia e pentru proşti: “Dacă eşti oficial al ţării tale, niciodată nu face comparaţii, într-un discurs public, în faţa unui reprezentant oficial al altei ţări, între abilităţile tale şi ale lui, cu excepţia cazurilor când vrei să-i faci un compliment”! Dar, cum a ieşit comparaţia făcută de Ponta? A născut ea vreun compliment? Cum, adică? “Sper că engleza mea nu a fost mai rea decât româna ta, Duane!” Adică, putea fi la fel de rea? Sau mai bună, adică a americanului a fost rea, rea de tot? Sigur, presupunând că eşti foarte ignorant şi nu ştii regulile nescrise ale diplomaţiei şi vrei să faci o remarcă plină de umor, care să nu te desfiinţeze, ba chiar să-ţi slujească, poţi spune: “Sper că engleza mea a fost la fel de bună ca româna ta, Duane!” Şi îi faci omului un compliment, punându-l cu un inch deasupra ta, nu dedesubt! Şi eşti din manual, fără să ştii!

Nu am pretenţia ca Ponta să-l fi citit pe Hegel! Hegel avea o definiţie excelentă a prostiei! El o definea ca pe o contradicţie între scop şi mijloc! Adică, îţi propui să ieşi din cameră (scopul) pe uşă (mijlocul), firesc, şi te trezeşti că încerci să ieşi cu capul prin zid! Nu merge! Nu poţi să ieşi prin zid! Adică, eşti prost bâtă, instituţionalizează-te rapid! Sau, vrei să întăreşti relaţia cu un înalt oficial american (scopul), care te-a invitat la masă de ziua ţării lui! Atunci, îi zici lucruri deştepte, amicale şi prietenoase (mijlocul). Aşadar, îi zici că tocmai ai venit din China, un mare prieten al ţării tale, tot o democraţie adevărată? Şi că speri că engleza ta nu e mai rea ca româna lui? Ei bine, dacă păţeşti asta, naturalizează-te rapid! Fă-te român! Acolo, vei scăpa neobservat! Poţi să ajungi chiar premier! Mă gândesc că, pentru un discurs al lui Blaga, mult mai slab, ca iubire pentru China, decât ce debitează Inegalabilul Victoraş, presa română l-a crucificat pe nefericitul PDL-ist!

Dar, hai să nu fiu rău! Domnule Ponta, relaxaţi-vă! Sunt situaţii ceva mai grave în relaţiile cu un oficial american decât ce aţi făcut dumneavoastră! Urmăriţi filmul de mai jos, ca să vedeţi ce poate fi mai grav! Şi, apoi, poate traducerea a fost greşită! În acest caz, vă rog să primiţi scuzele mele sincere, pentru deranj (sigur, rămâne site-ul guvernamental, dar vă descurcaţi dumneavoastră)! Şi nu vă mai uitaţi la filmuleţ! Mai bine, nu vă mai uitaţi deloc, că, oricum, presupun că v-a influenţat titlul!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Pentru toţi proştii noştri dragi! Nabucco era doar Na Bucco!

putin-basescu-ponta-crin2

De prin 2007, mă străduiesc să le explic proştilor de la guvernarea ţării şi din serviciile secrete dragi lui Băsescu, de ce proiectul cu privire la gazoductul Nabucco este o făcătură politică jalnică! Fără nicio legătură cu posibilitatea de a aduce gaz azer sau de altă natură asiatică (dar, nu rusesc) în Europa, pe traseul Azerbaidjan, Georgia, Turcia, România, Ungaria şi Austria, ocolind Rusia şi Ucraina. Am făcut zeci de emisiuni la televizor pe tema asta! Toate cu adresare către Băsescu, pe vremea aia iubit de toţi proştii din România, care, astăzi, se uită râgâind, cu berea în faţă, la vizitele “istorice” ale lui Ponta prin ţările cu gaz ale Asiei! Unde Ponta încearcă să obţină ce nu a reuşit Băsescu prin Nabucco!

America şi Europa pentru liniştea proştilor

Acum câteva zile, ziarele din ţara proştilor au anunţat înfiorate: “Azerii de la Şah Deniz, cei care operează exploatarea zăcământului ce ar fi putut asigura 15% din consumul anual de energie al României, au respins proiectul gazoductului Nabucco, au anunţat reprezentanţii grupului OMV, acţionar al consorţiului”. (vezi Gândul, 26 iunie 2013, http://www.gandul.info/financiar/nabucco-radiografia-unui-esec-care-a-inceput-la-opera-dupa-12-ani-de-pregatiri-romania-a-pierdut-cursa-pentru-gazele-azere-11027364). (vezi şi http://www.turkishpress.com/news.asp?id=385373). De ce l-au respins? De-aia! Fiindcă aşa am zis eu, de m-am plictisit!

Fiindcă Uniunea Europeană (în primul rând, principalele puteri comunitare, Germania şi Franţa) a folosit aşa-zisul proiect Nabucco drept paravan politic pentru ţările mai sărace din Est, care se temeau de Rusia şi de arma sa mortală Gazprom! La adăpostul acestui paravan, de pildă, Germania a perfectat aranjamente cu Rusia pentru gaz pe sub Marea Baltică! Bravo ei! A făcut ce trebuia pentru poporul său şi pentru Europa!

Fiindcă America a folosit Nabucco pentru a plusa în jocul politic cu Moscova încurajând Europa să găsească o cale alternativă la gazul rusesc, deşi ştia că nicio ţară asiatică, fost sovietică, nu va livra, strategic, gaz Europei fără aprobarea Rusiei. Era o formă de presiune minoră asupra Rusiei şi de simulare a susţinerii pentru independenţa energetică a proştilor din Europa de Est, care se uitau la americani ca la soare, prin aburii de gaz ai Gazpromului!

Şi Washington şi Moscova au ştiut constant că nu se poate! Încet, încet, au aflat toate statele şi firmele europene aflate în proiectul Nabucco! Mai puţin o ţară: România lui Băsescu, Victor, Crin şi alţii ca ei! Nu i-am auzit pe cei doi penibili să-l fi criticat, vreodată, pe Băsescu pentru aventura anti-rusească în care a aruncat România supralicitând Nabucco până la a-l transforma în cântec de luptă împotriva Rusiei! Dar, ce nu ştiau Băsescu, SRI, SIE şi Ministerul de Externe (anexa SIE) la un loc?

