Băsescu, Şef la NATO; Poanta lui Victoraş; Fenechiu şi Hoţul Cinstit; Generalii USL; Aliatul Doamnei Câmpeanu, Dracu’; Crinuţu’ Patriotu’ şi „Aceeaşi Situaţie”, „Mama Mă-sii”!

dobritoiu-crin-OK

 

fenechiu si drezina-OK

Ştiu, ştiu, nu vă plac textele lungi, citiţi greu şi votaţi cu USL-PNL-PSD-PC şi îl urâţi pe Băsescu, exact ca Victoraş care-l ia pe Crinuţu’ pe Făraş! Şi, dacă nu e gata, îl ia cu lopata! Foarte scurt am vrut să fie textul ăsta! Duminică 21 aprilie! Şi “mama mă-sii”, nu mi-a ieşit decât luni, 22 aprilie! Şi “frate cu dracu’” dacă mă făceam sau măcar aliat şi tot nu ieşea scurt! Că, să vezi ce s-a îngrămădit în mintea conducătorilor dumneavoastră USL-işti! S-au umplut televiziunile de materie cenuşie! Bravo, bravo, întotdeauna mi-au plăcut băieţii “deştepţi” si dedicaţi! Adică, rezervaţi de Dumnezeu, cu dedicaţie, poporului lui Burebista, după mintea lui! A poporului, bre, nu a lu’ Burebista, că ăla, dacă avea un dram de minte, emigra în America. Îl devansa pe Columb şi scria el istoria lui Winnetou, în loc să taie viile la proştii din România, în speranţa că se duc ăia treji la vot! Nicio şansă, până şi Zalmoxis a votat cu cei doi “pileati” de vis, Crinuţu’ şi Victoraşu’!

“Proverbele fatale” şi concubinajul USL

Uite, astăzi vă dau un text doar relativ mai scurt, aşa ca să vă clătiţi (a se citi “spălaţi”) creieraşul obosit de atâtea congrese PSD, strigături şi cimilituri cu tâlc, plus poante de Victoraş Poantă! Cum fu aia, în care liderul partidului cu congrese la Sala Palatului, unde delegaţii aplaudă minute în şir, în delir, ridicaţi în picioare, ca pe vremea Răposatului, rosti profeticele cuvinte: “De luni, începem campania pentru alegerile europarlamentare pentru că, în mai 2014, nu vom mai avea umbrela USL. Veţi putea demonstra, în fiecare organizaţie, care este capacitatea noastră de mobilizare, sprijinul pe care PSD îl are şi mă bazez foarte mult pe dumneavoastră”. (vezi http://jurnalul.ro/stiri/politica/congres-alegeri-psd-2013-641650.html).

Şi explicară, pe loc, toţi PSD-iştii, cum că aşa trebuie să fie, că nu poţi merge la alegeri pentru Parlamentul European în coaliţie USL, că e vorba de familii europene, liberalii la liberali, social-democraţii la socialişti şi nu poţi amesteca votul. De parcă, atunci când au amestecat votul la alegerile generale din 2012, nu au ştiut, după aceea, care merge la socialişti şi care la liberali. Minciuni ordinare pentru proşti! Sunt sute de exemple, de când există Parlamentul European, când s-a votat în coaliţii. În 2009, în Danemarca, grămezi de coaliţii! (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/European_Parliament_election,_2009_%28Denmark%29). Acum, în Croaţia, care se pregăteşte să adere la Uniunea Europeană şi care a avut alegeri pentru Parlamentul European chiar în aprilie 2013, au fost coaliţii pe listele electorale (http://www.publicserviceeurope.com/article/3330/croatias-first-eu-elections-see-dismal-voter-turnout).

Nicio problemă să împarţi, apoi, locurile după familii politice! Dar, ce aţi vrea? Să iasă Victoraş şi sa vă spună ca pregăteşte Marea Guvernare fără loser-ii de la PNL? Ăia care încearcă, în disperare, să se garnisească, la nimereală, cu toate aluviunile şi gunoaiele politice aruncate pe ţeava de eşapament a PDL-ului, repudiat până şi de Băsescu! Doar, doar, s-or închega şi ei mai bine în Parlament, ca să reziste la tsunami-ul PSD-ist de după viitoarea Noapte a Cuţitelor Lungi!  De altfel, Crinuţu’ cel Vai de El a intrat pe telefon la Antena 3, pe 21 aprilie, şi a explicat, cu privire la europarlamentare, că rămân împreună PNL cu PSD în USL, “că nu vor face lucruri care să facă imposibilă aşezarea împreună” şi, “dacă nu vom putea, atunci nu e vina nimănui”!

What? Ce spui, tu, Crinuţule, tuturor proştilor ăştia din România, ăştia de te-au votat pe tine şi pe ălălalt penibil? Că, dacă nu reuşiţi să ţineţi USL în picioare, nu e nimeni de vină? Şi, asta spui tu la nici un an de la alegeri? Wow! Şi mai spune Crinuţu’ către proştii care au votat USL că “participarea pe liste separate la europarlamentare nu va afecta unitatea guvernului”, dacă şi numai dacă “vrem să ne ţinem” de această unitate. Dar, “dacă nu vrem”, “nu europarlamentarele sunt cauza”! (vezi file audio* 13crin-56participare separata la europarlamentare-anunta ca se pot rupe21apr). Adică, dacă o să ne luăm, în cele din urmă, beregata unii altora, nu ni se trage  de la europarlamentare şi liste separate! De parcă era vreun prost chiar atât de prost, să nu vadă că participarea pe liste separate, la europarlamentare, e consecinţa, nu cauza ficţiunii penibile în care nişte băieţi s-au autopropus proştilor din România, ca salvatori ai neamului în devălmăşia astenică USL! Foarte bine, români! Aţi vrut USL? Bun! Acum, luaţi de la Băsescu!

Aliaţi cu Dracu’ şi fraţi între ei

Vorba lui Crinuţu’, Dumnezeu să-i dea sănătate, să-i conducă pe proşti din jilţul de preşedinte, dacă nu îl trage Victoraş de sub el: nu facem noi concesii nimănui, frate! Păi, ce, ca băsistul ăsta de Victoraş, care a pus-o pe Kövesi şef la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)? Nu, noi nu ne facem ”frate cu dracu’, să trecem puntea”, să fie clar, pentru că asta cu dracu’ şi aia cu …aia, ”capul plecat sabia nu-l taie” sunt “cele două proverbe fatale din istoria poporului român”! (vezi file audio* 13crin-a3-1fa-te frate cu dracu si capul plecat nu sunt bune8apr) Aşa glăsuit-a Crinuţu’, pe Antena 3, pe 8 aprilie 2013! Să fie clar, bre! Noi, liberalii, niciodată, niciodată, nu vom fi “frate cu dracu’”! Clar? Nici măcar cu tată-său! Că, nu degeaba a spus această zeiţă a dreptăţii sociale, cu voce patetic plângăcioasă (câteodată, plânge pe bune, la televizor, auto-impresionată de propria bunătate), această Atena a virtuţii pensionare (pe care o gestionează cu sârg, pusă de Crinuţu’ ministru a nu ştiu ce), această Maria ot Câmpeanu, încă din 15 octombrie 2012, că, da, da, facem orice să scăpăm de Băsescu, da, “ne aliem şi cu dracu’” cât cuprinde! (vezi file audio aici* 12campeanu-1ne aliam si cu dracu ca sa dam jos guvernarea15oct).

Păi, stai, stai, bre, Crinuţu’ are dreptate! Şi Maria ot Câmpeanu are! Clar, nu ne facem “frate cu dracu’”, bă, proştilor! Dar, o alianţă aşa mică, pitică, subţirică şi minionă, putem face, nu? Să dăm Tiranu’ jos, bre! Vino încoace Frunzăverde, vino încoace la PNL, Stănişoară, veniţi boieri PDL dumneavoastră, aici, la loc călduţ, că ţipăm noi liberalii de ne plesnesc bojocii: “NU, nu, nu, frate cu dracu’, doar o alianţa cu el”! Aţi înţeles! Dar, cât de proşti să fie unii să voteze aşa ceva? Exact atât de proşti!

Apropo, cică sunt alea două proverbe fatale pentru poporului român! Să mori de râs! Dar, ăsta: “cu curu’ în două luntri”? Asta vă spune ceva, măi iubitorilor de PNL în USL, radical luptători anti-Băsescu? Voi, când aţi votat USL ca să-l goniţi pe Băsescu şi pe acoliţii lui din PDL de la putere, ăia care au distrus România, ştiaţi că grămezi din ei sunt în partidul lui Crinuţu’? Nu numai că ştiaţi, dar i-aţi şi votat pe PDL-iştii din PNL urlând ca apucaţii, pe la mitingurile Crinuţului împotriva PDL! Ştiaţi că sunteţi aliaţi cu dracu’, dar, în niciun caz, frate cu el, că e fatal? Adică, ştiaţi că sunteţi foarte, foarte proşti? Vai, cum jignesc eu electoratul! Hai, că vă mai dau!

Relu Fenechiu şi sinceritatea prostului…pardon, a hoţului…scuze, a liberalului!

Hai, măi, oameni buni că veni Relu! Relu Fenechiu, băiatul ăla frumuşel, pe Pro TV, pe 21 aprilie, ministrul transporturilor din echipa lui Crinuţu’, ministrul ăla cu dosar penal în instanţă, că la proşti numai miniştri din ăştia să dai! Veni el şi, întrebat fiind dacă este vinovat pentru ce zice dosarul ăla din instanţă, dacă a comis faptele pentru care este acuzat, a răspuns dumnezeieşte: “Niciun hoţ nu spune că a comis o faptă!” (vezi aici file audio* 13fenechiu-pro tv-1niciun hot nu recunoaste ca a furat21apr). Aşa este Relule şi tu, clar, nu eşti frate cu dracu’, doar cu Maria ot Câmpeanu şi aliat cu Victoraş Ponta! Aoleu, stai aşa, că abia cum îmi dau seama ce voia să zică biata doamnă Câmpeanu când a “comis” cuvintele “aliat cu dracu’”! Că, doar liberalii sunt aliaţi cu PSD şi Victoraş Poantă, măi! Vedeţi, chiar şi eu mă simt, câteodată, prost, dragii mei!

Băsescu pleacă la Bruxelles! De tot! Pardon, de tont, ăla care zice!

Noroc că scăpăm de Băsescu, fiindcă nişte idioţi au lansat, pe 21 aprilie, zvonul că Băsescu ar fi în cărţi pentru funcţia de Secretar General NATO, după ce mandatul extins (până în iulie 2014) al actualului Secretar General, danezul Anders Fogh Rasmussen va expira! Acum, lăsând la o parte fantasmagoria că Băsescu ar putea fi vizualizat, chiar si pentru o secunda, în această poziţie de puterile NATO, fie şi într-o clipă de delir, rămâne întrebarea: Cât de prost să fii ca să lansezi o asemenea idioţenie? Sau, atenţie, cât de deştept, căci există şi varianta asta?

Eşti prost lansând aşa ceva, fiindcă arăţi că nu ştii ceva esenţial legat de ce ai lansat: pentru a fi Secretar General NATO, trebuie să îndeplineşti câteva condiţii obligatorii, pe care Băsescu nu le îndeplineşte. Cea mai simplă dintre ele este să vorbeşti fluent limba franceză, limbă de contact şi de lucru la NATO, alături de engleză! Au fost mari personalităţi europene, care au ratat funcţia şi din această cauză (printre altele), cum a fost Uffe Ellemann-Jensen, în 1995. Engleza şi franceza sunt limbile NATO, trebuie ştiute fluent amândouă de către Secretarul General (dacă mergeţi pe site-ul NATO şi accesaţi luările de cuvânt mai importante ale Secretarului General sau transcrierile conferinţelor sale de presă, veţi vedea că sunt  alcătuite din porţiuni vorbite în cele două limbi, în aceeaşi intervenţie sau în funcţie de limba în care i se adresează întrebarea)! Şi, după cum ştim cu toţii, Băsescu este un francofon înrăit! Fără a ne aminti de engleza lui shakespeariană!

Funcţia de Secretar General NATO revine europenilor, în timp ce americanii deţin toate comandamentele militare de bază ale Alianţei. Acum, Băsescu era tratat ca un paria în Europa, înainte de suspendarea cretinoidă, din vara trecută, prin care doi impotenţi intelectual, Crinuţu’ şi Victoraşu’, au ruinat speranţele românilor de a-l vedea plecat din post pe Băsescu! Abia după suspendarea ratată şi după ce Europa a văzut cu cine are de a face în România, Băsescu şi-a redresat, oarecum, relaţia cu liderii europeni.

Dar, de ce poate fi şi deştept cel care a lansat zvonul cu privire la candidatura lui Băsescu? Simplu! Dacă vrei să loveşti în România, lansezi un astfel de zvon! Băsescu nu va fi niciodată în cărţi, pentru a ocupa o asemenea funcţie! Dar, în Europa, se alcătuiesc acum aliniamente pentru campanie şi lobby, prin care ţările cu şanse în a-şi impune candidatul la funcţia cu pricina se poziţionează, deja, în bătălia pentru Secretar General NATO! Or, orice ştire în presa din România, cu privire la o candidatură a lui Băsescu, este interpretată în Vest ca o ştire pe care Băsescu şi-a confecţionat-o singur, pentru că vizează postul şi doreşte să creeze o presiune, în acest sens, asupra decidenţilor majori din NATO.

Pentru Băsescu înseamnă o lovitură puternică pentru că îi afectează reputaţia (câtă are) şi relaţia, de bine, de rău, revigorată, cu liderii europeni. De aici şi reacţia vehementă a purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, care  a negat imediat ştirea că Băsescu ar viza postul de Secretar General NATO! Pentru România, zvonul candidaturii lui Băsescu este rău, fiindcă, oricât nu l-am agrea noi pe Băsescu, a fi percepută ca ţară în care liderii se angajează în bătălii pentru funcţii de neobţinut, pe plan internaţional, dă o imagine de imprevizibil şi neseriozitate, ce nu poate fi decât de prost augur în relaţiile României cu exteriorul!

Ce să mai zic de unii analişti de la noi, care susţin că zvonul cu pricina a fost lansat de susţinătorii lui Băsescu! Cât de prost să fii! Oricum, Crinuţu’ a rezolvat-o şi pe asta când a spus, spre deosebire de Victoraş (mai sprinten la minte decât Prea Dormitul), că nu doreşte să-l vadă pe Băsescu Secretar General NATO! (vezi file audio* 13crin-4nu-l vrea pe basescu secretar general nato21apr) Acum, Băsescu este preşedintele ales de două ori de electoratul din România! Să spui tu, ca demnitar al statului, că nu vrei ca preşedintele în exerciţiu al României, oricât l-ai urî şi oricât de mult ar merita ura ta, să deţină cea mai importantă funcţie civilă în NATO, arată exact profilul de om politic pe care îl promovează ditamai preşedintele Senatului în România! Pentru asemenea poziţie, în orice ţară europeană, ar fi plecat a doua zi din viaţa politică! La noi, la proşti, e chiar iubit pentru asta! Jos Băsescu!

Corneluş Dobriţoiu mai vrea o dată! Ce “mama mă-sii de situaţie”!

Apropo, dar de Corneliu Dobriţoiu, acest liberal simpatic, ce ziceţi! Ba a uitat să treacă, în declaraţia de interese, pe vremea când era ministrul apărării, oarece contracte încheiate de firma soţiei sale cu statul şi a explicat angelic: “Am făcut o rectificare a declaraţiei de interese pentru că într-adevăr – este vina mea – am omis să trec aceste lucruri. Eu nefiind om de afaceri, am omis…” (vezi http://www.rtv.net/declaratie-de-interese-cu-omisiuni-dobritoiu-a-uitat-de-contractele-sotiei-incheiate-cu-statul_75628.html). Ba a ajuns la DNA, pentru atribuirea unei locuinţe de serviciu confirmând că asta nu îl împiedică să vrea să fie din nou ministru al apărării: “Am început ceva acolo (la Ministerul Apărării – n.red.), cunosc foarte bine instituţia şi, categoric, am vrut să continui. Cred ca toţi au avut dosare, şi premierul, săracul, are. Dar, într-o ţară democratică, trebuie să primeze prezumţia de nevinovăţie”. (vezi http://www.ziare.com/corneliu-dobritoiu/ministrul-apararii/fostul-ministru-dobritoiu-la-dna-unii-se-tem-sa-nu-ajung-la-aparare-1230382).

Hai, că nici ăsta nu e “frate cu dracu’”! Dar, ce-mi place mie la liberalii ăştia e că mustesc de inteligenţă. Ia, uitaţi, ce le zicea Mare Generalu’ Dobriţoiu, ditamai ministrul apărării, cadrelor militare disponibilizate din Timiş, la 8 iunie 2012! Ţineţi-vă bine: “Să nu dea Dumnezeu să nu înceapă vreo nebunie de-asta, fiindcă vom fi în aceeaşi situaţie, mama mă-sii, istorie ciclică, în aceeaşi situaţie ca înainte de primul război mondial şi de-al doilea război mondial, când românii au murit ca muştele. Dar, atunci mai aveam ceva, atunci, cel puţin, aveam un corp de cadre, care…un corp de elită…care era foarte bine relaţionat, foarte bine perceput şi la nivelul societăţii civile. Vă aduceţi aminte şi mariajele erau o problemă destul de complicată, care trebuia să învingă sentimentele, uneori, ca să-i asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! (Vezi file audio* 12ministru dobritoiu8jun_001).

Cum! Ministrul Apărării, el, care trebuie să insufle încredere în armata română, ne anunţă că, la o adică, pe vreme de război, ne ia aliatul doamnei Câmpeanu la el acasă? Şi, noi am murit ca muştele în cele două războaie mondiale? Adică, atât de proşti am fost? A, sigur că am murit, că în război se cam moare, “mama mă-sii”! Dar, “ca muştele”? Om fi fost prost organizaţi, cu lideri corupţi, dar, sub Regi şi Dumnezeu, după primul război mondial, am făcut România Mare! Iar, după al doilea, prin jertfa armatei române am păstrat ce se putea din acea Românie, pândită din toate părţile! Se încadrează asta la “am murit ca muştele”?

Dar ştiţi de ce era ceva de capul nostru pe vremea aia? Fiindcă, atunci, ofiţerii armatei române nu se puteau însura decât cu fete care aveau zestre! De-aia! La aşa ceva se referă Dobriţoiu când vorbeşte de “mariajele” care trebuia să “asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! Prin ricoşeu, e clar că asta e soluţia şi astăzi! Cel puţin, aşa reiese din “magistralul” discurs! Ba, dacă mă întrebaţi pe mine, acum mai abitir ca atunci! Ce să mai zic de faptul că rezultă din acelaşi discurs că nu mai avem cadre militare, de vreme ce diferenţa dintre atunci şi acum este că atunci “aveam un corp de cadre”!