Reinhard Mitschek, managing director al Nabucco, povestea, în aprilie 2008, că primele cantităţi de gaz ar fi trebuit să vină, pe conductă, din zăcămintele azere de la Shah Deniz-2, care ar fi pompat în stomacul avid al Europei 8 miliarde de metri cubi de gaz (furnizori pentru Nabucco ar fi putut fi şi Kazakhstan, Irak, Egipt şi Iran, conform lui Mitschek – The first gas for the pipeline would come from Azerbaijan’s Shah Deniz-2 offshore field, which would initially supply 8bcm annually. Other potential suppliers included Kazakhstan, northern Iraq, Egypt and Iran, Mr Mitschek said.)!

Adică, mai nimic! Nu ştiau Băsescu şi Securitatea lui că brava conductă Nabucco nu ar fi putut căra decât maxim 30 de miliarde metri cubi de gaz anual? Pentru o Europă cu nevoi de 500 de miliarde de metri cubi de gaz? (Even when running at its full 30bcm a year capacity, Nabucco will supply only a small portion of Europe’s 500bcm needs. The bulk of gas will continue to come from Russia.).

În 2008, comisarul pentru relaţii externe al UE, austriaca Benita Ferrero-Waldner anunţa că preşedintele Turkmenistanului a promis şi el 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an (Mrs Ferrero-Waldner told the FT after returning from the central Asian country: “The president . . . gave us assurances that 10bcm will be set aside for Europe in addition to possibilities in new fields to be tendered.”)!

Cică, nu e gaz!

Aşa zicea preşedintele Gurbanguly Berdymukhammedov! Preşedintele unei ţări care vindea cea mai mare parte a gazului său cui? Ghici ghicitoarea mea, dom’le Băsescu! Cui? Răspuns corect! Rusiei! Şi mai cui, după Rusia? Din nou, răspuns corect! Chinei! (Mr Berdymukhammedov has promised increased supplies to Russia, the biggest buyer of Turkmen gas, through a proposed pipeline, and to China via a long trans-Asian route planned for completion next year. A southern route to Pakistan has also been mooted.).

Bine, bine, dar cât de proşti să fim şi aşa, cu cei 10 miliarde metri cubi de gaz turkmen, de vreme ce nici dracu’ nu ştie cum i-am fi primit, în condiţiile în care toată producţia turkmenă pentru export, adică vreo 50 de miliarde de metri cubi, era acoperită de contracte până în 2028? Iar rezervele imense ale ţării, încă neexplorate, prezentau probleme tehnice de exploatare, fără a mai lua în considerare obiecţiile politice şi juridice ale Rusiei! (Industry experts say it is unclear how or when the gas could be delivered. Virtually all current Turkmen export production, of 50bcm, is covered by contracts running to 2028. The country has big additional reserves, but these have yet to be developed. Developers face technical difficulties and legal and political objections from Russia and other Caspian shore states over reserves beneath the sea.).

Apropo, dar de unde ştiam eu toate astea, iar Băsescu şi securiştii lui nu (USL nu se născuse pe vremea aia)? Păi, e un ziar! Îi zice Financial Times! Ştiu, e secret rău! Nimeni nu ştie de el! E clasificat rău! S-au zbătut securiştii lui Băsescu, dar nimic, n-au reuşit să-l scoată din ghearele Majestăţii Sale, Regina! Zău, uite-aici: “Deal helps EU ease reliance on Russian gas”, în Financial Times, de Andrew Bounds în Bruxelles şi Isabel Gorst şi Stefan Wagstyl în Londra, Aprilie 14, 2008 (vezi http://www.ft.com/cms/s/0/25ed5916-09bd-11dd-81bf-0000779fd2ac.html?nclick_check=1).

Păi, cât de prost securist să fii, să nu citeşti, tu, măcar Financial Times? Staţi liniştiţi, că, în ciuda înjurăturilor lui Băsescu la adresa presei, nici presa română nu s-a luptat prea tare cu Nabucco! A relatat „oareceuri”, cu alte variante de conductă, dar, în fond, nu s-a agitat prea tare, ba chiar i-a ţinut isonul lui Băsescu al nostru, căci tot ce este împotriva Rusiei este drag sufletului mare şi palpitând de patriotism al presei româneşti! Trăiască! Mie îmi place de ea! Îi educă pe proşti, dom’le! Uite-i, au votat cu USL, în cele din urmă! Masiv! Bravo, bravo!

Hai la îngropat conducte!

Măi, frate, că nu citeşti Financial Times, mai înţeleg! Dar, să nu citeşti nici The Moscow Times? Asta cum e? Uite: Anatoly Medetsky, “Hungary Signs Up for South Stream”, în 29 februarie 2008, în The Moscow Times. Ce aflăm din titlu? Că, încă din 2008, Ungaria a semnat cu Rusia pentru South Stream, adică pentru o conductă rivală lui Nabucco, ce avea să aducă tot gaz rusesc în Europa! South Stream era conducta proiectată pentru gaz rusesc prin Bulgaria, pe sub Marea Neagră, spre Grecia, Italia şi Austria (urma să evite Ucraina şi problemele relaţiei tumultoase dintre ruşi şi ucraineni, cu posibilitatea blocării gazului rusesc care tranzitează Ucraina spre Europa!).

Aoleu! A fost Putin la Budapesta pentru semnarea acordului! “Nenorociţii” de unguri! Ăştia “vor să ne ia Ardealul”, e clar! Şi-au dat mâna cu ruşii! Jos cizma de pe Basarabia! Nu ne lăsăm! Toţi proştii, înfrăţiţi cu securiştii, cu Băsescu şi FSN-ul lui Ponta-Antonescu-Iliescu, “luptăm, luptăm, luptăm şi câştigăm”! “Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă”! Nu se poate, domne’! Cum aşa? Ce mai zice, domne’, la gazetă, acolo? La The Moscow Times! Cică, Putin a zis ceva de Nabucco! A îndrăznit, KGB-istul ăla? Ce-a zis, domne’? Uite-aici! Referitor la Nabucco, Putin a zis: “(…) e mai rău decât să lucrezi cu Rusia…Puteţi construi două, trei sau cinci conducte de gaz…Problema este ce pompaţi prin ele şi de unde!” (it is worse than working with Russia. … You can build two, three or five gas pipelines. The question is what products you pump through them and where you get them).

Da’, ce te interesează, bre, pe tine, ce pompăm noi prin conductă! Pompăm! Treaba noastră ce! Ştie domn’ Băsescu! Şi a adăugat rusul, cu gândul probabil la noi, proştii din România, singurii din Europa şi cei mai adevăraţi din lume: “Dacă cineva vrea să găurească pământul, să îngroape fier sub formă de conducte, vă rog, nu vă deranjăm”! (If someone wants to poke the ground to bury iron there in the form of pipes, please do, we don’t mind).

Poftim? Dar nu îi e ruşine lui Putin ăsta? Ce “nemernic”! Lasă că facem noi Nabucco singuri, să moară de necaz! Că, zicea domnul preşedinte Băsescu, pe 30 iulie 2009, la Radio România Actualităţi: “V-aş putea spune că la Consiliul din iarnă (Consiliul European de iarnă, 2009-nota. mea), Nabucco fusese scos de pe agenda priorităţilor Comisiei Europene, iar poziţia României a blocat scoaterea Nabucco de pe lista de priorităţi! Mai mult decât atât, am obţinut şi finanţare de la Comisie pentru Nabucco! Aşa vreau să le spun analiştilor diletanţi, unii chiar având eticheta de mari analişti de politică externă şi bine meritată eticheta, dar îmi aduc aminte cât de uşuratic îşi blamau preşedintele pentru că se purta! Şi ei erau inteligenţii care aveau toate detaliile, iar preşedintele nu înţelegea nimic! Iată că viaţa a demonstrat că consecvenţa (sic!) şi cunoaşterea în detaliu a realităţilor face ca, până la urmă, să câştigi” (auzi file audio* 9basescu-rra-nabucco-a castigat30jul)!

Numai “boul e consecvent”!

Eu, unul, nu ştiu care erau “analiştii” ăia, de care zicea Băsescu, fiindcă eu nu îmi aduc aminte decât de unul: de mine! Câtă maliţie! Ei bine, pe vremea aia, nu-mi aduc aminte să fi citit un singur rând în presa română de calitate, care să-l trimită la plimbare pe Băsescu pentru Nabucco! Nici la televizor nu am văzut! Ba îmi aduc aminte de oarece osanale pentru Băsescu patriotul, pentru Băsescu cel cunoscător, pentru Băsescu pro-americanul şi salvatorul naţiei de ruşi, ţânţari, urticarie şi băşici de la soare! Răsare! Măi, şi ce bine zicea! “Consecvenţa face să câştigi”! N-a zis Băsescu maxima aia? Că “numai boul e consecvent”? (vezi http://www.gandul.info/politica/basescu-boicoteaza-referendumul-este-foarte-posibil-sa-nu-ma-prezint-la-vot-presedintele-suspendat-indeamna-pdl-sa-nu-si-trimita-reprezentanti-in-sectiile-de-votare-9898536). Ba da!

Căci, spunea Băsescu: “Eu consider Nabucco, în afara altora, un succes pentru România, pentru că, la un moment dat, rămăsese singura ţară europeană care nu abandonase proiectul în favoarea South Stream-ului”! (auzi file audio* 9basescu-rra-nabucco un succes30jul). Auzi, singura ţară europeană care nu abandonase Nabucco! Sunt mândru, mai ales acum, că Nabucco a căzut oficial şi nu mai „îngropăm fier în pământ sub formă de conducte”! Un succes, ce mai! Cum zicea preşedintele: “În politică, întotdeauna, mai ales în politica externă, este necesară consecvenţa, bunul simţ şi seriozitatea, capacitatea de a-ţi menţine opţiunea. Flexibilitatea este şi ea una din calităţi, dar nu atunci când întrebarea este fundamentală, de genul, <<contribuim la diversificarea surselor de alimentare a Europei cu energie sau ne dăm pe doi bani?>>  Şi opţiunea mea fost cea de pe drumul mai greu, dar s-a dovedit a fi corectă“! (auzi file audio* 9basescu-rra-nabucco-consecventa-corecta30jul).

„Curat” corectă! Ne-am dat pe 0 bani! Dar, nu la ruşi! Cumva, destinul Nabucco urmează soarta României! Condusă de oameni „providenţiali”! Cum o fi, însă, să votezi ani în şir cu Băsescu, să-l idolatrizezi, pur şi simplu, şi, acum, să-i iubeşti pe Ponta şi Antonescu? Cât de tare e să-i înjuri pe ruşi, tu fiind convins că americanii vor asta de la tine, în timp ce America valsează de mama focului cu Rusia, în aplauzele audienţei europene! Cât de prost să fie cineva, consecvent altminteri, chiar mai consecvent decât boul? Şi care nu ştie că America valsează cu Rusia pe ruseşte, cât e ea de America! Uite, ca în filmul de mai jos (unde se dansează tango pe ruseşte)!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Victoraş Poantă, un Maestru în Subtextu’!

ponta la coe-OK-refacut

Victoraş este un mare maestru! Un maestru al subtextului! Un pionier în adevăratul sens al cuvântului. Adică, un deschizător de drumuri, nu de conserve! Chiar un om providenţial pentru români! Sigur, nu am spus inteligent! Ceea ce nu înseamnă că n-ar fi! Doar că eu nu văd nimic în el, de acest fel! Oricum, pentru subtexte, în politica românească, nu e nevoie să fii inteligent! Minimul necesar este să fii laş sau perfid! Evident, nu e cazul lui Poantă! El nu există pe minimul necesar! El e un om de cultură, poate! Hm! Universitatea din Bucureşti tocmai a descoperit recent că i-a conferit titlul de doctor pentru un plagiat ieftin! Iar românii au încredere în el şi aşa, mai ales că toate comisiile şi “comiţiile” din Ministerul Educaţiei, în cap cu ministrul PSD, nu au catadicsit să-i retragă titlul!

Cum e să furi un titlu la comunişti

Apropo, am uitat să vă spun! Când ministrul apărării şi ministrul învăţământului din administraţia Merkel au fost nevoiţi să părăsească funcţia oficială din guvern, fiindcă au fost acuzaţi de plagiat, ştiţi cine le-a retras titlul de doctor? Păi, exact universitatea care a acordat acel titlu. Căci, aşa este în democraţie, universităţile au autonomie reală, acordă şi retrag titlurile ştiinţifice, cum este cel de doctor! În România, exact ca pe vremea comunismului, în care universitatea era o slugă a Ministerului Educaţiei şi subordonată total factorului politic, titlul de doctor este acordat şi retras prin decizia ministrului politic! Comunist sau pesedist, liberal sau imbecil, dacă mâine românii vor vota la putere vreun partid al imbecililor, ceea ce nu m-ar mira deloc.