E, ăsta a fost ministrul liberal al apărării şi mai vrea o dată! Acum, eu nu zic că toate cele de mai sus nu pot fi spuse în ţara libertăţii de exprimare, unde ai voie să fii inclusiv prost! Dar, să le spună ministrul apărării? Wow! Ce ziceţi de situaţia asta, “mama mă-sii”, măi, votanţilor USL! Că tare simplu este să ajungeţi ministru ca Dobriţoiu, la liberali! Tot ce trebuie e să absolviţi cursul scurt de prostit proşti, care se predă în mai toate oraşele importante din lume. Uite un astfel de curs, predat în aer liber, în Times Square, New York! Se zice că l-ar fi absolvit şi Dobriţoiu, coleg de promoţie cu Crinuţu’!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Astăzi, despre Trădare! Sau Prostie! Sau Geniu! Your choice, Români! Pardon, votre choix!

hollande-victoras-OK

Zilele trecute, pe 24 martie, la Pro TV, Crinuţu’, acest Savonarola al epocii moderne, explica ce greu e să fii sub “constrângerea unui buget fixat dinainte”! Sigur, nu voia să spună că trebuie fixat dinapoi, voia doar să-l apere pe Victoraş, care, sireacu’, nu apucase să o numească pe Kövesi la parchetul anticorupţie (DNA). Aşa că, pe 24 martie, nu se supărase încă nimeni pe Crinuleţ că are aşa tovarăş de prostit poporul şi se putea iubi, deocamdată, camaradereşte cu Victoraşul cel Nebăsist! Şi grăia Crinuţul că suntem sub “constrângerile din ce în ce mai dure” ale acordurilor cu FMI şi nu avem prea mult loc pentru “imaginaţie şi creativitate politică”! Dom’le, lupta e “aproape  disperată” ca să salvezi “o ambarcaţiune, pe care, de fapt, nici nu o pilotezi” (vezi file audio aici 13crin-12guvernul nu conduce barca-fmi si altii-lupta disperata24mar)!

Adică, România e o ambarcaţiune (cum îi bântuie pe ăştia de la USL, El Marinero y El Capitan) ce nu poate fi pilotată de români! “E” răii ăia de afară, care o pilotează, ăia cu FMI, cu Uniunea Europeană. Aşa că pofta-n cui, români, hai, exerciţii libere de scrâşnit din dinţi, o s-o duceţi şi mai prost, votaţi cu USL, că nu “pilotează” ei! Sigur, nu v-au spus asta în campania electorală, căci ei nu “este” proşti, o să aflaţi voi curând cine este tâmp! Iar, cu “imaginaţia“, ca să nu zic imaginarul, stau exact la fel de prost pe cât staţi voi cu inteligenţa. Chestiune congenitală politic, se trage de la tangaj şi greţuri la hulă, când înoţi pe uscat, ca milioanele de români care au votat cu cele două lumini de la Răsărit (în sensul că sunt mai răsăriţi ca Boc, nu vă gândiţi că s-au dat cu ruşii, nu-i duce mintea aşa departe), Crinuţu’ şi Victoraşu’!

În picioare, cu Crinuţu’

Sigur, acum, ştiţi voi ce greu e să stai treaz vreo şase ore pe zi? Habar n-aveţi! Cum naiba să nu uiţi chestia cu tangajul, cu vaporul pe care nu-l pilotezi tu şi lipsa de imaginaţie impusă de FMI? Uiţi, cum să nu uiţi şi, apoi, proştii de ce există pe lume? Ca să-i prostim noi, ăştia de la USL, că se lasă, mânca-i-ar mama de proşti! Aşa că, pe 8 aprilie 2013, la Antena 3, Cel Fără de Imaginaţie, recte Crinuţul, odată se înfiripă, suflet din sufletul poporului şi anunţă pe toţi proştii maturi şi înţeleniţi în altoiul de “creativitate” al neamului că El, Crin nu va accepta să fie un preşedinte “tolerat” de grupuri din “altă ţară”! “Preşedinte tolerat al unei Românii în genunchi, nu mă interesează să fiu” (vezi file audio aici 13crin-a3-2romania in picioare8apr), glăsui hoplitul politic nr. 1 al neamului din Grădina lui Dumnezeu! Am plâns! Cu sughiţuri! De la tangaj!

“Am făcut acest USL pentru a ridica România în picioare”, continuă tribunul! Câtă dreptate, în lipsă de imaginaţie şi creativitate! Cât adevăr, în lipsă de lipsuri mai mari decât putem duce, noi, proştii! Aşa e, de-aia s-a făcut USL! Să ridice România în picioare pe stadion! Şi să înjure Europa, când Merkel era la Bucureşti! Uoo, Merkel! În picioare, Români! Trăiască USL! Sigur, întrebarea este: cum poţi să stai în picioare când ambarcaţiunea se clatină, fiindcă nu o pilotezi tu? Şi când imaginaţia îţi joacă feste, că ce imaginaţie să ai, dacă “bugetul e fixat dinainte”? Şi, cum să fii altfel decât tolerat de ăia din afară, când “constrângerile sunt din ce în ce mai dure”? Haida-de! Credeţi că s-a chinuit cineva prin presa românească să pună cap la cap elucubraţiile Nedormitului? Scuze, Prea-Dormitului!Credeţi că românii au probleme cu tangajul la cap al Crinuţului? N-o să vezi!

Românii îl “urăşte” pe Băsescu, bre! Clar? Şi “e” patrioţi! “Ştie” ei ce e bine pentru ţară! În picioare, români! La coadă, cu demnitate, la ajutoarele de la “grupurili” de afară, care ne “tolerează” şi ne insultă dându-ne de pomană, să nu murim de foame, fiindcă numai din pomană mai putem trăi, de buni ce ne alegem conducătorii! A, să nu uit! În picioare, români! Că avem un transport nou de moaşte la biserica din colţul străzii şi, până la mătănii, trebuie să rupeţi puţin hainele de pe voi, să vă înjuraţi şi îmbrânciţi cu jandarmii, să leşinaţi la înghesuială, în timp ce popii ortodocşi se strâng cu prapuri şi mir ca să vă adune la pupat lemne sfinţite! Or, pentru toate astea trebuie să fiţi iniţial în picioare, ca să aveţi de unde vă prăbuşi în colb sau glod, răpuşi de oboseală, boală sau iubire sinceră de cele sfinte şi ţară! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Trăiască USL! Jos Băsescu!

Şi acum, să vedem cum stau românii demni, nu toleraţi, în Europa, sub liderii USL! Cum stau ei drepţi în faţa istoriei! Mai ales că El Lider Maximo a ieşit pe Digi 24, pe 11 aprilie, l-a desfiinţat pe Crinuţu’ (declarat “decredibilizat” şi “catastrofă”-vezi file audio aici 13basescu-digi 24-crin-decredibilizat-catastrofa presedinte11apr), care nu înţelege nimic şi are impresia că Băsescu vrea doar să rupă USL şi l-a ridicat în slăvi pe Victoraş! Care Victoraş e un moştenitor mai bun decât Crinuţu’ (vezi file audio aici 13basescu-digi 24-12ponta mai bun mostenitor decat crin11apr)! Sigur, după ce premierul a plasat-o pe Kövesi pe altarul prezidenţial de la DNA şi tămâia a început să gâdile în chip ferice nările Augustului Pontif pentru proşti, PSD-istul guvernamental a devenit, subit, frecventabil şi mult mai cool decât mult hulitul Crinuleţ. Dacă ne uităm la popularitatea lui Victoraş, chiar şi acum, după nominalizarea lui Kövesi la DNA, nu putem decât să fim mândri de un aşa popor şi de o aşa ţară. Şi să oferim noi argumente în acest sens.

Convergenţă şi eficienţă

Vă arătam în postarea cu titlul Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013, că există o discrepanţă uriaşă între subvenţiile la hectar pe care le primesc agricultorii români, în cadrul capitolului Plăţi Directe al Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene şi ceea ce primesc agricultorii din ţările vechi ale UE, cei 15 de până la extinderea UE din 2004 şi chiar faţă de ţări care au intrat în UE în 2004, cum ar fi Polonia (vezi paragrafele 4-11 ale postării Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013). De unde şi importanţa termenului de convergenţă, care are drept scop, în baza hotărârilor Consiliilor UE, să reducă acest decalaj uriaş, aşa cum remarca şi Învăţătorul neamului, mult controversatul preşedinte Băsescu: “Convergenţă înseamnă să se reducă mai rapid diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi subvenţie mai mare (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Fără a intra în totalitatea detaliilor tehnice legate de acest proces, pe care le găsiţi în paragrafele indicate mai sus, pentru fluidizarea înţelegerii întregului proces, reluăm doar paragrafele 5-6 din postarea menţionată:

Atunci când România a intrat în UE, la fel ca şi alte state nou venite în perioada 2004-2007, nu a primit, prin Tratatul de aderare, alocări, în cadrul plăţilor directe pentru agricultură, la nivelul a ceea ce era îndreptăţită să primească. Iar ceea ce era îndreptăţită să primească s-a calculat în funcţie de aşa-zisele referinţe istorice (modalităţi de calcul al subvenţiei la hectar în funcţie de nivelul producţiei anilor ’90, adică au fost favorizaţi agricultorii cu tehnici de producţie intensive, în aşa fel că 80% din ajutoarele acestui capitol din PAC merg spre 20% din exploatările agricole-vezi: http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html). România, lesne de înţeles, e puternic dezavantajată de această modalitate de calcul. Nu e singura ţară în această situaţie. De aceea, de-a lungul timpului, în discuţiile cu privire la echilibrarea acestor decalaje, şi-a făcut loc conceptul de convergenţă, adică ajustarea alocărilor în aşa fel încât, la orizontul lui 2020, agricultorii din România (şi din alte state UE defavorizate, cu cifrele aferente) să ajungă la un maxim posibil de până la 220 euro pe hectar (cifra de 220 este avansată de domnul Leonard Orban, fost Comisar UE, consilier prezidenţial şi ministru al lui Băsescu, ministru al lui Ponta şi iubit şi respectat de toţi actorii din devălmăşia politică USL-PDL-Băsescu, vezi: http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=24852).

Adică, mai precis, să sară de la 112 euro (după Băsescu, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi) undeva spre 220 de euro (după Orban). Spuneam atunci, în 19 martie, că vom avea prilejul să mai discutăm despre convergenţă (când veţi afla din nou lucruri spectaculoase despre guvernul Ponta). Ea ar fi trebuit să se realizeze în patru ani, dar, prin deciziile Consiliului European din februarie 2013, procesul va lua şase ani (s-ar încheia în 2020)”.