Degeaba decide universitatea care a acordat titlul de doctor că Victoraş a furat, căci asta este plagiatul, furt intelectual! Universitatea nu-i poate retrage titlul ştiinţific, fiindcă o comisie din ministerul doamnei Andronescu a descoperit că decizia universităţii nu e bună! Şi românii îl adoră pe Victoraş, după ultimele sondaje! Adică, au încredere în el! Ştiţi ce? Cred, sincer, că Victoraş este exact ceea ce reprezintă cu succes pe români astăzi! Românii ar trebui să vrea să fie reprezentaţi de cine este mai bun printre ei! Şi mai deştept! Şi mai de încredere, în slujba lor! Şi Poantă este toate astea! Nu e sigur, totuşi, după cum vom vedea, că românii chiar îl vor în frunte pe cel mai deştept dintre ei! Noroc că s-a nimerit ca Poantă să fie cel mai deştept! Uite, pe 24 aprilie 2013, Victoraş, cel iubit de români, a ţinut o cuvântare magistrală, pregătită cu mult înainte şi exersată corespunzător, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei! Şi răspunsurile la întrebările care au urmat au fost îndelung pregătite. De ce dau acest exemplu? Fiindcă este cea mai importantă intervenţie (în forul democraţiei europene) şi cea mai recentă.

Cum e să votezi când eşti prost

Ei, bine, pe parcursul câtorva minute, Victoraş a spus cele mai mari cretinisme din istoria vorbei! Acolo! Dacă le-ar fi spus un american (păstrând proporţia şi similitudinea temei) la Organizaţia Statelor Americane, a doua zi l-ar fi crucificat presa, de la New York Times la Washington Post trecând prin CNN şi Fox News! La noi, nimeni nu a observat nimic! Nimic, nimicuţa! La fel cum nimeni nu s-a mirat că, la douăzeci de ani de la comunism, Universitatea din Bucureşti nu poate conferi sau retrage titlul de doctor decât prin mâna ministrului comunist al ţării. Căci, numai în comunism, sub centralizare dictatorială excesivă, titlul universitar se acordă astfel! Aşadar, noi menţinem miniştri comunişti, indiferent de partidul din care provin!

A, să nu uit! Povestea poveştilor, cum ar spune un mare scriitor de pe la noi! În orice societate, cât de cât răsărită, oamenii, oricât de umili, prin poziţia lor socială, înţeleg că, prin alegeri democratice, trebuie să trimită în fruntea ţării lideri care să-i conducă spre o altă viaţă, decât cea trăită de ei până atunci! Mă refer la cei mulţi şi umili! De ce? Simplu! Mulţi dintre ei nu au putut mai mult, nu au făcut studii suficiente, viaţa i-a nedreptăţit, poate, au un trai modest, dar decent. Alţii sunt alcoolici sau dependenţi de droguri. Alţii s-au certat cu legea şi nu s-au mai putut întoarce pe drumul drept. Dar, specia umană are o caracteristică şi pentru aceşti oameni, aceeaşi ca pentru toţi! Vor o viaţă mai bună pentru copiii lor decât cea trăită de ei! De aceea, când merg la vot, vor căuta lideri care să se impună prin valoare personală, prin inteligenţă, prin capacitate intelectuală. Niciodată nu vor vota ca lider pe unul care hăhăie ca ei, care şofează după ce a băut, doar pentru că şi ei ar vrea să facă asta, dar îi opreşte poliţia! Sau pe unul care râgâie în public şi se afişează cu blonde, ce par a-i fi oferit favoruri sexuale în schimbul unor funcţii ministeriale, doar pentru că şi ei visează la aceleaşi blonde sau care insultă femei jurnalist, doar pentru că şi lor le place să-şi pună femeile la respect! Ei bine, aţi fost în România în ultimii douăzeci de ani? Dacă da, atunci ştiţi cum votează românii! Slavă Domnului, Victoraş nu se încadrează în descrierea de mai sus! Acolo, altcineva a ocupat podiumul!

Cum e să fii mândru că eşti român la corupţi

Victoraş a vorbit în Consiliul Europei. Şi a repetat, spre bucuria presei şi a oamenilor obişnuiţi din România, de mai multe ori: “Sunt foarte mândru că sunt român (I am very proud to be a Romanian)!” Presupun că şi voi! Eu, nu! Nu atunci când România e reprezentată la Consiliul Europei de Victoraş! A fost întrebat de un oarecare Kox, parlamentar din Olanda: “De ce este atât de dificil să lupţi împotriva corupţiei şi ce este de aşteptat să se întâmple cu această importantă luptă în viitor?” Venit dintr-o ţară măcinată de corupţie congenitală, unde şeful guvernului este conducătorul de necontestat al cruciadei împotriva corupţiei, Victoraş a răspuns apoteotic şi profetic, spre mândria tuturor românilor, de care el însuşi e atât de mândru: “Sunt un fost procuror, dat tot sunt incapabil să vă spun exact de ce este atât de greu să lupţi împotriva corupţiei”!!! (I am a former prosecutor but I am still unable to tell you exactly why it is so difficult to fight corruption). (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm).

Wow! Câtă supleţe a minţii! Cât românism condensat în substanţa justiţiară a acestui Corrado Cattani expirat, doctor refuzat de o universitate, dar adoptat de ministerul propriilor ciraci politici! Câtă dedicaţie pe altarul jertfei în slujba cetăţeanului până mai ieri băsist, astăzi luptător pontist pentru propăşirea neamului şi răpunerea hidrei corupţiei! Poftim? A, nu ştim cum s-o răpunem? Şi, ce dacă ne-a lăsat-o Burebista acum câteva mii de ani? Nu moare nimeni (e un fel de a spune, că, altfel, murim pe capete) că o să mai stea cu noi vreo două mii! Dacă nu ştim să o răpunem, ce să facem? Nu, hotărât lucru, Victoraş nu râgâie, nu pipăie blonde ministrese, nu se urcă beat la volan şi nici nu face accidente uşoare! E mândru că e român, măi! Toată Europa a văzut! Toată! Presa din România? Nu! Presa aia cu bentiţă tricoloră pe headline, nu a suflat o vorbuliţă! Că ajungem şi acolo, staţi pe-aici!

Toţi cei care râgâie sau îşi ciupesc femeile de părţile intime, în public sau, mai bine, le dau cu capul de bordură sau te calcă pe tine, cu BMW-ul, pe trecerea de pietoni sau câştigă zeci de mii de euro, pe lună, în vreo autoritate publică sau agenţie a statului sau cerşesc la colţ se vor fi bucurat că Victoraş e mândru de ei! Şi, că nu ştie de ce e greu să te baţi împotriva corupţiei! Şi că a răspuns aşa de bine la întrebarea olandezului (venit din regatul ăla, care nu lasă România în Schengen, fiindcă ţara noastră cică ar fi prea coruptă!)! Sigur, asta cu condiţia să fi aflat de prestaţia excelentă a premierului. Doar că presa nu a suflat o vorbă despre asta! Iar pe site-ul guvernului s-a publicat doar discursul lui Victoraş, nu şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri!