Iată că a venit prilejul, aşa cum anunţam pe 19 martie, să mai discutăm despre convergenţă şi despre performanţele spectaculoase ale guvernului Ponta. Ne amintim cu toţii criticile dure, pe care i le adresa Victoraş Liderului Maxim, pentru negocierea dezastruoasă a Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 (bugetul comunitar), inclusiv în ceea ce priveşte PAC şi plăţile directe pentru România! Pe 10 februarie 2013, premierul tuna şi fulgera la România TV acuzând pe preşedinte că a negociat prost la Bruxelles plăţile directe pentru agricultorii români: „(…) Noi trăim într-o Uniune Europeană cu o piaţă comună. Agricultorul român nu plăteşte nicio taxă când exportă în Franţa, aşa cum nici cel francez nu plăteşte când exportă în România. Problema este că subvenţia pe care o primeşte agricultorul român faţă de cel din ţările vechi este la jumătate. Cum poţi să fii competitiv, dacă subvenţia e la jumătate? Despre asta discutăm (http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-edi-ie-speciala-romania-tv-prima-parte__l1a119446.html).

Victoraş a dat un exemplu excelent şi a explicat bine, după modelul francez-român. Trebuie spus, din capul locului, că orice formulă convenabilă pentru plăţi directe favorabile agricultorilor români, ca şi celor francezi, ca şi agricultorilor din oricare altă ţară comunitară, trebuia să fie dezvoltată prin menţinerea finanţării PAC de la bugetul comunitar, măcar la nivelul exerciţiului financiar 2007-2013. Adică, o bătălie pentru PAC, în care Victoraş a tras concluzia că noi suntem în aceeaşi barcă (mă rog, ambarcaţiune, ca să-l parafrazăm pe Crin) cu francezii! Aşadar, ne batem umăr la umăr pentru PAC! Nu-i aşa că parcă nu vă sună bine? Sau, vă sună? Ia să vedem!

Victoraş, prietenul francezilor

Încă din 8 noiembrie 2012, în emisiunea Prim Plan de la TVR 1, Victoraşul cel Mintos declara ritos: „De exemplu, am fost la Roma, am discutat cu primul ministru Monti; Italia nu este în Grupul Prietenilor Coeziunii, este net contributor, dar are aceleaşi interese cu România pe Politica Agricolă Comună; la fel, primul ministru al Franţei şi preşedintele Franţei. Deci e un context de negocieri în care fiecare discuţie şi fiecare sprijin pe care poţi să-l obţii… Cu primul ministru al Poloniei, cu domnul Tusk, am avut de la început, din luna iunie o poziţie comună” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-prim-plan-la-tvr__l1a118631.html).  Adică Italia, Franţa, Polonia sunt aliaţii noştri pentru PAC! Şi, Victoraş cel Mintenaş nu s-a oprit aici! El anunţa cu emfază, pe 20 noiembrie 2012, la Realitatea TV, cum se înţelege cu preşedintele Hollande pentru negocieri în favoarea României: „Poimâine, mă văd la Bruxelles cu preşedintele Hollande, care este un susţinător al politicii agricole comune, care de asemenea ne interesează foarte tare, deci negocierile, să ştiţi, se fac în continuare şi se vor face până în ultima secundă” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-realitatea-la-raport-la-realitatea-tv__l1a118710.html).

Victoraş a continuat până la Consiliul European din februarie, când s-a finalizat Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, şi după aceea, cu teoria că noi şi francezii avem aceleaşi interese în PAC! Şi cu italienii şi cu polonezii şi cu spaniolii! Surpriză, însă! Francezii nu au declarat, niciodată, că ar avea, în PAC, aceleaşi interese cu românii! Cu italienii, Da, au declarat! Cu spaniolii şi cu polonezii, Da! Cu românii, NU! Cum vă explicaţi asta? Adică, Victoraş ştia una şi francezii alta? Hm!

După Consiliul European din februarie, aşa cum v-am arătat, Victoraşul cel Mintos a fost foarte dezamăgit de rezultatul negocierilor pentru bugetul comunitar în ceea ce priveşte plăţile directe pentru România! Normal, pentru că bugetul comunitar fusese restrâns considerabil faţă de perioada 2007-2013, ceea ce afectase şi alocările pentru PAC, acolo unde ne bătuserăm alături de francezi (aşa ştia Victoraşul Cel Luminat la Cap) ca să păstrăm finanţările destinate Politicii Agricole Comune! Noi, românii trebuia să obţinem o finanţare în plăţi directe în creştere faţă de perioada anterioară, fiindcă aşa prevedea Tratatul de aderare la UE. Această creştere, însă, a fost diminuată. În plus, am pierdut 1 miliard de euro la dezvoltare rurală. Iată comunicatul preşedintelui, din 8 februarie 2013:

“Comunicat de presă

(08 Februarie 2013)

Departamentul de Comunicare Publică

(08 Februarie 2013)

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

În ceea ce priveşte politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar bugetul alocat pentru exerciţiul 2014 – 2020 este 17 miliarde 516,9 milioane. Asta înseamnă, pe bugetul rezervat politicii agricole comune, că România are o creştere de 3,7 miliarde de euro. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020 avem alocate 10 miliarde 393 de milioane. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de un miliard de euro (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

Or, preşedintele precizase, pe 23 noiembrie 2012, că, “la plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde”? (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14044&_PRID=lazi) Aşadar, o creştere de 5,3 miliarde! Că, aşa e în Tratat, spunea el, pe 20 noiembrie 2012: “Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Păi, cum respectând Tratatul, am ajuns de la 5,3 miliarde euro în plus, la “un plus de 4, 74 miliarde”? Adică, la o pierdere de câteva sute bune de milioane de euro, peste jumătate de miliard? Ca să nu mai vorbim de pierderea de 1 miliard de euro de la dezvoltare rurală. Dacă ar fi să ne luăm după Victoraş cel Hărăzit, povestea asta este din cauza lui Băsescu, cel care a negociat dezastruos pentru România!

Dar, staţi aşa, că noi eram aliaţi cu francezii! Ăia ce au făcut? Păi, uite ne spune ministrul lor al agriculturii, Monsieur Stéphane Le Foll (UE/PAC – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt), pe 8 februarie, la Paris: “Pentru Franţa, anvelopa globală a PAC, pentru perioada 2014-2020 a rămas la un nivel foarte apropiat de perioada actuală. Evoluţia constatată în cadrul primului pilon (plăţi directe pentru agricultori) este compensată printr-o revalorizare a celui de-al doilea pilon (dezvoltare rurală). Agricultorii francezi ar trebui să beneficieze, în perioada 2014-2020, de 56 de miliarde de euro constant pentru ansamblul celor doi piloni, adică nivelul care fusese prevăzut pentru Franţa în propunerea iniţială de buget a Comisiei Europene” (Source : site Internet du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt; http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Francezii, prietenii altora

Wow! Lăsăm la o parte suma de 56 miliarde euro, comparativ cu 17,519 miliarde, cât primeşte România! Şi, aflăm că, în condiţiile în care bugetul comunitar a scăzut afectând şi alocările pentru PAC, de vreme ce România a pierdut serios aici, chiar pe prevederi ale Tratatului de aderare, francezii şi-au menţinut alocările inclusiv pentru plăţi directe! Păi, nu eram împreună în bătălia asta? Nu militam împreună pentru convergenţă, că asta înseamnă pentru agricultorii români să ai poziţii faţă de PAC în interesul lor? Şi, dacă avem acelaşi interes ca francezii în PAC, nu ar fi trebuit să nu pierdem atâţia bani, în timp ce ei îşi păstrează finanţările? Opa! Staţi aşa! Dar, dacă bugetul comunitar a scăzut global, iar francezii îşi menţin alocările în PAC, asta nu înseamnă că alocările lor nu pot fi menţinute decât în detrimentul altora? Ooops! Cine or fi ăia, Victoraşule, aliat cu Hollande? Dragii mei, de aici o să vă îngroziţi! Aşa că, mai bine, nu mai citiţi!

Ia să vedem! Prietenul lui Victoraş cel Miruit cu Har, nimeni altul decât preşedintele Franţei, François Hollande a explicat la Bruxelles, pe 8 februarie 2013, minunea (Conseil européen – Conférence de presse du président de la République, M. François Hollande): “Teama pe care o cunoaşte toată lumea, că s-ar putea să avem o scădere a resurselor afectate Politicii Agricole Comune, era, de altfel, intenţia Comisiei. E adevărat, există o diminuare a PAC în bugetul european, dar Politica Agricolă Comună a fost esenţial prezervată, mai ales pentru agricultorii francezi, iar eu am vegheat la asta”. Aşadar PAC s-a diminuat, francezii şi-au păstrat, însă, alocările! Dar noi? Păi, nu eram aliaţi? Nu aşa ştia Victoraş? Domnul Hollande nu a vegheat şi pentru noi? Să vedem ce zice în continuare: “Mai întâi, în ceea ce priveşte politica agricolă, pentru a fi precis, este adevărat că partea cheltuielilor agricole în bugetul european se va diminua, dar eu am făcut în aşa fel pentru a prezerva cheltuielile agricole destinate agricultorilor noştri (…) Şi cum aţi descris şi exprimat perfect (este vorba de jurnalişti-n. mea), asta vrea să spună că Franţa îşi menţine cheltuielile agricole în bugetul PAC, în timp ce alte ţări îşi vor vedea fondurile diminuate” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Aşadar, unele ţări „îşi vor vedea fondurile diminuate”! Care va să zică aşa! Unii, aliaţii noştri în bătălia pentru PAC, francezii, şi-au atins obiectivele, noi NU! Cum vine treaba asta, de vreme ce eram aliaţi, cum spune Victoraş? Apropo! Dar francezii ăştia, ştiau că sunt aliaţi cu noi? Tare, nu? Hai să vedem! Uite, spune premierul Franţei, Monsieur Jean-Marc Ayrault, pe 20 februarie 2013, într-o declaraţie adresată Adunării Naţionale a Republicii franceze, cu o zi înainte de vizita unui oarecare Ponta, şef  de guvern balcanic, la Paris (UE/Cadre financier pluriannuel 2014-2020 – Déclaration du gouvernement et débat sur cette déclaration à l’Assemblée nationale – Interventions du Premier ministre, M. Jean-Marc Ayrault, et du ministre délégué chargé des affaires européennes, M. Bernard Cazeneuve): “În mod ciudat, am auzit că am fi fost izolaţi. Oricine a putut să constate, însă, că acel compromis atins este în mod esenţial fructul unei apropieri metodice între poziţiile franceze şi germane şi că a reunit cvasitotalitatea statelor membre, fără a menţiona cooperarea mai specifică legată de ţara noastră cu Polonia, Italia şi Spania în jurul prezervării politicilor comune” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-02-21.pdf).

Auziţi, dragii mei? Aici, la “cooperarea mai specifică” ar fi trebuit să fim incluşi şi noi! Numai că francezii habar n-au de România, ca şi cum n-am fi fost împreună, aliaţi, în bătălia pentru Politica Agricolă Comună, aia în care aliatul francez a câştigat totul şi aliatul român a pierdut grămadă! Dar, chiar am fost aliaţi, pe bune, sau asta ştie doar Ponta? Ia spuneţi, voi, dragi mei, cât de proşti trebuie să fie unii? Vedeţi, nu vorbesc încă de trădare, din respect faţă de trădători! Dar, staţi liniştiţi că imbecilii nu “piere”! Se vor găsi unii să-mi dea replica: “Termină, bă, cu prostiile, ce tu nu ştii că a fost domnul Ponta în vizită la Paris şi a fost primit de preşedinte şi de premier?” O, ba da! Era să uit! Aşa e! Ia să vedem!

Cât de prost?

Pe 21 februarie 2013, premierul român a mers la Paris şi s-a întâlnit cu preşedintele şi şeful guvernului francez! Şi, acum, atenţie! Cu preşedintele Franţei, domnul Hollande, nu a avut cine ştie ce declaraţii de presă, doar un scurt comunicat cu fraze standard, nerelevante. Dar a avut o scurtă conferinţă de presă cu premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault (vezi http://www.gov.ro/vizita-primului-ministru-victor-ponta-in-republica-franceza__l1a119506.html). Nu o să vă spun, în acest text, despre ţeapa fără pereche pe care i-a tras-o francezul lui Ponta, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, în chiar conferinţa de presă de la Paris! Ne vom limita la a discuta despre PAC! Aşadar, Ponta pomeneşte de două ori, în conferinţa de presă, de PAC, în termenii cunoscuţi:În cursul întâlnirii noastre am vorbit de obiectivele noastre comune în politica europeană, de politica agricolă, despre noua viziune a Europei, împărtăşită de Franţa şi de România.ŞiAm apreciat mult ajutorul Guvernului francez în probleme care sunt foarte importante pentru România: aderarea la Spaţiul Schengen, dar şi politica agricolă comună.

Tare, nu? Ei bine, francezul nu a suflat o vorbă în conferinţa de presă despre Politica Agricolă Comună în sensul colaborării cu România în domeniu sau despre ajutorul dat ţării noastre pe acelaşi palier! Cum e posibil? Doar au discutat asta la întâlnirea oficială, după afirmaţiile lui Ponta! Dovadă, Ponta povesteşte despre aceste lucruri în conferinţa de presă. Ce s-a întâmplat? Răspunsul e simplu! Da, au discutat asta la întrevedere, numai că francezul nu putea să spună asta public, aşa cum a făcut Ponta! De ce? Fiindcă l-ar fi crucificat agricultorii francezi şi puternicele sindicate ale acestora, ferm potrivnice politicii de “convergenţă” urmărite de guvernul român! Căci Franţa, dragii mei, a blocat orice iniţiativă legată de realizarea convergenţei, atât de necesară agricultorilor români! Vă puteţi imagina că Ponta nici măcar asta nu ştie? Cu toată liota de miniştri şi securişti, servicii şi lingăi din USL, care lucrează cu miile pentru el, nici măcar atâta nu a ştiut, că Franţa a boicotat toate iniţiativele româneşti pentru convergenţă! Mai mult, a crezut că luptăm împreună pentru PAC! Iar acest lucru este scris/spus, pentru prima oară, în România, pe acest blog.

Iată ce preciza Xavier Beulin, preşedintele puternicei FNSEA (Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles) şi al grupului agro-industrial Sofiprotéol (cifră de afaceri 5,5 miliarde euro în 2009) încă din 10 noiembrie 2011, pe site-ul www.anjou-agricole.com: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv, mai ales în ceea ce priveşte noile state membre şi ţinând cont de costurile de producţie de la ţară la ţară. Un euro nu are aceeaşi valoare în Franţa şi în România. Nu se pot da aceleaşi ajutoare unor ţări care au costuri de producţie radical diferite”( http://www.anjou-agricole.com/actualites/interview-pac-la-convergence-totale-des-aides-en-2020-est-intenable&fldSearch=:9UAV5GGZ.html).

Ceea ce spune aici Beulin este că, într-adevăr, exploatările agricole în Franţa sunt mai scumpe, atât ca preţ al forţei de muncă, dar şi ca preţ de cost general, comparativ cu o ţară ca România, unde multă vreme de acum înainte, cu mult mai puţini bani ca în Franţa, poţi pune pe picioare o activitate agricolă. Activitate care, subvenţionată ca în Franţa, ar pune România într-o poziţie net avantajoasă comparativ cu agricultura din Hexagon, în piaţă concurenţială unică. De aceea, puternicele sindicate ale agricultorilor francezi nu doresc convergenţă pentru România. Guvernul francez nu mişcă în faţa agricultorilor şi este normal să fie aşa. La 22 octombrie 2012, ministrul agriculturii din Hexagon, Stéphane Le Foll, a confirmat total poziţia sindicatelor agricole franceze, în marginea Consiliului Agricultură din Luxembourg, când a precizat: “Noi ne gândim că 2019-2020 este o scadenţă prea scurtă pentru a ajunge la o convergenţă totală (…) Italia, Spania, două alte mari ţări agricole din UE, împărtăşesc aceeaşi poziţie. Austria, Irlanda şi Belgia fac, de asemenea, parte din susţinători. La polul opus, ţările din Europa de Est vor să pună capăt referinţelor istorice care le dezavantajează în modul de calcul” (http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html).

Ce avem aici? Confirmarea că nu numai Franţa, ci şi Spania şi Italia cu care Ponta credea că este aliat în lupta pentru PAC, à la roumaine, nu s-au aflat nicio clipă alături de România, care dorea o convergenţă, în cadrul PAC, chiar mai rapidă decât anul 2020! Inutil să vă spun că nu va exista, probabil, nicio convergenţă la acel moment (2020), indiferent ce zic hotărârile Consiliului European din februarie 2013. Dar să reţinem câteva formulări din textul lui Beulin: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv!” Termenul “progresiv” este mantra poziţiei franceze în materie de convergenţă. “Progresiv” înseamnă pentru ei sine die, fiindcă, altminteri, precizarea clară a unor deadline-uri în materie de reducere a decalajelor între România şi Franţa, de pildă, proiectează politicile de convergenţă în calendare precise, uşor de urmărit şi aplicabile cu voinţa politică necesară. Folosirea termenului “progresiv”, în documentele cu privire la convergentă, este o formă diplomatică de a dilua orice scadenţă posibilă.

Un ministru “progresiv”

Până aici, am aflat că Franţa nu a fost niciodată aliatul României în bătălia pentru PAC, fiindcă Franţa este cel mai puternic obstacol pe drumul realizării convergenţei, în cazul României! Cum explicaţi că Ponta a trăit şi trăieşte încă, iată, cu certitudinea că Franţa este în aceeaşi ambarcaţiune cu România în materie de PAC? Căci, nu ne putem imagina că Franţa ajută România, în materie de PAC, doar în sensul de a păstra finanţările pentru o PAC globală, de vreme ce finanţările globale cu pricina se diminuează drastic, alocările pentru Franţa nu sunt afectate, iar România pierde masiv! Câtă inconştienţă, câtă ignoranţă, câtă prostie trebuie să concureze pentru a ieşi la Paris, în plină conferinţă de presă cu premierul francez, ca să trâmbiţezi de două ori ajutorul dat de Franţa României, în materie de PAC, francezul să tacă şi tu să nu realizezi că întreaga Europă râde de tine?

OK, serviciile speciale nu ţi-au spus, specialiştii de la guvern (ăia, aduşi pe pile USL), sunt impotenţi intelectual, unul, Teodorovici, sau cum l-o chema, săracul, ministru cu fondurile UE, este exact ca tine, ba chiar mai rău şi habar n-are pe ce lume e, Crinuţu’ e Crinuţu’,  dar, când premierul Franţei, nici măcar  din politeţe, nu confirmă public că ţi-a promis, în întrevederea oficială, că te ajută în PAC, tu nu înţelegi că ăla ţi-a vândut braşoave, dacă ţi-a promis aşa ceva? Să fim clari! Nu reproşez nimic Franţei! O super-putere diplomatică, ce face totul pentru cetăţenii ei, aşa cum trebuie să facă orice ţară democratică, unde există responsabilitate faţă de electorat! Problema este ce face guvernul român!