“Coabitarea” la deştepţi, “Cooperarea” la proşti

Eeeeee, staţi aşa, bre, românilor! Voi sunteţi antibăsişti, nu-i aşa? Înrăiţi! Nu suportaţi ca Victoraşul cel Mustind de Inteligenţă să “coabiteze” cu Băsescu! Adevărul este că, în România, cuvântul “coabitare” este urât de popor! Victoraş ştie şi nu “coabitează” cu Tiranul! E trup din trupul poporului! E sufletul mare, pipota râgâindă a românismului. Un NU hotărât “coabitării” cu Duşmanul poporului!

Sigur, trebuie să cooperăm cu Băsescu, instituţional, ca statul român să poată funcţiona! Dar, fără “coabitare”, că sună prost pentru românul de care suntem mândri cu toţii! Uite, ce frumos a zis Victoraş în faţa Europei civilizate: “(…) După alegeri, noi, politicienii români am reuşit să găsim soluţiile cele mai bune, având în vedere viitorul ţării, şi nu trecutul, pentru că aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, există o înţelegere de cooperare clară între şeful guvernului şi preşedinte.” Bravo, foarte frumos! Pipota naţională vibrează! Sigur, ce aţi citit aici este transcrierea cuvintelor lui Poantă de pe site-ul oficial al guvernului român! (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-lucrarile-adunarii-parlamentare-a-consiliului-europei-la-strasbourg__l1a119871.html).

Nenorociţii ăia de la Consiliul Europei i-au pus lui Victoraş alte cuvinte în gură (aşa apare pe site-ul lor): “După alegeri, noi – politicienii români – am încercat (în textul românesc este am reuşitn.n.) să găsim soluţiile cele mai bune având în vedere viitorul ţării, şi nu trecutul, pentru că, aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, există o înţelegere de cooperare – ‘coabitare’ în franceză – între şeful guvernului şi preşedinte.” (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm) . Adică, în limba vorbită de Victoraş acolo, aşa: “After the election, we – the Romanian politicians – tried to find the best solutions, having in mind the future of the country, not the past. As some of you know, there is clear agreement on co-operation – ‘cohabitation’ in French – between the president and the government”.

Da, ştiu, mă ocup de tâmpenii! Asta e temă de discuţie, într-o ţară democratică, în care “coabitarea” Victoraş-Traianel e subiect de cancan politic? Corect! Scuze! Eu încerc doar să vă arăt că meritaţi să fiţi şi voi mândri de Victoraş, fiindcă el este exact ca voi! Uite, de pildă, ce frumos spunea Victoraş, pe 18 iulie 2012, la B 1 TV, într-un dialog cu Ion Cristoiu:

Ion Cristoiu: Întrebare. Concepeţi viaţa de premier după 29 iulie cu Traian Băsescu la Cotroceni? Nu, este o întrebare…, faţă de omul politic vorbesc.
Victor Ponta: Sincer, nu cred că vom putea coabita. Nu.” (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-ultimul-cuvant-b1-tv-partea-i__l1a117771.html).

E, asta era pentru voi! Românii antibăsişti! În altă epocă (acum o săptămână), aş fi zis “pentru proşti”! Dar, nu, români! Mi-am dat seama că, în ciuda aparenţelor, în ţara noastră, toată lumea musteşte de inteligenţă! Pentru că, încă din august 2012, cam  în aceeaşi perioadă când Victoraş vă spunea că nu “coabitează” cu Băsescu, făcea o declaraţie pentru The Guardian (14 august 2012), adică în afara României, de care e atât de mândru. O declaraţie cum “că ar fi pregătit să ‘coabiteze’, atâta vreme cât preşedintele se limitează la rolul său constituţional (he would be prepared to “cohabitate” as long as the president stuck to his constitutional role).” (vezi http://www.guardian.co.uk/world/2012/aug/14/victor-ponta-romania-president-impeachment?INTCMP=SRCH).

Legea-i veche, prostia şi mai mare

E, cum vă simţiţi acum, ăia care aţi votat cu Victoraş? Cel cu un discurs pentru proştii autohtoni şi altul pentru deştepţii de afară! Foarte înţelepţi, presupun! Voi! Dar, hai să ne întoarcem la discursul Victoraşului din Consiliul Europei! Căci, au fost multe întrebări acolo şi Victoraş, prin fiecare răspuns, v-a făcut mândri! Mândri de el, de România, de Burebista, de mănăstirile din Bucovina, de bordura de o palmă înălţime de pe străzile din oraşele noastre, în spaţiul destinat trecerii cărucioarelor persoanelor cu dizabilităţi! Mândri de miile de câini vagabonzi de pe uliţe, pe care nimeni nu i-a strâns în douăzeci de ani, deşi, cu jumătate din salariul pe trei luni al unor angajaţi din instituţiile bugetare ale statului, am fi putut construi adăposturi nucleare unde să plasăm jumătate din China, darămite câteva mii de patrupede abandonate!

Uite, ştim cu toţii de îngrijorarea persistentă din Marea Britanie, cu privire la o posibilă deplasare masivă a cetăţenilor români spre Regatul Unit, îndată ce, în baza Tratatului de aderare, de la 1 ianuarie 2014, urmează să fie ridicate restricţiile de la accesarea pieţei muncii comunitare, pentru cetăţenii români şi bulgari. Doamna Gillan, parlamentar britanic, l-a întrebat pe premierul român, această lumină antibăsistă (cică!), votată cu pipota de majoritatea românilor drepţi din ţară: “Confirmaţi dacă guvernul dumneavoastră urmează să acorde, automat, unui număr potenţial de un milion de cetăţeni moldoveni, cetăţenia română, ceea ce le-ar permite intrare şi mişcare libere în interiorul UE? Sunteţi conştient de îngrijorarea că, în condiţiile în care o astfel de politică este continuată, ea ar putea submina încrederea în libertatea de mişcare?”

Victoraş a răspuns genial, ca poporul din care provine: “M-am consultat cu ministrul de externe, pentru că legea care acordă cetăţenie tuturor străinilor a fost adoptată cu multă vreme în urmă, în 1991. Există acolo o prevedere specială, care este doar pentru cetăţenii Moldovei, care au avut cândva cetăţenie  română, fiindcă sunt de origine română, aşa că nu este pentru toţi moldovenii. Cetăţenia nu se acordă automat, dar procedura este mai rapidă şi, până acum, nu a afectat migraţia în Uniunea Europeană. După cum ştiţi, lucrăm din greu să aderăm la zona Schengen, aşa că am fost în strânsă legătură cu Comisia Europeană şi cu statele membre. Desigur, pentru a ne atinge scopul de a adera la Schengen suntem gata să ne îmbunătăţim legislaţia, dacă e necesar. Vreau doar să fie clar că nu există o lege specială; este legea şi aceasta e o lege adoptată cu multă vreme în urmă. Şi nici nu se acordă cetăţenia automat; este doar o procedură mai rapidă. Nu se aplică tuturor moldovenilor; se aplică doar acelora care au avut cetăţenie română”.  (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm).

Minunat! Absolut grandios răspunsul! Nu sunteţi mândri, români? După aşa răspuns, doamna Gillan cred că a dat buzna transportată în biroul lui David Cameron, de la Downing Street 10, să-i ducă vestea cea bună: “Moldovenii nu vor da buzna în Regat cu cetăţenia română în buzunar! Mi-a spus mie Victoraş! David, please, renunţă la pachetul ăla de contramăsuri îndreptate împotriva muncitorilor români, care ar căuta beneficii sociale în Britania, după liberalizarea pieţei muncii!” Şi, David, uşor ca o sulfină (nu Sulfina Barbu, deştepţilor) se va lansa în levitaţie plutind peste griji şi catedrale, peste Aston Martin şi Canterburry Tales, peste Thomas Morus şi Chelsea Londra! Victoraş se va parca, pe vecie, în sufletul Majestăţii Sale, Regina Regatului Unit! Super!

Sigur, între “procedură mai rapidă” şi “acordare automată” s-ar putea să nu fie nicio diferenţă, nici măcar semantică! Bleah, nu cred că s-a prins madam Gillan! Că zice Victoraş, legea e veche, din 1991 şi se referă doar la moldovenii care au avut cetăţenie română. Ăia din perioada 1918-1940, cât a fost Moldova de peste  Prut la noi. Câţi or mai fi în viaţă din ăia? Puţini! Aşa i-a spus Corlăţean lui Victoraş!  Madam Gillan, poţi merge liniştită la David! Chiar dacă “procedură mai rapidă” înseamnă “acordare automată” don’t bother! Nu sunt mulţi moldoveni în acea situaţie! Uite, zice foarte clar Legea nr. 21/1991, legea cetăţeniei române, republicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 06/03/2000 (aia veche, ce s-a modificat, oricum, de mai multe ori, inclusiv de la republicare), la articolul 10:

“Art. 10
Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a avut această cetăţenie şi care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 lit. b), c) si e)”.

Articolul 8 e cu nişte condiţionalităţi tehnice nesemnificative! Nu ne interesează acele condiţionalităţi în textul de faţă! Uraaa! I-am liniştit pe englezi. Câţi să mai fie din ăştia, prin Moldova, care au avut cetăţenie română! Vă spun eu, puţini! Dragi români, Victoraşul v-a slavat! Pardon, am vrut să spun “v-a salvat”, eram Puţin cu Putin pe telefon! Puteţi merge liniştiţi la muncă în Regatul Unit. Nimeni, acolo, nu se va speria că veniţi cu toată populaţia Moldovei de gât! Mai sunt câteva fraze în continuarea articolului 10 din legea aia veche şi depăşită, de care ştiu Poantă şi Corlăţean? Care? Astea? Aha: “Părinţii care se repatriază şi solicită redobândirea cetăţeniei române hotărăsc şi în privinţa cetăţeniei copiilor lor minori (…) În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.” Bun, e de presupus că moldovenii care aveau cetăţenie română în 1940 nu au copii de 14 ani, aşa că no sweat! Dar descendenţi de gradul III, cărora statul lui Poantă să le acorde cetăţenie română, or avea?

Băi, moldoveni! De la stânga la dreapta, în continuare, număraţi!

Ooops! Păi, dacă au, în cazul ăsta, nu vor mai fi aşa de puţini, după cum veţi vedea! Hai, să fim serioşi! Doamnă Gillan, ce, ne formalizăm pentru încă un milion de vlăstare moldoveneşti gata să primească cetăţenia şi care să vrea să vadă, într-o excursie, aşa (nu altfel), The White Cliffs of Dover? Come on, it’s a long way to Tipperary! I-a spus Corlăţean lui Victoraş că nu aveţi a vă teme, e o lege veche din 1991 şi numai moldovenii ăia, care au avut cetăţenie românească, o primesc rapid, din nou! Sigur, şi copiii lor! Şi descendenţii de gradul III! Pe-asta o ştiaţi? Păi, ce, să despărţim copiii de părinţi, doamna Gillan! Sau nepoţii de bunici? E frumos? V-a spus Victoraş că ştie de la domnul Corlăţean că e OK! E OK! Poftim? Ce? Corlăţean nu i-a spus şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 36 din 15 aprilie 2009? Cum, care ordonanţă 36? Aia cu descendenţii de gradul III ai cetăţenilor din 1940! Aia pentru modificarea şi completarea legii cetăţeniei române nr. 21 din 1991, legea aia veche! Cică, s-a înnoit prin Ordonanţa 36. Cică, s-a modificat articolul 101, aliniatul 1! Aoleu! Şi cum sună asta?

Păi, uite aşa: “Foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi, ori li se poate acorda cetăţenia română la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).”

Opa! Cam toată populaţia Moldovei a pierdut cetăţenia română, fără voinţa ei, în 1940! Au mai rămas în viaţă destul de puţini. Şi, acum, o dăm înapoi (cetăţenia română) nu numai ălora care au pierdut-o atunci, ci şi tuturor descendenţilor până la gradul III? Trăiască România Mare! Sus, inima, români! Nu s-a unit ea, Moldova, cu România, dar unim populaţia Moldovei cu România, le dăm la toţi cetăţenie, fără să fie obligaţi să aibă domiciliu pe teritoriul ţării. Un singur exemplu a mai fost în istorie şi nu vreţi să ştiţi cine a mai făcut asta în Europa, până prin 1945!

Inspirat de exemplul românesc, domnul Viktor Orban a făcut la fel, în epoca noastră, a dat o lege a cetăţeniei, dar mai restrictivă decât a românilor, că omul are, totuşi, ruşine. Aoleu, am uitat de doamna Gillan, săraca! A apucat să-i spună treaba aia lui David, treaba cu legea aia veche din 1991, care vorbeşte doar de cei ce au avut cetăţenie română şi care sunt foarte puţini? Şi, care nu apucă ei să vină în Britania! Sper că nu a aflat David şi de treaba cu “descendenţii acestora până la gradul III”, că se dărâmă Regatul Unit! Înţelegeţi, boieri dumneavoastră! Noi nu vorbim aici despre cât de întemeiată e frica britanicilor că-i invadăm noi, cu moldovenii în buzunar! E vorba de ce le spune Poantă, sponsorizat de Corlăţeapă, europenilor! Cum îi linişteşte! Minţind ordinar şi mândri că sunt români! Sau, cine ştie, poate Corlăţeapă chiar nu ştia de Ordonanţa 36! Dar, ce credeţi voi, dragii mei? Doamna Gillan ştia de ea? Dar David Cameron?