Apropo, îl ştiţi pe bravul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin? Iată, România se bate pentru o convergenţă mai rapidă, dacă se poate, înainte de 2020! Şi îşi trimite ministrul agriculturii la Paris, pe bravul Daniel Constantin, membru al Partidului Conservator, care partid e parte din Alianţa de Centru-Dreapta cu PNL, unde stăpân absolut e băiatul ăla, care vrea să conducă ambarcaţiunea România în picioare, adică demn! Ca să nu mai fie “tolerat” de grupuri din afară! Să fie mândru şi egal cu lumea civilizată europeană! Şi să militeze pentru propriile interese, să nu mai stea slugarnic, în genunchi! Bravo, Crinuţu’, ăsta da ministru! Şi, ce face Daniel? În pline negocieri pentru bugetul comunitar şi alocările pentru Politica Agricolă Comună, la 8 noiembrie 2012, cei doi miniştri ai agriculturii din Franţa şi România, Daniel Constantin şi Stéphane Le Foll produc o declaraţie comună la Paris (Roumanie/Politique agricole commune – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agroalimentaire et de la forêt), în care afirmă, nici mai mult, nici mai puţin, că “cele două ţări pot să accepte o anume convergenţă a nivelului de ajutoare între statele membre, rezonabilă şi progresivă (les deux pays peuvent accepter une certaine convergence du niveau des aides entre les États membres, raisonnable et progressive)” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2012-11-09.html#Chapitre2).

Cum, de asta avea nevoie România? De o “anume convergenţă”? “Rezonabilă şi progresivă”? Fără termene, deşi noi, românii ne băteam pentru termene precise şi apropiate? Adică, dădeam mână liberă Franţei să blocheze procesul de convergenţă, în care România era profund interesată? Şi, cum, Băsescu, singur, a ratat negocierile pentru bugetul comunitar? Am o întrebare? Comunicatul cu Parisul, pe care l-a realizat Daniel Constantin, relevă Trădare, Prostie sau Geniu diplomatic? Vă las dumneavoastră răspunsul, fiindcă aţi votat cu USL!

Ambarcaţiunea USL-istă România e mândră! Şi mândru este cârmaciul! Iată, am filmat România înfruntând semeţ crestele valurilor! E superbă România USL-istă pe mare. Priviţi-o de la exterior!

Şi iată ambarcaţiunea România USL-istă din interior, unde românii, mândri de conducătorii lor USL-işti, şi-au găsit, în sfârşit, demnitatea în picioare, nu în genunchi!

Trăiască USL!

Crinuţu’ şi Victoraş joacă România la biliard! Nu vă fie frică! Cine pică, pică!

ponta-biliard-romania-OK

Epopeea numirii şefilor procurorilor din România a developat încă o dată nivelul precar al inteligenţei la români. O să spuneţi: Ce are inteligenţa românilor cu numirea procurorilor? Întrebare corectă! Ar fi câteva conexiuni. Să le luăm pe rând!

Mai întâi, bătălia dintre Crin şi Victor nu mai poate fi escamotată, după ce premierul şi-a exprimat opţiunea pentru un procuror băsist, Laura Codruţa Kövesi, în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Justificările lamentabile avansate de Ponta nu fac decât să adâncească prăpastia căscată între aşteptările unui electorat ignorant până la epuizare, pe alocuri incapabil să se desprindă din desantul istoric nefinalizat şi şmenurile politice rudimentare ale noilor lideri ai neamului. Aliniamentele de susţinere şi putere politice, evidenţiate inclusiv prin angajarea masivă a unor trusturi de presă în bătălia din piaţa ofertelor electorale interaliate, sunt evidente în acest moment. Atât de evidente, încât liderii de carton ai naţiei lui Burebista nici măcar nu mai fac efortul să se ascundă după aparenţe.

„Minţim ca la Meteo” şi ne iubim ca la USL!

Canonada legitimă a Trustului Intact la adresa premierului, pe tema nominalizării lui Kövesi la şefia DNA, l-a iritat pe Victoraş, care nu şi-a ascuns dispreţul fată de Antene lansând săgeţi ţintite ironic spre jurnaliştii postului (cu trimitere directă către Dan Voiculescu), în conferinţele sale de presă: “O să o dezamăgim pe colega de la Antena 3, nu vorbim în şedinţă de procurori, nu se pun nici la PSD, nici la PNL, dacă vreţi îi punem la Antena 3, dar la PSD nu punem procurori şi nici la PNL şi deci nu avem subiectul ăsta pe ordinea de zi. Am văzut că era îngrijorare mare şi am vrut să o lămuresc de acum” (http://www.b1.ro/stiri/politica/victor-ponta-nici-psd-i-nici-pnl-nu-decid-efii-la-parchete-dar-eventual-decizia-ar-putea-fi-luata-la-antena-3-53172.html). Concentrarea forţei mediatice a Antenelor în spatele lui Crin Antonescu şi rolul acesteia în aspiraţiile prezidenţiale ale lui Crinuţ, susţinut fără rezerve de Dan Voiculescu, a dezvăluit un paradox incredibil la prima vedere. Această concentrare a devenit cel mai puternic atu, nu al USL, în bătălia cu racilele presupusului defunct regim băsist, ci al PNL în demantelarea mediatică a premierului bănuit că face jocul lui Băsescu la scară deschisă. Halal, alianţă! Aferim, bre!

Dincolo de minciunile liniştitoare cu privire la cum “mergem împreună în USL”, programul pentru România şi încrederea electoratului, cei doi competitori USL-işti, în scena politică, pregătesc de zor hăcuiala finală. Crin primeşte în PNL toată zgura fetidă a unui PDL asociat până la identificare completă cu dezastrul provocat ţării de guvernarea Băsescu clamând, sus şi tare, că luptă împotriva PDL şi a preşedintelui şi că nu face compromisuri, spre deosebire de Ponta! Frunzăverde şi Stănişoară sunt mantra “intransigenţei” crinolide, în materie de refuz al compromisului! Sigur, răspunsul este simplu! Nu bătălia împotriva lui Băsescu îl animă pe Crinuţu’, căci, dacă ar fi aşa, la cei 70% susţinere parlamentară pe care o are USL, nu ar fi nevoie să adune în PNL toate loazele PDL-iste (ca înainte de alegerile generale, când putea, măcar, să invoce nevoia de parlamentari pentru a susţine, mai puternic, guvernarea USL), ci nevoia de a-şi consolida poziţia politică, în Parlament, pentru momentul ruperii de PSD!

Înţelegerile abjecte încheiate (fie şi în eter sau în etern) de Ponta cu Băsescu, în spatele electoratului român, nu sunt decât un răspuns, la fel de legitim, la nevoia de consolidare a premierului în tranşeele politice deschise, nu împotriva preşedintelui (că, doar cu el încheie aceste aranjamente), ci împotriva actualului aliat, Crinuţu’-PNL-PC! Căci, Crinuţu’ e considerat periculos, aventurist (vezi continua invocare a suspendării preşedintelui, de către aliatul de bază al Crinuţului, după eşecul amatorist şi stupid al exerciţiului din vară), dornic de putere cu orice preţ, naţionalist stupid şi primitiv antieuropean (vezi atacurile constant puerile şi populist tembele ale Crinuţului la adresa instituţiilor europene, cum ar fi Comisia, ca să nu mai amintim de şarjele împotriva unor oficiali europeni sau americani!).

Cică, nu se poate! Pe bune?

Ca să vedem exact unde stăm, hai să listăm câteva evenimente, care au scăpat, în înlănţuirea lor (căci, altminteri, toate instituţiile de presă le-au ventilat separat şi fără noimă), presei băsiste, antibăsiste şi intergalactice, cu privire la recenta nominalizare a doamnei Kövesi, pentru poziţia de şef la DNA! Mai precis, să folosim această întâmplare ca temă centrală a unei analize a metabolismului USL, la momentul prezent! Pe 23 ianuarie 2013, preşedintele Băsescu anunţa foarte clar că vrea negociere cu premierul (sigur, formal cu ministrul justiţiei) şi cu CSM pe tema numirii procurorilor în vârful parchetelor de bază ale României: “Şi transparenţă mai înseamnă nu să ne forţăm mâna unul altuia. Transparenţă poate să însemne şi să ne întâlnim, cei trei factori implicaţi, unii mai mult, alţii mai puţin – ministrul Justiţiei, CSM şi Preşedinţie – şi să stabilim mecanismul sau omul.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14127&_PRID=lazi).

Ştim, preşedintele a spus-o de nenumărate ori, el şi-ar fi dorit pe Daniel Morar procuror general al României şi pe Laura Codruţa Kövesi şef la DNA! Practic, invita la negocieri pe acei factori din stat, care aveau şi ei rol, alături de augusta sa persoană, pe traseul nominalizare-numire, în funcţiile cu pricina: ministrul justiţiei (urma să devină Ponta interimar, fiindcă ministrul Pivniceru avea să fie votată de Parlament pentru Curtea Constituţională) şi CSM. Mai mult, chiar a încercat o negociere, în acest sens, cu premierul şi preşedinţii celor două Camere. Evident, Băsescu anunţa, voalat, prin intervenţia de mai sus că, dacă nu i se face pe plac şi nu se negociază, nu va numi pe propuşii USL în veac, cu sau fără aviz favorabil de la CSM (respinsese, deja, propunerile făcute de ministrul justiţiei Pivniceru). Legea 303 din 2004, cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor îi permite acest lucru preşedintelui, care este ultimul pe linia de decizie, la etajul superior:

Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Reacţiile liderilor USL au fost dure! Crinuţu’ s-a bătut, răsunător, cu pumnii în “pieptu-i de aramă” strigând sus şi tare, pe 26 ianuarie 2013: “Nu avem ce negocia în această privinţă nici noi, ca lideri de partide, nici noi sau eu, în ce mă priveşte, ca preşedinte al Senatului, preşedinţii Camerelor, primul-ministru (…)”! (http://www.mediafax.ro/politic/antonescu-nu-putem-fi-de-acord-cu-propunerile-lui-basescu-privind-procurorii-sefi-10523666). După cum se vede, vorbea şi în numele Victoraşului cel Viteaz! Este clar că erau concertaţi! Foarte interesant, Victoraş a confirmat că era inacceptabilă orice negociere, pe 28 ianuarie 2013, la postul de televiziune Digi 24:

“Realizator: Da. Preşedintele propune următoarea formulă de negociere pentru procurorii şefi: comisii ale celor trei părţi – Comisia de la Cotroceni, Comisia de la Ministerul Justiţiei, Comisia de la CSM – să se întâlnească şi să nu iasă, ca la oamenii furioşi…
Victor Ponta: Ca la conclav.
Realizator: Da, să nu iasă de acolo, până nu găsesc două nume, cu care să fie toţi de acord.
Victor Ponta: Din păcate, nu se poate.
Emil Hurezeanu: Care este varianta dumneavoastră?
Victor Ponta: Din păcate, nu se poate. Pentru că legea, pe care n-am adoptat-o noi, a adoptat-o, atunci când credea că este bună, preşedintele, în 2005, cu ministrul de atunci, spune foarte clar: Ministrul justiţiei propune, ceea ce s-a adăugat, deşi nu-i în lege, dar prin negocierea cu Bruxelles-ul, este să avem o procedură transparentă, adică, înscrieţi-vă toţi, CSM-ul avizează pozitiv sau negativ – dacă nu mă înşel, doamna Kövesi şi domnul Morar au avut aviz negativ, de la CSM, şi asta nu i-a împiedicat să fie în funcţii – şi preşedintele numeşte, adică ai, practic, un sistem cu trei axe, una singură nu-i obligatorie, cea a CSM-ului, dar ministrul şi preşedintele sunt condiţii cumulative.”( http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-jurnalul-de-seara-de-la-postul-de-televiziune-digi-24__l1a119365.html).

Foarte clar! Un NU hotărât oricărei negocieri cu preşedintele pe tema procurorilor-şefi ai României! Ce face Băsescu? Pe 25 martie, scoate din calcul prezenţa lui Morar în cursa pentru funcţia de procuror general şi îl numeşte judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat care începe pe 9 iunie 2013! Aproape concomitent, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prelungeşte cu şase luni mandatul lui Daniel Morar, ca prim-adjunct al procurorului general al României, mandat care expira pe 2 aprilie, menţinându-se astfel influenţa totală a lui Băsescu în sistem. Aparent, Băsescu ceda un pion important în bătălia pentru controlul parchetelor, prin deplasarea lui Morar spre instanţa constituţională! La o privire atentă, însă, prezenţa lui Morar în Curtea Constituţionala este de o importanţă maximă pentru gestiunea conglomeratului de teme de pe masa forului constituţional, mai ales din perspectiva revizuirii Constituţiei! Căci, în acest proces, în care Băsescu are mize extrem de importante, aliniamentele de putere politică din rândul magistraţilor constituţionali vor juca un rol esenţial. All in all, Băsescu făcea, totuşi, o concesie semnificativă lui Victoraş retrăgându-l pe Morar!

Preşedinţi şi Premieri – mână-n mână ca şi ieri!

Ce face Ponta? Pe 29 martie (după ce preluase interimatul la justiţie) enunţă foarte clar, uluitor, un principiu total nou, fundamental diferit de declaraţia din 28 ianuarie, de data asta, chiar pe postul Antena 3:

“Realizator: Propunerea o face primul ministru, ca ministru interimar al justiţiei. Ce anume ar trebui să se întâmple până săptămâna viitoare ca să ştiţi pe cine veţi propune?
Victor Ponta: Să am o discuţie cu cei de care depinde ca propunerea mea să fie pusă în practică. Doamna ministru Pivniceru a făcut două propuneri – după părerea mea, foarte bune amândouă – şi, din păcate, dincolo de faptul că au fost terfeliţi cei doi procurori prin presa domnului Băsescu, nu s-a întâmplat nimic” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-la-ordinea-zilei-la-antena-3-prima-parte__l1a119691.html). Adică, Victoraş accepta discuţii cu preşedintele, după ce clamase că asta este ilegal, pe 28 ianuarie! Niciun cuvânt despre negocieri! Doar o discuţie, dar ce diferenţă faţă de nimic!

Tot pe 29 martie, Băsescu spusese, la congresul avocaţilor: “Mă uitam chiar ieri, era un politician cu înaltă funcţie într-un partid care spunea: să se vină să negociem procurorii, desemnarea de procurori. Asta arată cât de în urmă poate rămâne un politician sau chiar clasa politică, dacă el exprimă dorinţa clasei politice. Desemnarea procurorilor este o chestiune de asumare, iar eu am susţinut acest lucru tot timpul. Avem legea, aşa cum o avem, care spune clar: propune ministrul Justiţiei, avizează CSM, decide preşedintele. Vreau să ştiţi că sunt cel care a fost împotriva organizării acelei selecţii la Ministerul de Justiţie pentru că o selecţie nu înseamnă asumarea. Ca preşedinte, ca ministru al Justiţiei, mâine spui: îmi pare rău, el a ieşit din concurs. Când discutăm de Parchetul General, de DNA, de DIICOT, cei care fac desemnarea trebuie să-şi asume responsabilitatea că au desemnat nişte oameni extrem de valoroşi din punct de vedere profesional, nişte oameni capabili să ducă misiunea Parchetului înainte, şi nu s-o negocieze cu politicieni”( http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14241&_PRID=lazi).

Adică, nu negociem nimic, suntem oameni serioşi (mai corect, nu mai negociem, dă prost la proşti, dar, poate, discutăm), hai să ne asumăm rapid, conform legii, nominalizările şi numirile pentru procurori, fără selecţii şi proceduri îndelungate, Comisia Europeană va accepta numirea rapidă, dacă este cine trebuie şi, uite, pisicule Ponta, eu am renunţat la Morar! Tu accept-o pe Kövesi, care e bine văzută în SUA şi la Bruxelles, toată lumea va fi mulţumită, eu îmi întăresc controlul asupra parchetului anticorupţie, care mă interesează, tu te pui bine cu Europa şi, mai ales, cu mine, iau din presiunea pe care am pus-o pe tine şi te ajut să te baţi cu Crinuţu’ care nu înţelege nimic şi cu Dan Voiculescu, care înţelege mult, dar prost! Asta este parafrazarea mesajului lui Băsescu către Victoraş, care, ce credeţi, iată ce zice pe postul lui Dan Voiculescu:

“Realizator: Ştiţi că preşedintele a spus astăzi că numirile astea – propunerile, de fapt – nu se negociază, se asumă; şi dă de înţeles că dvs. n-aţi avea ce negocia cu nimeni şi că trebuie să vă asumaţi nişte propuneri. În funcţie de ce vă veţi asuma aceste propuneri?
Victor Ponta: În funcţie de posibilitatea ca doi oameni acceptaţi în rândul magistraţilor, în rândul procurorilor, dar şi – că nu mă ascund după degete – de partenerii noştri europeni, pot să fie după aceea numiţi de către preşedintele în funcţie. Cel pe care nu l-aş fi propus niciodată – şi nu e niciun secret – e domnul Morar” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-la-ordinea-zilei-la-antena-3-prima-parte__l1a119691.html).

Adică, Victoraş a recitat întocmai şi la timp, conform Regulamentului de Gardă şi Garnizoană, exact ce glăsuise Râul şi Ramul Planetei Românica, însuşi El Presidente! Ce avem noi aici, cum ar zice colegii de la Antena 3? Avem un preşedinte, Băsescu, foarte înclinat să negocieze (ulterior, va zice că nu negociază, evident, dădea prost, doar asumă) cele două funcţii de şefi ai procurorilor în România, pentru a-i fi lui bine! El Presidente, în prima fază, îi dorea tot pe Morar şi Kövesi, în funcţiile cheie! Avem pe stăpânii României, votaţi de români, liderii USL, care spun un NU hotărât avansurilor prezidenţiale! Victoraş e mai nuanţat ca Crinuţu’! El zice NU doar lui Morar! Ce face Băsescu? Zice: OK! Iată, îl retrag pe Morar! Mai negociem ceva? Ce zice Ponta? Zice: OK, El Comandante, ţi-o dau pe Kövesi, nu mai e nimic de negociat, m-ai pus bine cu Europa, îl lăsăm în offside pe penibilul de Crin! Crinuţu’, care nu înţelege nimic, e luat prin surprindere şi încep presiunile de tot felul, mai ales mediatice, prin reacţia dură şi stimulativă la adresa Crinuţului din partea Antenei 3.

Şovăieli şi Răzgândeli, cu Morar şi Socoteli

Ponta pare să şovăie (e prieten cu Şova, dacă nu ştiaţi, un şovăitor de tradiţie în PSD) în faţa perspectivei de a pierde din susţinerea electoratului USL, radical antibăsist, dar se redresează rapid, după două răzgândeli. Mai precis, pe 2 aprilie, după întâlnirea cu secţia de procurori a CSM (când Ponta a vrut să fie politically correct şi să se întâlnească şi cu ei), ăia neavând azimutul de la Băsescu, au anunţat că fac procedură de durată, conform solicitării Comisiei! Adică i-au dat flit astronomic premierului, care voia aviz rapid de la CSM, pe nominalizări convenite cu El Comandante Supremo de las Fuerzas Armadas! Ponta a fost descumpănit, nu a înţeles (ştia că CSM-ul e la ordinul lui Băsescu) şi a crezut că s-a răzgândit Băsescu, aşadar a dat înapoi anunţând că va numi un ministru al justiţiei propus de liberali, care să facă nominalizările pentru procurori.