De pildă, domnul Nicolas Sarkozy, preşedinte al Franţei, până de curând, ştia de ea. Pe 20 noiembrie 2010, la Lisabona, a susţinut o conferinţă de presă în marginea summit-ului NATO, care avea loc acolo. Şi a zis referindu-se la nevoia de a se reglementa problema de frontieră între România şi Moldova (sic!), înainte ca România să poată intra în Schengen: “M-aţi înţeles? Dacă această problemă de frontieră nu se rezolvă înainte să intre ei (românii-n.n.) în Schengen, problema românilor şi a moldovenilor, de exemplu, ea devine o problemă pentru toate ţările Schengen şi nu numai pentru prietenii noştri români. Nu vreau să mă amestec în politica românească, dar urmăresc un pic declaraţiile unora şi altora şi am notat entuziasmul autorităţilor române pentru a zice: <<în fond, aproape că nu există frontiere între Moldova şi România>> pentru că chiar este o lege foarte generoasă şi este din partea românilor, pentru a da cetăţenia română moldovenilor. (Je n’ai pas moi, à m’insérer dans la politique roumaine mais je suis un petit peu les déclarations des uns et des autres et j’ai noté l’enthousiasme des autorités roumaines pour dire : « au fond, il n’y a quasiment pas de frontière entre la Moldavie et la Roumanie », puisque même, il y a un acte très généreux – et c’est très bien de la part des Roumains – pour donner la nationalité roumaine aux Moldaves). Dar eu am crezut că am înţeles că moldovenii nu erau încă membri ai Uniunii Europene. Dacă ei (românii-n.n.) vor să păzească frontierele Uniunii Europene, de ce nu? Au toate calităţile să o facă. Mai trebuie încă să-şi fixeze frontierele şi noi cerem ca, înainte să intre în Schengen, să-şi fixeze frontiera pentru a şti care sunt frontierele care trebuie protejate. Aşa mi se pare rezonabil.”

Cum, după ce România primeşte asemenea avertismente, tu, şeful guvernului României, te duci în faţa Consiliului Europei şi îi spui doamnei Gillan din Marea Britanie, ţară nemembră Schengen, care se pregăteşte să inventeze oprelişti pentru cetăţenii români, în accesarea pieţii muncii din Regat, să stea liniştită că România nu face cetăţeni români decât din moldovenii care aveau cetăţenie română la 1940? Că aşa zice legea românească din 1991? Pe principiul că occidentalii ăia proşti nu ştiu ce legi avem noi? Fiindcă aşa ne-a învăţat Corlăţeapă? Să-i prostim pe proştii din Vest? Sau, fiindcă, pur si simplu, nu ştim legile ţării? Şi ne lăudăm pe acolo că suntem mândri că suntem români? Exact aşa! Şi, acum, luaţi-o pe asta!

Sancţiune pentru voi, români! “E” unii cu discurs antieuropean, dom’le!

Pe 25 aprilie 2013, Victoraş s-a dus la Digi 24 şi s-a angajat într-un dialog cu realizatorul, în care a primit următoarea întrebare dând răspunsul care urmează:

Realizator: Sunt alte patru ţări europene, care vor înăsprirea luptei împotriva fraudelor sociale comise de imigranţi, potrivit unei scrisori obţinute de France Press. Cei patru cer preşedinţiei irlandeze să poată interzice accesul pe teritoriul unei ţări al cetăţenilor UE, dacă aceştia au comis o fraudă cu ajutoare sociale. Cum vi se pare?
Victor Ponta: Ideea mi se pare corectă. Ideea, principiul. Dacă cineva, în mod regulat, merge într-una din cele patru ţări doar ca să acceseze programe sociale, nu să lucreze, nu să studieze, nu să facă schimburi culturale, ci doar ca să beneficieze de un sistem de protecţie socială mai bun, sigur că trebuie să existe o sancţiune.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-impartial-la-postul-de-televiziune-digi-24-prima-parte__l1a119935.html).

Ei bine, nu mă mai obosesc să vă arăt ce legislaţie comunitară, primară şi secundară, încalcă grosolan Victoraş Poantă făcând aceasta afirmaţie profund îndreptată împotriva cetăţenilor români, în primul rând, şi nu numai împotriva lor! Asemenea cretinism enunţat la cel mai înalt nivel în stat, într-o ţară care se află, încă, sub restricţii de accesare a pieţei muncii comunitare şi care vulnerabilizează poziţia politică a României, în orice negociere pentru apărarea drepturilor românilor aflaţi pe teritoriul altor ţări comunitare, arată exact cine este Poantă sau Corlăţeapă şi ceva în plus! Arată, în plus, exact cine sunteţi voi!

Dacă cineva  „fraudează” ceva, în Europa comunitară, există legi care condamnă asta! Punct! Ce alte „sancţiuni” să mai inventezi, după ce legea te-a pedepsit pentru „fraudă”! Este clar vorba aici, nu de sancţiuni inventate pentru a pedepsi o „fraudă”, pentru că, pentru fraudă, ţi se aplică o lege deja existentă peste tot în Europa instituţionalizată. Aici este vorba de „sancţiuni”, mai corect, oprelişti la accesarea beneficiilor sociale din piaţa muncii, ceea ce românii ar putea să facă, fără a încălca legea în ţările comunitare cu pricina. Adică, dacă eu, cetăţean român şi european, merg în Danemarca şi acolo mă prevalez de sistemul de protecţie socială existent în piaţa muncii, fără a presta o muncă socială, dar şi fără a încălca legea, Victoraş e de acord să fiu sancţionat? Şi nu v-am spus ce lege comunitară încalcă Poantă Tristă! Asta, ca să muncească un pic şi Corlăţeapă, poate află singur, cu mia lor de subordonaţi la fel de mintoşi ca ei, plătiţi de voi ca să vă apere interesele în Europa.

În aceeaşi discuţie de la Digi 24, Victoraş s-a lăudat cu partidul său comunistoid, PSD, prezentat ca mare partid proeuropean! Atenţie la schimbul de cuvinte, căci veţi descoperi o altă faţetă a personalităţii lui Victoraş, pentru care merită să vă reprezinte:

Victor Ponta “(…) Noi am fost întotdeauna un partid proeuropean. Sub guvernarea PSD s-au făcut lucrurile cele mai importante, care ţin de aderarea la NATO, la UE. Eu nu doar că nu vreau să schimb această direcţie, ci, mai degrabă, vreau s-o accelerez.
Realizator: Dar vara trecută au fost nişte declaraţii care au putut fi interpretate ca fiind mai puţin europene.
Victor Ponta: Da, dar să zicem că mult mai puţin de la noi.”

“Părerologi” şi “analişti”! Şi unii guvernanţi artişti!

Foarte tare! Atunci, de la cine au fost? Noroc cu Crinuţu’, care îşi pune mâna pe tichie şi declară candid, pe 8 aprilie 2013, la Antena 3, că “eu am fost şi sunt, în continuare, ţinta de serviciu, acuzat că sunt antieuropean etc., nişte prostii” (auzi file audio* aici 13crin-a3-1e considerat antieuropean-prostie8apr). O să ziceţi: stai aşa, că Poantă nu l-a acuzat direct pe Crinuţu’! Aşa e! Poantă nu are nici decenţa, nici ştiinţa dialogului civilizat, a afirmaţiilor directe, a asumărilor curajoase. Preferă subtextul, încercând să plaseze veninul fără a-şi asuma, pe loc, paternitatea aserţiunilor! Iată o mostră relevantă! Pe 5 aprilie 2013, a dat un interviu agenţiei naţionale de presă Agerpres. Realizatorul interviului s-a referit la laudele aduse, din ce în ce mai des, de Băsescu lui Ponta. Iată dialogul:

AGERPRES: Anumiţi analişti politici avansează ipoteze conform cărora laudele preşedintelui au scopul de a vă strica relaţia cu colegii de alianţă.
Victor Ponta: În mod sigur, da. Domnul preşedinte Băsescu este un politician mult prea bun ca să nu ştie că atunci când lauzi pe cineva sigur creezi suspiciune. Pe de altă parte, aţi văzut, în aceste zile au fost tot felul de alinieri cu totul şi cu totul neaşteptate. Până la urmă, colegii jurnalişti de la Antena 3, pe care îi respect foarte tare, erau pe aceeaşi linie cu doamna Macovei şi cu domnul Morar. Eu eram pe aceeaşi linie cu domnul Băsescu. (vezi http://www.gov.ro/interviu-acordat-de-premierul-victor-ponta-agentiei-nationale-de-presa-agerpres__l1a119728.html).

Aici, Poantă, ca să mai atenueze din realitatea relaţiei speciale pe care o are cu Băsescu, dovedită de numirea lui Kövesi, o foarte băsistă doamnă, în fruntea parchetului anticorupţie, invocă faptul că Antena 3 s-ar fi aşezat pe acelaşi aliniament cu Daniel Morar criticând numirea lui Kövesi. Adică, vezi Doamne, Antena 3 cea antibăsistă este în aceeaşi barcă, iată, cu băsistul Morar! Aşadar, care-i problema că el, Poantă, a făcut o numire băsistă la DNA? OK, am spune noi! Numai că, pe 6 aprilie 2013, a doua zi, a mers chiar la Antena 3! Iată dialogul:

Victor Ponta: (…) După foarte mulţi ani, dl Morar nu mai e procuror general şi nu mai e şef în Parchet. Şi, într-un mod foarte ciudat, zilele trecute, tocmai cei care l-au acuzat mulţi ani pe Daniel Morar erau cei mai mari suporteri ai lui Daniel Morar.
Realizator: Cine?
Victor Ponta: Eu cred…
Realizator: Cine?
Victor Ponta: Analişti… părerologi. Că vorbim de păreri.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-am-deblocat-o-situa-ie-blocata-de-ani-de-zile-am-propus-pentru-func-ia-de-procuror-general-pe-domnul-ni-u-cel-care__l1a119732.html).

Cu o zi înainte, cine erau cei de “pe aceeaşi linie cu domnul Morar”? Păi, chiar jurnaliştii de la Antena 3! Venit în studioul Antenei 3 şi întrebat fiind cine sunt “suporterii” lui Morar, Poantă nu-i mai indică pe jurnaliştii postului unde se afla. Aceştia s-au transformat brusc în “părerologi” anonimi! Pe principiul “onestităţii” şi al “adevărului”, pe ăştia îi înjur numai în vecini, nu şi la ei acasă! Ăsta este omul ales de voi! Un om din Poante şi Minciuni, cea mai periculoasă specie de politician, specifică naţiei lui Burebista. Apropo, ştiţi cine a introdus termenul “părerolog” în discursul politic din România? Uite aici:

“Am promis că vă voi da unele explicaţii acasă, iar faţă de opinia publică am obligaţia unor clarificări legate de buget şi de controversele care au apărut acasă de la foarte mulţi „părerologi”. Ei îşi mai spun şi analişti, unii din ei, desigur”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14159&_PRID=lazi).

Cu Băsescu, în cuget şi simţiri!

Îl cheamă Traian Băsescu! Inutil să vă menţionez că cei doi termeni, “părerologi” şi “analişti”, sunt folosiţi, în această formulă, împreună, exact la fel, de cei doi titani ai neamului (vezi cei doi termeni folosiţi aidoma de Poantă, în interviul de la Antena 3 de mai sus). Poantă îi soarbe cuvintele din gură lui Băsescu! Sincer, nici nu cred că îşi dă seama că vorbeşte cu cuvintele lui Băsescu! Dar, faptul că presa din România nu îşi dă nici ea seama, vă spune ceva? Voi v-aţi dat seama? Nu cred, pentru că în sondaje, încrederea voastră în Poantă e la cote din cele mai înalte! Şi, în plus, sunt câteva milioane de proşti, în această ţară, care l-au votat fiindcă au crezut că va lupta împotriva lui Băsescu! E drept, el luptă! Doar că o face alături de Băsescu!

Mai precis, dragii mei, v-aţi însoţit cu Poantă, cel mai bun prieten al omului, adică al dumneavoastră! Ceea ce nu aţi ştiut este că, atunci când eşti ori foarte prost, ori foarte tânăr şi naiv, chiar şi cel mai bun prieten îţi bea apa din gură. Şi, credeţi-mă, nici el nu trebuie să fie foarte deştept ca să vă bea din gură! Adică, să muriţi voi de sete. Aş vrea să cred că voi sunteţi în categoria “tineri şi naivi”! Cum v-am văzut, însă, pe aici, încă de pe vremea lui Burebista, cred că intraţi în altă categorie! Nu-mi cereţi să vă precizez care! M-am îndrăgostit de subtexte de când îl urmăresc pe Poantă! Poate vă daţi seama cum vă e, din filmul de mai jos! Nu speraţi, însă, nimic! Aşa cum v-am spus, voi sunteţi în altă categorie!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!