Până a doua zi, 3 aprilie, Hermes, pristavul zeilor, cu al lui caduceu înaripat, a venit seara, la geam, la prea îngânduratul Victoraş şi i-a spus: “Victore, Victore!” Premierul a răspuns: “Da, stăpâne, slăvită-ţi fie răsuflarea curată!” Hermes a şoptit ca un abur: “Rămâne cum am vorbit în vis”! Şi premierul răsuflă uşurat! Mai ales că domnul Morar, prezent la şedinţa CSM, unde s-a decis procedura îndelungată, era om de încredere al lui Băsescu şi, evident, premierul a crezut că s-a schimbat viziunea preşedintelui, de vreme ce însuşi Morar vorbea aiurea despre proceduri îndelungate. Mai mult, Morar a ieşit, în aceeaşi zi fatidică, pe 2 aprilie, la România TV şi a desfiinţat-o pe Kövesi pronunţându-se pentru oameni recrutaţi din DNA pe poziţiile de vârf de acolo şi mergând chiar pe ideea că CSM se poate opune preşedintelui.

Aşa că odată se revigoră premierul (după asigurările date de pristavul zeilor) şi, pe 3 aprilie, trimise epistolă la CSM, cu Kövesi cap de listă pentru DNA! Stupoare, unde? Evident, la PNL! Crinuţu’ îşi pierde cumpătul şi, ghidonat stupid de călăuza Dan Voiculescu (un gafeur politic prin excelenţă), se dezlănţuie, vom vedea cum, împotriva lui Ponta! Între timp, El Presidente văzând că pupilul Morar (sireacu’ Morar, va daţi seama, boieri dumneavoastră, ce o fi fost în sufletul lui, după ce Gigantul l-a trimis la Curtea Constituţională luându-i lumina ochilor, precum Justiţiei, adică lăsându-l fără jocul preferat la procuratură) a luat-o pe mirişte şi cât pe-aci să-i strice şmenul cu procurorii, a ieşit, pe 4 aprilie, cu nimbul său olimpian, la lămuriri! Ca să-l asigure pe Victoraş, pe americani, pe Barroso, pe Calea Lactee şi pe Univers (ca persoane fizice, toţi) că vorba marinarului e vorbă! Şi l-a făcut terci pe Morar: “Este responsabilitatea ministrului Justiţiei pe cine desemnează, pe cine propune şi nu o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice şi, pun accentul în mod deosebit, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14252&_PRID=ag).

Şi ca să fie şi mai clar, apropo de Morar, care îndrăznise să spună că Laura Codruţa nu e bună pentru DNA, pentru că nu provine chiar de acolo, Colosul a scrâşnit printre dinţi aruncând fulgere din priviri: “Nimeni n-a îndrăznit să spună că nu poţi să treci de la DIICOT într-o structură de anchete penale a Parchetului General, să conduci acea direcţie”(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14252&_PRID=ag).

O, ho, ho! De unde, temutul Morar se înfiripase ca o volbură a furtunii peste bietul Victoraş, care voia să o pună pe Codruţa Laura la DNA, odată fala lui cea mândră (scuzaţi pleonasmul) se prăbuşi în fasolea plină de oarece produse de dezasimilaţie (să le zicem, eufemistic, mucozităţi!) împingându-l pe gladiatorul anticorupţie spre bâlbe penibile şi scuze umile, aşa cum se cade faţă de stăpânul firii şi al tuturor animalelor din ţară, până la Homo Sapiens Intelligens, care la noi e doar Fossilis! Căci, pe 5 aprilie, nemaisuportând stigmatul zeilor, Morar se prăbuşi din înalturi în colbul propriilor zbateri nefericite. Şi declamă patetic că nici în ruptul capului nu a pohtit el să pună oprelişti voinţei Divinului (ca să nu zic a Prea Ilustrului) în numirea procurorului-şef la DNA! Aveţi prestaţia lui Morar aici, file audio (13morar-balbe-nu a vrut deranj pt basescu5apr). Care Morar, sireacu’, emoţionat de tâmpenia pe care o făcuse, mai şi glăsui cum s-a retras el din cursa pentru şefia Parchetului General, ca să-i dea preşedintelui “marja de a negocia” numirile pentru şefii procurorilor! Ascultaţi aici file audio (13morar-marja de negociere pt basescu5apr)! Wow! L-a luat gura pe dinainte! Păi, nu stabiliserăm că nu e vorba de negocieri? Că e asumare! Că e cool! E cam End of Story!

Aşadar, dragi votanţi USL! Ce aţi înţeles voi? Că Băsescu nu a negociat cu Ponta? Că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase? Că nu a fost nicio înţelegere între ei? Că nu au comunicat, că nu s-au pus de acord, că nu au şmenuit până la epuizare, politic şi în toate felurile, numirile astea, cu încălcarea tuturor angajamentelor faţă de voi, natură, munţii Carpaţi şi albastrul de Voroneţ? Că Victoraş aşa zice, că NU şi NU! Şi colegii lui de şmenuri politice, de la PSD-ul comunistoid, la fel, vai de capul lor! Deja, americanii şi britanicii au salutat procesul numirii rapide a procurorilor. Urmează Comisia Europeană! CSM, veţi vedea, va fi mult mai rapid în a da aviz, decât a anunţat nefericitul şi auto-mustratul Morar! Aşadar, Alles ist Gut, români! Votaţi USL ca să vă scape de Băsescu şi de PDL, care PDL s-a mutat la PNL ! A, să nu uit? Câţi aţi votat la referendum, în vară, pentru demiterea lui Băsescu? 7,4 milioane? Wow! Sunteţi aşa de mulţi, din ăştia, în România şi în lume? Cum, chiar aţi crezut că scăpaţi de el, aşa? Cu Crinuţu’ şi Victoraşu’ la butoane? OK, lasă, mergeţi data viitoare, când vă cheamă Dan Voiculescu, mergeţi cu încredere, că vine şi Laura Codruţa cu voi!

Of, Crinuţu’!

Dar, Crinuţu’? Cum a reacţionat el, sireacu’, la giumbuşlucurile băsiste ale lui Victoraş? Le-a înfierat cu mânie proletară, din secunda zero şi s-a declarat sus şi tare împotriva numirii lui Kövesi la DNA! Victoraş, însă, i-a atras atenţia impetuosului coleg, pe bună dreptate, încă din 1 aprilie (helas! – ziua păcălelilor), înainte să se răzgândească de două ori: “Haideţi să stabilim un lucru. Eu am văzut punctul de vedere, îl respect. În acelaşi timp, eu o să fiu întotdeauna solidar cu colegii liberali şi când vor lua ei decizii controversate. Eu i-am sprijinit când i-au luat pe domnul Frunzăverde şi pe domnul Stănişoară, care au fost mult mai apropiaţi de domnul Traian Băsescu, decât Kövesi, iar eu pe Kövesi nu o pun vicepreşedintă la PSD, să stea liniştiţi liberalii, pe tema asta. Eu sunt solidar cu ei, îi susţin. Am responsabilitatea guvernării ţării, până la anul, când domnul Antonescu va deveni preşedinte şi trebuie să aibă o ţară pe care să o conducă” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-bate-obrazul-liberalilor-1030727.html). Vezi, aici, ce i-a zis Victoraş, file audio (13ponta-solidar cu liberalii-stanisoara-frunzaverde1apr).

Vă daţi seama cum e cu ţara, ca să o guvernezi, trebuie mai întâi să o ai, zice adânc şi cu tâlc Victoraşu’! Cam asta nu înţeleg Crinuţu şi Dănuţu’ (zis şi Voiculescu). Nu înţeleg că Victoraş şi El Comandante nu o să le lase nicio ţară! Săracii! Tot Victoraş l-a dojenit, atunci, pe Crinuţu’ Gură de Aur arătându-i că el nu se spală pe mâini de aberaţiile aliatului: “V-am spus ce fac eu şi eu, niciodată, nu mă spăl pe mâini, ca Pilat din Pont. Întotdeauna îmi asum. Şi ştiţi foarte bine, repet că, la momentul la care dumneavoastră eraţi foarte critici, eu am înţeles deciziile luate de PNL, le-am susţinut şi asta voi face şi în continuare”  (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-bate-obrazul-liberalilor-1030727.html). Iată, aici, glăsuirea premierului, file audio (13ponta-nu se spala pe maini ca pilat1apr).

După ce Crinuţu’ a anunţat, pe 3 aprilie, că nu “cumpără” compromisurile lui Ponta şi nu mai acceptă povestea cu “răul cel mai mic” (vezi aici file audio, 13crin-nu cumpara raul cel mai mic3apr), căci unde şi cum poate fi Kövesi mai mică decât Morar (sigur, e vorba de dimensiunea “răului”, nu a taliei), i-a liniştit pe toţi proştii din România şi de aiurea: “USL nu se rupe”! Hai, măi, că mi-au dat lacrimile (uite aici glăsuirea, file audio, 13crin-ruperea usl era varianta-nu rupem3apr)! Păi, cum vine asta? Nu mai acceptăm răul cel mai mic, adică pe Kövesi în locul lui Morar, dar mergem în continuare cu răul cel mai mic, adică, iată, cu USL, în loc de răul mai mare, care ar fi ruperea USL? Aaaaa! Mai ales că mergem aşa, USL, cu “pagini rupte”! Aşa a zis Crinuţu’ Gură Bogată, că a rupt pagina Justiţie din programul USL şi angajamentul fată de români! Uite aici, file audio (13crin-rupem fila justitie3apr)! Aţi înţeles, bre! Am rupt o pagină din carte! Care-i problema? Au mai fost şi vor mai fi şi altele! Rupte! Citiţi-o aşa, cu pagini lipsă, că-i pentru proşti! Trăiască USL şi cei 7,4 milioane de români care au sperat! Plus milioanele de români care au votat USL la alegeri! Dragilor, vă meritaţi unii pe alţii!

Şi, pentru încheiere, data viitoare când vă mai lăsaţi seduşi de fermecătoarea USL şi vreţi să vă iubiţi cu ea, încercaţi să fiţi treji şi căscaţi bine ochii. E frumoasă, e adevărată, dar…mai bine, vedeţi filmul!